Cum protejam PIB-ul potential de manipularile politicienilor?

Romania a aderat cu trup si suflet la compactul fiscal din zona euro. Pentru a vinde povestea, oficialii romani prezinta aceasta versiune a unei politici fiscale bazate pe reguli ca un panaceu pentru problemele cronice de politica fiscala. Si pentru ca povestea sa prinda, economistii “prietenosi” clasei politice releva numai avantajele unei astfel de politici fiscale. Ceea ce ma motiveaza sa semnalez pericolele, in special pentru sectorul privat.

Articol aparut in Finantistii
The English version The output gap is the Trojan horse of the fiscal compact

Teoretic, metodologia bugetului structural izoleaza impactul ciclului economic asupra finantelor publice. Pentru fiecare buget anual nivelul cheltuielilor fiscale este in concordanta cu veniturile colectate pentru o economie in care toti factorii de productie sunt angajati la capacitatea de productie maxima.

Altfel spus, o economie care creste in acelasi ritm cu potentialul sau. Prin urmare, atunci cand economia e supraincalzita guvernul colecteaza natural mai multe venituri fiscale, dar nu majoreaza cheltuielile (teoretic desigur), acumuland astfel economii, iar in recesiune guvernul foloseste aceste economii pentru a acoperi scaderea veniturilor, mentinand o tendinta constanta a cheltuielilor.

Dar riscul cel mai mare nu se regaseste in „designul” acestei reguli, ci in interiorul ei. Acest risc deriva din utilizarea PIB-ului potential ca element de baza in calculul bugetului structural. PIB-ul potential nu poate fi masurat si astfel el trebuie estimat. Si de aici apar o serie de probleme. Pentru a estima PIB-ul potential e nevoie de o serie istorica a PIB-ului real. Dar aceasta informatie se definitiveaza la o distanta de cel putin patru trimestre. De exemplu, noi nu vom avea cifra exacta a PIB-ului din 2011 decat la sfarsitul lui 2012.

Astfel, orice estimare a PIB-ului potential facuta astazi va trebui revizuita in viitor. Iar orice decizie luata in prezent, pe baza acestor estimari, poate sa aiba rezultate contrare celor sperate. Si, ca sa fie si mai complicat, PIB-ul potential poate fi masurat prin mai multe metode econometrice, toate ajungand la rezultate diferite.

Pericolele care deriva din folosirea PIB-ului potential pentru elaborarea de politici economice nu sunt noi. Cercetarea economica este plina de analize care demonstreaza ca utilizarea acestui concept pentru politica economica poate duce la erori grave. De exemplu, imaginati-va o politica monetara care raspunde prin cresterea ratelor dobanzilor unor estimari care arata ca PIB-ul real este mai mare decat cel potential. Aceasta decizie este normala din punctul de vedere al politicii monetare pentru ca in asemenea conditii creste riscul de inflatie.

Mai departe, ca urmare a deciziei de politica monetara, economia incetineste, pierde locuri de munca, scad profiturile si cresc ajutoarele sociale. Toate costuri reale. Daca insa decizia bancii centrale a avut la baza o estimare gresita a PIB-ului si economia mai avea ani buni de crestere pana sa se apropie de potential? Din fericire, in cazul politicilor monetare este mai usor de eliminat acest risc prin acordarea unei importante mai scazute acestei variable.

Dar o politica fiscala, asa cum urmeaza a fi introdusa in zona euro si Romania, se bazeaza pe o valoare estimata a PIB-ului potential. Este cea mai importanta variabila in calculul deficitului structural. Iar pentru ca aceasta variabila este importanta, si nu poate fi masurata, bineinteles ca exista riscul sa fie manipulata. Reamintesc ca soldul bugetar structural este determinat pe seama veniturilor si cheltuielilor guvernamentale realizate in cazul in care economia creste la potential. In schimb, soldul bugetului real reflecta efectele ciclice ale activitatii economice si variaza in jurul soldului bugetar structural.

Soldurile bugetare structurale, prin urmare, sunt estimate prin impartirea veniturilor si cheltuielilor efective in componente ciclice si structurale – nu depind de ciclul economic. Cand PIB–ul real creste peste cel potential avem un deficit bugetar efectiv mai mic decat cel structural. Astfel apare motivatia manipularii estimarilor de PIB potential. Pentru a arata un deficit mai mic nu este nevoie decat de o diferenta mai mare intre PIB-ul real si cel potential.

Sunt doua mari probleme cu o regula fiscala care se bazeaza pe o estimare a PIB-ului potential: exista tot atatea estimari cate metode se folosesc si riscul de a fi manipulat in interes politic. Pentru prima chestiune nu exista rezolvare. Dar pentru a doua solutia e simpla si poate fi implementata imediat: transferul responsabilitatii estimarilor de PIB potential catre un grup de economisti independenti care sa fie reconfirmati in fiecare an. Astfel, desi exista riscul ca politica fiscala sa reactioneze la estimari gresite, cel putin nimeni nu poate fi acuzat de manipulare.

13 thoughts on “Cum protejam PIB-ul potential de manipularile politicienilor?

  1. E foarte complicat e spuneti dvs aici ,iar acei economisti independenti reconfirmati in fiecare an cine sa ii numeasaca ,parlamentul? credibilitatea acestuia e la fel de joasa ca si eficienta in functionare.
    un popor care se afla pe scara reusitelor cam aici

    http://www.stelian-tanase.ro/zona-libera/superlativele-mizeriei/
    are prea putina legatura cu pibul potential
    ps- stiti cumva daca exista vreo analiza de impact daca s-ar dubla impozitele pe proprietate si s-ar scoate tva la alimente,adica zero, cam cat s-ar pierde la bugetul de stat?

    1. @Gabriela
      Ce propun nu este complicat si se foloseste cu succes in alte tari, Chile de exemplu. PIB-ul potential nu este important atata timp cat nu este folosit ca elemnt principal in procesul decizional, Atunci devine foarte important.

      Nu stiu de analize publice de impact in domeniile pe care le mentionezi. Dar nu ai nevoie pentru ca este intuitiv. Sunt sigur ca asemenea analize exista pentru tari in curs de dezvolatare in Africa, America Latina sau Asia. Pe termen scurt un an sau doi asemenea decizii aduc bani la buget dar dupa efectul este negativ.

      1. @ dle Citu ,sunteti un excelent economist dar va lipseste intuitia politica .eu am vrut sa spun ca in romania uite seful sie e votat de parlament dar de fapt il alege presedintele.presedintele conduce partidul principal din coalitie,el a nascut si coalitia, probabil ca numeste si ministri dupa cum s-a vazut bine in guvernul boc. economistii acestia tot el daca ar vrea i-ar numi.
        decizia despre care vorbeam eu cred ca lipsea bugetul de bani deorece cred ca tva zero la așimente inseamna pierdere mai mare decat dublarea impozitului pe proprietate.

        pana la criza asta gandeam si eu ca dvs ,in termenii liberalismuli clasic, ca sa spun asa. acum vad ca nu merge.probabil parteneriatul acesta public privat e o solutie, statul social e o solutie care trebuie doar reviziuita in exagerarile sale.iar impozitul progresiv e necesar daca nu dorim ca cei bogati sa se imbogateasca, cei saraci sa saraceasca si cum spunea fukoyama sa dispara clasa de mijloc.asta spun acum deorece vad ca nu putem ignora faptul ca traim o criza care unora le-a adus pierderi dar la 60% din romani le-a pricinuit amintiri comuniste in privinta neajunsurilor alimentare , ca sa spun asa.

      2. @Gabriela
        Ahh, dar eu nu am nevoie sa fiu un analist politic foarte bun pentru ca nu sunt in politica. Si este mai bine asa. Intodeuana politicienii vor filtra/modela/dilua o idee economica. Ce ar mai ramane din repectiva idee/solutie daca economistul care o propune ar face prima filtrare/modelare/diluare pe criterii politice?.

      3. @Gabriela
        “iar impozitul progresiv e necesar daca nu dorim ca cei bogati sa se imbogateasca, cei saraci sa saraceasca si cum spunea fukoyama sa dispara clasa de mijloc”

        Nu poti sa imbogatesti clasa de mijloc si clasa saraca fara sa imbogatesti clasa bogatilor. E economic imposibil.

        Iar cu cat se imbogatesc mai mult cei bogati prin capitalism(nu prin baillouts), cu atat restul populatiei prospera.

        Formula: luam de la bogati si dam la saraci ca sa creem o clasa de mijloc nu a functionat niciodata pe termen lung. Si nici nu va functiona niciodata intr-un sistem bazat pe piata libera. Asta pentru ca e matematic imposibil.

        Daca ai mai multi bogati, ei o sa faca in principal 2 chestii cu banii:
        1. o sa ii investeasca in active(fabrici, imobiliare, actiuni etc.) si deci o sa creeze locuri de munca pt. clasa de mijloc si saraci.
        2. o sa ii cheltuie pe chestii de care nu au nevoie(dumb money), si atunci clasa de mijloc si oamenii saraci o sa profite de banii astia cheltuiti aiurea si o sa isi creasca si lor nivelul de prosperitate.

        Practic nu poti sa te imbogatesti, fara sa imparti averea cu altii de-a lungul procesului de imbogatire. Orice ai vrea sa obtii la un nivel mai mare se face prin intermediul altor oameni fie ei clienti, angajati, bancheri etc.

        Mecanismul de distributie are loc la nivelul pietei libere. Insa acest mecanism e in functie de cat contribui pt. altii. Deci cu cat te-ai imbogatit mai mult prin piata libera, cu atat ai imbogatit pe altii si pe lume in general mai mult.

  2. Din cate stiu eu aplicarea tratatului presupune si utilizarea unei metodologii comune de calcul a PIB-ului potential.
    Cred ca adevaratul risc vine din gradul de incredere pe care il au informatiile statistice in Romania. Nu o data s-a intamplat sa aflam date statistice (nepermis de) exacte cu luni inainte de publicarea lor.

    1. @dle Citu
      pentru un economist e absolut necesar sa stie cum functioneaza politic sistemul economic pe car eil analizeaza, altfel analiza economica e schioapa.in plus economia nu se aplica in conditii de laborator, trebuie sa tii cont de traditii culturale si experiente politice prin care au trecut cei pe care ii analizezi.deci fara sa simti macar cum functioneaza sistemul politic din locul unde analizezi economia si cum actioneaza oamenii din zona respectiva e greu sa analizezi doar rezultatele muncii lor

      1. @Gabirela
        In primul rand Florin suna mai bine decat dle Citu. Eu stiu foarte bine cum functioneaza sistemul politic si cum se ajunge la o decizie. Dar scopul meu,cel putin pe blog si ca economist nu este sa “patez” discursul economic cu influenta politica. Eu incerc o disctutie despre ce tip de economie ar ajuta Romania sa se dezvolte.

  3. Florin, Intresting, but much to do about nothing! Delta PIB Potential/Real? In Romania zilelor noastre? Nu ar fi oare mult, mult mai bine sa ne axam pe cateva puncte Pareto forte, chestii esentiale ce cu adevarat ar putea creste nivelul prosperitatii tuturor?

    Povesti gen PIB potential implica automat ingerinte ale unor birocrati in evolutia economiei. Nu ar fi oare mult mai bine sa lasam oamenii sa isi traisca viata cum vor ei, sa lasam economia de piata libera sa aleaga ce si cum? Crezi ca exista vre-un birocrat la BNR sau la MF care sa stie mai bine ca mecanismul pietii libere ce anume e mai bine si in ce directie sa se mearga? Ma indoiesc!

    Cum poate un birocart chiar si luminat sa decida cu celeritate un deficit general ce poate fi fundamental finantat doar prin “curency debasement” is beyond me. Pe ce crietriu se alege cine este taxat prin inflatie si cine beneficiaza de puterea de cumparare nemeritata stirbita altora ce poate au muncit din greu pentru obtinerea acesteia?

    1. @I-conomics
      Do not shot the messenger. Eu arat aici punctele slabe ale unei reguli fiscale pe care Romania o va adopta cat de curand.Nu cred ca analize gen PIB-potential sau deficiti de cerere (output gap) ar trebui folosite in procesul de deczie economica dar ele sunt.
      Nu ne ramane atunci decat sa incercam sa imbunatatim ce folosesc decidentii pentru ca eu nu cred ca avem puterea sa schimbam pe termen scurt.

      1. Nici o intentie de persecutare a mesagerului… cu toate acestea… Tratatul Fiscal al UE.. eu zic ca este o schimbare chiar majora si pe termen cat se poate de scurt. Una din bolile grave ale politicienilor autohtoni a fost populismul, promisiuni electorale mai tarziu onorate nominal prin inflatie… cu efecte devastatoare bine stiute.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s