Aici sunt de acord cu Guvernatorul BNR

Domnul Guvernator a avut cateva mesaje foarte intersante prezentate in cotidianul ZF.ro.

Pe scurt:

-nu va creste scadenta de 7 zile pentru operatiunile REPO prin care BNR injecteaza lichiditate in sistemul bancar.

-nu va reduce rezervele minime obligatorii

-nu va accepta colateral contracte cu ipoteca din partea bancilor pentru lichiditate.

Mesajul principal este insa altul: sistemul bancar trebuie sa se restructureze. Este un mesaj cu care sunt intru totul de acord.

Este adevarat ca am sustitnut si sustin ca pentru functionarea sistemului bancar si mai ales a canalului de transmitere a polticii monetare BNR ar trebui sa creasca scadenta pentru operatiunile REPO si sa reduca rezervele minime obligatorii. Dar asta nu inseaman ca sistemul bancar nu poate fi restructurat in acelasi timp. Mai ales o  restructurare care sa se concentreze pe curatarea portofoliilor si recunoasterea investitiilor neprofitabile in bilantul contabil.

Mesajul domnului guvernator pare sa arate ca perioda de “honeymoon” pentru sistemul bancar a luat sfarsit. Foarte bine, asteptam acest lucru din 2008. In acelasi timp trebuie sa fim constienti ca un sistem bancar in proces de restructurare nu va extinde credite mai ieftine in lei catre populatie sau cetateni. Partea buna este ca un sistem bancar restructurat va putea sa ajute econonomia din 2013, 2014 pentru urmatoarea perioada de crestere economica.

Cum spuneam mesajul domnului Guvernator este bine venit si acest lucru trebuia facut acum cativa ani.  Dar mai este un pas. Acum BNR trebuie sa intrerupa finantarea indirecta a deficitului bugetar prin sistemul bancar. Romania are nevoie de un sistem bancar sanatos si flexibil care sa stea pe propriile piciaoare si sa nu depinda 100% de diferenta intre dobanda pe termen scurt si dobanda oferita de ministerul de finante la obligatiuni pe termen scurt. In acest mod BNR forteaza si restructurarea sistemului public. Fara subventia indirecta de al BNR guvernul Roman va fi fortat de piata sa faca o adminstrare reala a datoriei publice si mai ales sa reformeze sectorul public.

De foarte multe ori am avut o opinie diferita decat  cea a BNR. Dar atunci cand BNR promoveaza restructurarea sitemului bancar nu pot decat sa fiu de acord. Este un prim pas. BNR are puterea sa faca acest sistem bancar sa se transforme intr-un sistem competitive. Iar ca “bonus” poate sa forteze si reformarea sectorului public si modul de administrare al datoriei publice. Dupa cum spuneam in opinia precedenta politica monetara este foarte importanta pentru o economie.  Trebuie doar sa fie folosita.

20 thoughts on “Aici sunt de acord cu Guvernatorul BNR

  1. Este foarte greu de crezut ca BNR va sprijini restructurarea sistemului politic. Ne indreptam catre o usoara recesiune, avem un an electoral, iar deficitul bugetar va creste, atat datorita scaderii veniturilor (care nu se vor ridica la nivelul prognozat de “specialisti”), cat si derapajului in cheltuielile “eligibile” pentru finantarea campaniilor electorale in judete. Daca istoria ne poate fi de vreun folos, studiind-o, nu vom vedea episoade de “agresiune” a BNR asupra sistemului politic. In definitiv BNR este o institutie a STATULUI roman, care impreuna cu Guvernul roman conduc politicile relevante ale vietii economice. Pentru imagine BNR mimeaza o atitudine de “independenta”, insa in “meciul” sistem politic vs. popor roman, cei din urma au inghitit toate golurile, nereusind, la randul lor, sa inscrie vreodata.

    Sigur, fortarea restructurarii sistemului oligopolist bancar roman este de laudat.

  2. BRN-ul nici nu cred ca are resursele sa sprijine mult timp bancile comerciale fara a destabiliza economia reala intr-un mod definitiv.

  3. Totusi, nu considerati ca ar fi benefica, in contextul european actual, convertirea datoriei publice din euro in lei? Pentru ca Ministerul de Finante s-a folosit de aceasta finantare indirecta a deficitului bugetar prin sistemul bancar autohton intocmai pentru a rostogoli mare parte a datoriilor din valuta in RON. Cred ca astfel, intr-un fel sau altul, statul incearca sa copieze SUA, care se indatoreaza doar in USD, facand astfel ca falimentul sa fie virtual imposibil.

    1. @Duminica M.
      Daca s-ar intampla ce spuneti atunci foarte bine.Dar realitatea este alta. In continuare componenta in euro este aproape la fel de mare ca cea in lei.
      Eu de trei ani nu observ o reducere a datoriei in euro, de fapt in 2009 am imprumutat 20 de miliarde de la FMI si CE.

  4. Croitoru se revolta, Isarescu se revolta. E sublim. Ar fi si mai sublim daca ar face ceva. Pe mine, nu ma mai entuziasmeaza absolut deloc vorbele lor. Nici macar tentativele de actiune. Reputatia ii precede. Restul….e albastru.

  5. De acord cu comentariul lui “Tred”.

    Florin, mai in detaliu ce intelegi prin restructurare? Iar o restructurare bancara in situatia actuala ce costuri si ce beneficii ar arvea? Cost Benefit si SWAT analysis.. ar fi necesara macar pe punctele Pareto cele mai importante.

    1. @Iconomics
      Foarte simplistic o restructurare inseamana taierea costurilor si readucerea acestor corporatii pe profit.Pentru asta este nevoie de competitie in sistemul bancar nu de oligopol. Deocamdata din punctul meu de vedere rezultatele financiare din sistemul bancar sunt “virusate” de triada: BNR, banci, Ministerul Finantelor

      1. Profiturile din “arbitrajul” pe titlurile de stat sunt poate importante pentru o banca mica, in niciun caz nu pot fi substituite creditarii. Impactul acestor profituri asupra rezultatelor financiare il consider ca fiind nesemnificativ.

        In plus de asta, expunerea in local pe statul roman nu este nici pe departe o activitate lipsita de risc asa cum implicit reiese din articol.

        Ideal, ar trebui sa ramana 10 – 15 banci, jumatate din personal si din unitati.

      2. @Mihail Marcu
        daca o banca mica exista doar pentru ca face deal-uri cu statul subventionate de banca centrala atunci poate ca nu ar trebui sa existe. In acest moment bancile mici atrag lichidtati de la persoane fizice la costuri mai mari decat le plaseaza la ministerul de finante.

        In ceea ce priveste riscul investitiilor in obligatiuni de stat el este aproape zero. Sa presupunemca BNR nu mai face REPO si avem o criza de lichiditate pe termen scurt. Atunci bancile pot sa foloseasca aceste obligatiuni si sa se finanteze la dobanda Lombard care este cu 4% mai mare decat dobanda de politica monetara. Pe piata locala la scadente pana la un an, dupa cum o arata si pretul, riscul este zero.

        Nu stiu ce este ideal pentru piata banca, dar o piata competitiva ar ajunge la acel echilibru. Una subventionata va avea mai multe banci decat este nevoie.

      3. @Florin Citu
        Lombard-ul mi se pare ca are si o componenta punitiva, nu doar prin costul urias.

        Atata timp cat nu am surse de lei pe termen lung la preturi rezonabil de mici, cum se pot da credite de investitii retail in lei, pe termen lung? Pana acum o parte din creditele in lei erau finantate din euro schimbati in lei.

        IMHO, desi activele bancare sunt mici (fata de pib), schimbarea bazei (si a monedei de finantare) va determina initial deleveraging si / sau reducerea scadentelor. Guvernatorul zicea ca vede crestere sanatoasa pe corporate; eu in schimb vad abuzuri si fraude folosind gaurile din legea insolventei. As fi fericit sa cred ca restructurarea sistemului bancar se va face prin crestere organica si inghitirea pierderilor; cel mai probabil se va face prin amputare. Cat anestezic va exista in pacient, depinde de BNR.

      4. @Mihail
        Adevarat ca Lombard-ul este mult prea mare si de aceea este greu de vazut cum o sa scada bancile dobanzile la credite cand costul finantarii se poate misca de la 1.5% la 9.5%. De aceea tot spun ca BNR trebuie sa construiasca o piata interbancara functionala.

        Referitor la finantare in lei exista intodeauna varianta emiterii de obligatiuni sau actiuni pe piata locala. O banca restructurata si cu perspective nu ar trebui sa aiba probleme. Dependenta de finantarea BNR arata un sistem bancar subventionat.

        Ai dreptate referitor la cum se va face restructurarea. Dar asta este rezultatul “fratiei” cu statul. la un moment dat statul isi va vedea propriul interes si va lasa sistemul bancar singur. Cam ce sper ca se va intampla acum.

      5. completez:

        mesajele pe care le aud sunt:
        – depozitele sunt prea bine remunerate si e o problema;
        – creditarea trebuie sa creasca (inclusiv “mediul de afaceri”, cu disponibilitate sa ia credite);
        – sa existe disponibilitate de a finanta in continuare statul roman;
        – dar nu dam lei pe termen lung si nici prea ieftin, ca deh, inflatia…
        – nu relaxam nici cerintele de colateral.

        Semnaulul si concluzia este ca se asteapta euro de afara. Pe care “cineva” o sa-i cumpere ca sa nu se intareasca cursul prea tare. Jocul este foarte riscant si nu cred ca are sorti de izbanda pe termen scurt. In termeni de bridge, e o mana supralicitata.

  6. Bună ziua!

    O restructurare bancară nu ar putea fi şi eliminarea operării cu rezerve fracţionare?

    Acest lucru ar opri băncile să îşi mai creeze activul din nimic (fiind singura firmă din economie care poate să facă acest lucru), ar opri furtul pe care băncile îl practică în detrimentul clienţilor (o persoană depunde banii la vedere dar mai multe persoane au dreptul să îi folosească pentru a licita pentru bunuri în economie) şi, cel mai important, ar opri recurenţa ciclurilor economice.

    1. @Muad_Dib
      Cu siguranta ca poate. EU nu cred ca exista un singur sistem bancar.decat unul care este impus de piata. Dar pentru asta este nevoie de o piata si de competitie. Si acest lucru este valabil si pentru UE si pentru noi. Atata timp cat ne ascundem in spatele lui “too big to fail” pentru corporatii si “alergam cetatenii prin tribunale” pentru ca ei nu pot fi nici “too big to fail” dar nici nu pot da faliment nu cred ca vom avea economie de piata. In ultimii ani mechanismul prin care capitalismul/piata se autocorecta a fost corupt. Pana nu acceptam ca exista si pierdere nu cred ca o sa mai avem profit.

  7. am auzit la tv un mare bancher din franta spunand ca noi nici nu ne inchipuim ce se intampla cum in banci, ce dura resprecturare se intampla acum in sistemul bancar, si ca mai multa reglementare pe care au cerut-o politicienii acum cativa ani s-a transformat in exces de reglementare.si la ei se intampla acelasi lucru, bancile nu mai sunt capabile sa finanteze proiecte ,antreprenorii nu acces la credite nici acolo.
    bancile de la noi fac la fel, mie mi se pare greu de prezavut cum se va iesi din situatie asta

    1. @Gabriela,
      nu regelementarea era problema ci aplicarea ei. de cate cazuri ai auzit tu in Europa de insider-trading sau front-running? Restructurare din punctul meu de vedere inseamna sa-ti eliberezi compania de “dead wood” si pe urma sa faci profit. O asemenea restructurare este impusa de piata nu de reglementator.

      Eu nu am incredere intr-un regelmentator care este de acrod ca institutiile “watchdog” gen consiliul fiscal sa fie conduse de oameni care mai au un job full time in sistemul bancar care traieste de pe urma tipului de fisicalitate pe care ar trbeui sa-l “infiereze” .

  8. stolojan a spus ca bancile straine au facut ce au vrut in romania dupa integrarea noastra in ue.efectele in economie se vor putea atenua ,cel putin in zona populatiei in cel putin 5 ani.
    ramane zona antreprenoriala.cu un consum al populatiei redus si cu o competitivitate redusa nici exporturile nu sunt o perspectiva optimista.
    romanii ramasi in tara sunt cei care nu raspund nici unei calificari a fortei de munca acceptabile pentru investitiile straine.
    nici o politica monetara nu poate salva lipsa unei viziuni si a unui plan anticipativ asupra unor prioritati ce ar putea fi sprijinite.
    uite germania care a vazut ca ii scad exporturile in ue datorita crizei din zona a plecat repede in china. aceasta devine in acest moment primul partener comercial al germaniei cu 5000 de antreprize germane prezente deja acolo, in comparatie cu franta care are doar 800.

    ■Les douze premières entreprises allemandes, parmi lesquelles les géants de la chimie, de l’automobile, de la sidérurgie et de l’électronique, se sont regroupées dans une entreprise nommée « Alliance » pour se donner les moyens de contrôler l’accès aux matières premières les plus précieuses, et en particulier les terres rares, si essentielles à l’industrie de demain. On les trouve en particulier en Chine, en Mongolie, au Japon, et dans quelques pays d’Afrique et d’Amérique Latine.

    prin comparatie noi tot stabilim prioritati , le punem pe hartie si nu traducem nimic in practica.de exemplu se tot vorbea de recapitalizarea cec si retehnologizarea agriculturii.
    ati vazut ceva in acest sens?
    dupa parerea mea bancile straine vor gasi mereu inaintea BNR solutii sa fie profitabile aici, indiferent ce politica va face BNR.cand nu vor mai castiga se vor retrage discret.asta e parerea mea de nespecialist in chestiune.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s