Romania, realitate versus cifre

Ca de obicei in anii electorali, suntem bombardati cu informatii pozitive despre situatia economica. Daca in 2008 sau chiar in 2009 nu foarte multi sesizau diferenta intre mesajul oficial si realitate, astazi lucrurile s-au schimbat. Ce se intampla?
Cifrele oficiale vor arata ca in 2011 economia Romaniei a crescut, in termeni reali, cu 2,5% fata de 2010. Inflatia la sfarsitul anului trecut a ajuns la tinta la 3%. Deficitul bugetar s-a incadrat in limita de 4,4% din PIB. Iar ultima gaselnita, datoria pe cap de locuitor in Romania, e la cel mai mic nivel din UE – doar 4.500 de euro.
Totusi romanii se “incapataneaza” sa vada o alta realitate. De ce se simte economia mai rau decat o arata ultimele cifre macro? Pentru ca, de fapt, realitatea este diferita de cum o prezinta cele mai recente cifre. In ultimii trei ani, Romania a reusit performanta unui PIB anual in medie cu 2% mai mic decat in anul precedent. In acelasi timp, inflatia medie anuala pentru aceeasi perioada a fost de aproximativ 6%. Mai mult, datoria publica s-a dublat, iar costul ei, in termeni reali, depaseste, in medie, cu 6% performanta economica. Cu alte cuvinte, fiecare imprumut a fost platit cu un alt imprumut. In fine, cursul de schimb s-a depreciat cu peste 30 de procente intr-o tara in care contractele denominate in euro le domina clar pe cele in leu in economia privata.
Dar oare sa fie doar un mod diferit de a prezenta o realitate sau politicienii – nu doar cei din Romania – incearca, in mod constient, sa schimbe perceptia cetatenilor despre economie? Eu, unul, sunt sigur ca realitatea este cunoscuta si de cei mandatati cu politica economica. Din pacate, exista o anumita intelegere a viziunii lui Keynes, care justifica “vopsirea in roz” a unei realitati gri sau chiar negre. In esenta, clasa politica spera ca, inducand un sentiment de prosperitate in economie, ajusteaza asteptarile si perceptiile cetatenilor care isi vor schimba comportamentul.
Dintr-o data acestia vor vedea perspective de profit si crestere si vor incepe din nou sa se imprumute, sa consume si sa investeasca. Daca vreti, este ca o injectie cu morfina care atrofiaza simturile si ne da “aripi”.
Si cred ca o asemenea strategie merge pe termen scurt, mai ales daca este urmata in realitate de crestere economica. Dar daca nu exista reversul pe care il observam astazi. Dupa ce a trecut efectul primei injectii cu morfina si pacientul vede ca inca are oasele rupte va cere inca o doza fara sa-si dea seama ca de data asta toleranta a crescut. In UE acest fenomen se manifesta prin nevoia de a mari fondul de salvare de fiecare data cand pietele se trezesc din “euforia” ultimei injectii.
Iar in Romania se vede in nevoia de reformare a sectorului public care a ramas la fel de mare ca in 2008, in cresterea primei de risc, in nevoia ca Banca Nationala sa mentina cursul stabil la trei ani dupa ce nu a mai atacat nimeni leul, in nevoia de a mentine o rezerva valutara mare si, bineinteles, in cresterea datoriei publice si a arieratelor.
Din nefericire, in economia reala nu exista solutii magice si “hipnoza” sau “imbatarea maselor cu apa rece” nu functioneaza decat pe termen scurt. Pana la urma, politicile economice au nevoie de rezultate reale pentru a putea fi luate in considerare. Altfel, dupa ani de “betie” si ”asteptari inselate” publicul nu va mai putea sa recunoasca o politica economica prin care se va sprijini cu adevarat cresterea, cum ar fi scaderea taxelor si impozitelor.

Articol publicat sub titlul “Concurs de minciuni politice” in Finantistii.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s