Politica monetara e deconectata de la economia reala

Nu cred ca exista economist serios care sa nu accepte ca pe termen scurt banii conteaza. Altfel spus, fluctuatiile impuse de politica monetara in masa baneasca influenteaza pe termen scurt economia reala. O restrangere a masei monetare reprima cresterea economica si invers.

Existenta unei astfel de relatii presupune un canal prin care economia reala este legata de politica monetara. In stiinta economica acesta se numeste canalul de transmitere a politicii monetare. Ceea ce inseamna ca acceptam existenta unui canal prin care deciziile de politica monetara se transmit in economia reala. In realitate insa, exista mai multe canale, dar care sunt foarte greu de identificat si estimat.

Teoria economica mentioneaza mai multe asemenea canale: canalul creditului, canalul ratei de schimb, canalul asteptarilor inflationiste, canalul pretului activelor din economie sau canalul ratei de dobanda. Toate sunt importante, dar influenta lor difera de la o economie la alta. De exemplu, intr-o economie cu un curs flexibil canalul ratei de schimb e mai important decat intr-o economie unde cursul este fix.

Dupa cum, intr-o economie unde banca centrala are credibilitate, canalul asteptarilor inflationiste este mai important decat intr-o economie unde autoritatea monetara incearca, dar nu reuseste sa-si atinga tinta de inflatie. La fel se intampla si cu canalul creditului. Intr-o economie unde sistemul bancar este competitiv, acest canal este mai important decat intr-o economie cu un sistem bancar oligopolist.

Dupa cum se vede, importanta si functionarea acestor canale depind foarte mult de politica monetara. Intr-o tara in care banca centrala nu este credibila, permite un sistem financiar-bancar oligopolist si mentine o rata de schimb fixa, canalele prin care politica monetara se transmite catre economie sunt obturate.

Este clar ca economia de care vorbesc aici, in care aceste canale nu functioneaza, este economia Romaniei. Dupa cum spuneam, politica monetara conteaza pe termen scurt. O inasprire duce la reducerea creditarii, cresterea economisirii si comprimarea economiei, iar o relaxare – la majorarea imprumuturilor, a consumului si, in final, a PIB-ului.

In Romania observam ca aceste canale au functionat foarte bine pana in 2008, cand politica monetara a devenit restrictiva. Creditul s-a oprit, economisirea a crescut, iar economia a plonjat in recesiune. Din pacate, reactia politicii monetare a fost atat de agresiva si surprinzatoare ca relaxarea ce a urmat – cel putin la nivel de dobanda – nu s-a mai vazut in economie. Chiar daca dobanda a scazut din 2010 si pana astazi, creditul in lei pentru populatie are o rata de crestere anuala negativa, consumul este inexistent, iar economia are – in medie – trei ani de crestere negativa. Cu alte cuvinte, canalele traditionale de transmitere a politicii monetare au fost grav avariate.

Dar asta nu inseamna ca politica monetara nu afecteaza economia pe termen scurt. In continuare ramane in picioare teoria ca o relaxare monetara poate ajuta economia pe termen scurt. Numai ca banca centrala trebuie sa gaseasca un alt canal. Exista doua solutii la indemna. Prima: reducerea rezervelor minime obligatorii, care ar duce la perceptia ca lichiditatea va ramane permanent in sistem. A doua este redarea importantei canalului ratei de schimb prin lasarea cursului sa fluctueze liber. In acest fel, banca centrala va putea sa-si regasesca legatura cu economia reala si sa-si puna in aplicare politica monetara.

Articol publicat in Finantistii.ro

15 thoughts on “Politica monetara e deconectata de la economia reala

  1. Din pacate , guvernatorul Mugur Isarescu , cu tot respectul pe care unii il poarta , este prea putin interesat de bunul mers al economiei si mai mult de cariera lui de guvernator de banca centrala . Si , dupa cum se vede , acest obiectiv l-a indeplinit cu “succes” : din 1990 incoace s-a pliat la guvernele aflate in functiune si a reusit sa supravietuiasca tuturor mentinand “stabilitatea” sistemului financiar-bancar din Romania . Cu orice pret ! Chiar cu cel al recesiunii continue ! Adevarat este ca cel mai “stabil” organism este cel mort . Parerea mea este ca la BNR “imparatul este gol” !

    1. @ddr
      Cineva trebuie sa subvetioneze constructia “monumentului” Ministerului de Finante care se pare ca pe orice pune mana transforma in.”aur”.
      Multumesc pentru aprecieri

  2. eu cred ca pana in 2008 BNR a gresit lasand politica monetara prea laxa, reglementari prin care bancile sa nu poata credita la rate mai mari decat o treime din venit ar fi fost binevenite.acum daca reduc rezervele minime obligatorii exista pericolul repatrierii capitalului,cum s-a mai intampalt randul trecut spun unii ca au plecat doua miliarde de euro.
    in plus daca vreo banca greceasca da faliment ai nevoie pentru a despagubi populatia de rezerve mari, iar noi ,parca zicea un oficial de la BNr c anu avem decat 20% de acoperit din rezerve, in rest bugetul statului va trebui sa o faca.
    in ce priveste lasarea cursului sa fluctueze liber ,imi amintesc ca in trecut unii politicieni din apropierea BNR au facut averi imense din fluctuatia cursului.
    cred ca bnr nu mai are credibilitate ininterior si nu are rost sa ne mai bazam pe ea.cred ca trebuie luate masuri economice si de politica fiscala in care sa-i cerem BNR doar sa nu incerce prin politica monetara sa deformeze prin politici monetare rezultatele pe care le-am putea astepta.dar pentru asta ai nevoie de economisti si finantisti destepti si bine intentionati si care in plus sa fie consultati macar ,

  3. trebuie sa explicati in emisiuni la tv cu politicieni care bat campii si sa-i fortati sa spuna adevarul ,sau sa taca daca habar nu au.
    vreau sa va intreb ceva:exista vreun loc unde pot gasi lista cu investiiile publice in 2011?
    as vrea sa vad daca daianu are dreptate cand spune:
    Fostul ministru al Finantelor a criticat in termeni duri modul de utilizare a banilor publici, aratind ca Romanian a cheltuit pe investitii mai mult decit Polonia sau Cehia, ca procent din PIB, cu o medie de peste 5% anual,
    dar rezultatele par sa indice o alocare de numai 1-2%. „La noi se risipeste, chiar se fura, se sifoneaza banul, ca si cum s-ar duce in risipa, nu se vede (…) Noi nu pentru ca nu am absorbit fonduri europene nu avem infrastructura ci pentru ca ne-am batut joc de fondurile publice“, a adaugat Daianu.

  4. Ce vreau politicienii?
    1. Supravietuirea institutiilor statului.(mostenire pt. copiii lor)
    2. Mentinerea echilibrului macro economic.(finantare externa)
    3. Voturi.(mandate aditionale)
    4. Stat mare si controlator.(sursa de spagi, gaj pt. credite, sursa de venituri)
    5. mase inculte(mentinerea celor punctelor 1-4)

    Ce vreau bancherii?
    1. sistem bancar fractionar(expansiune credit)
    2. echilibru macro economic(risk zero in caz de creditare a statelor)
    3. raport constant intre valute(risk zero, carry trade)
    4. valuta fiat(printare bani ieftini de la bancile centrale)
    5. mase inculte(mentinerea punctelor 1-4)

    Ce vreau masele de oameni?
    1. pomeni(free lunch)
    2. putine taxe(keep what you make)
    3. standard de viata ridicat(keeping up with the Joneses)
    4. sa fie altii responsabil pt. ei(fuga de responsabilitate)
    5. sa consume acum si sa fie iertati de datorii(free lunch, no work involved)

    Economia reala creste prosperitatea maselor de oameni intr-o masura reala. Asta e ultimilul lucru pe care il vreau politicienii si bancherii. Ambele categorii ar fi reduse substantial in urma unei imbogatiri a populatiei.

    1. “1. sistem bancar fractionar(expansiune credit)”

      Asa, si ? Nu vad problema.

      “4. valuta fiat(printare bani ieftini de la bancile centrale)”

      “Valuta fiat” nu e neaparat sinonim cu “bani ieftini”.
      Ca sa nu spun ca banii sunt “ieftini” sau “scumpi” doar raportati la o anumita tinta nominala.

      Ca sa nu spun ca toata analiza ta e cam simplista.

      1. @Daniel
        Da, am facut o analiza simplista si in linii mari. Nu am intrat in detalii.

        Ideea principala e ca politicienii, bancherii si populatia au obiective diferite. Aceste 3 grupuri nu merg in aceeasi directie. Iar acesta e motivul principal pentru care exista dezechilibrele astea la nivel de state.

        De ex, grecii vreau o chestie, politicienii greci alta iar creditorii straini alta. In contrast, intr-o piata libera atat vanzatorul cat si cumparatorul au aceleasi obiective pe termen lung. Ambele parti au de castigat.

        In cazul sistemului politico-financiar vs populatie abundenta celui dinantai duce la ruina populatiei. E o relatie similara cu relatia dintre un parazit si o gazda. Daca parazitul creste mai repede decat gazda, dezechilibrele macro incep sa apara. De ex, in ultimii ani datoria globala a crescut de 4 ori mai repede decat PIB-ul global.

        ““1. sistem bancar fractionar(expansiune credit)”
        Asa, si ? Nu vad problema.”
        Problema e ca expasiunea artificiala a creditului e un furt din avutia populatiei. Nu e nici o problema pt. bancheri, insa e o problema pentru populatie. Tu lucrezi in domeniul financiar/bancar? Daca da, atunci parerea ta e de inteles.

        Pana cand interesele celor 3 grupuri sunt aliniate in aceeasi directie, lucrurile nu o sa se schimbe in directia buna pt. populatia totala.

        Iar adevarul e ca politicienii si bancherii au nevoie de populatie pe termen lung. Deci supravietuirea sistemelor lor e conditionata de cresterea nivelului de prosperitate pt. mase in general.

  5. Nu tinere, problema e gandirea gen “expasiunea ARTIFICIALA a creditului”

    Artificial raportat la ce ? Cum ar arata o “expansiune naturala” ?

    1. @Daniel
      Bancile centrale tiparesc bani, banii se duc la bancile comerciale, iar bancile dau imprumuturi mai departe la mediul privat sau la stat. Iar cu banii respectivi poti sa cumperi produse reale, insa banii respectivi sunt doar hartii. In cazul acesta, expasiunea creditului e artificiala.

      Expansiunea naturala, normala, spune-i cum vrei, are loc atunci cand oameni pun bani deoparte(save money) si pe urma ii dau imprumut la altii cu dobanda. Iar banii respectivi au fost primiti in urma vanzarii de produse si servicii.

      Un astfel de exemplu aproximativ e in Germania unde exista 2000 de banci. Practic economia reala a Germaniei nu a avut probleme de lichiditati din cauza acestor mii de banci. In contrast, in Romania creditarea e monopolizata artificial prin legislatie si masuri fiscale de BNR. Iar acum statul a monopolizat creditarea.

      Expansiunea naturala e bazata pe depozite. Iar acest lucru duce la dobanzi la depozite mai mari. Un astfel de sistem nu e la fel de bun pentru Wall Street, banci, politicieni si speculatori.

  6. Florin, la propunerea de “Prima: reducerea rezervelor minime obligatorii, care ar duce la perceptia ca lichiditatea va ramane permanent in sistem. A doua este redarea importantei canalului ratei de schimb prin lasarea cursului sa fluctueze liber.”, ai luat in considerare cost – beneficiu si faptul ca potentialelel benefici ar putea fi mai mici de cat efectele secundare negative?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s