Myth Buster: Cresterea salariilor in sectorul public nu duce la crestere economica

Purtatorul de cuvant al guvernului spunea astazi:

“”In actualul context devine tot mai clar ca pentru o continuare a cresterii economice este nevoie de o reluare a consumului. Este un element al cresterii economice care nu a reusit sa contribuie in 2011 la o crestere semnificativa. In 2012 trebuie sa se revina la acest consum”.

Traducere: cresterea salariilor in sectorul public duce la cresterea consumului in economie care duce la crestere economica.

FALS.

Cresterea salariilor din sectorul public trebuie finantata. Aceasta finantare poate sa vina din impozite mai mari sau un imprumut.

In primul caz statul impoziteaza o parte a economiei pentru a da alteia. Astfel consumul scade intr-o parte si creste in alta, dar la nivel de economie nu creste.

In al doilea caz statul se imprumuta si da banii sectorului public prin cresterea salariilor. Dar statul acum trebuie sa creasca impozitele ca sa plateasca pentru imprumut. Din nou scade consumul intr-o parte a economiei si creste in alta.

Cum spuneam ieri statul nu creaza valoare adugata doar o redistribuie. Cresterea salariilor in sectorul public duce la cresterea consumului pentru acesti angajati dar il scade pentru restul economiei care trebuie sa plateasca pentru aceasta crestere. Astfel nu are cum sa duca la crestere economica.

 

 

64 thoughts on “Myth Buster: Cresterea salariilor in sectorul public nu duce la crestere economica

  1. Eu, după cum sună enunțul (rațional gândind), tinde să cred că traducerea ar fi scăderea TVA. Greșesc ?

  2. Din moment ce bani nu sunt, iar ei se tot laudă că eficientizează sistemul public; ca rezultantă a celor două este, indubitabil, scăderea numărului de angajați (în special din administrație). Asta, dacă e să intrăm și în politică, unde cel mai probabil portocaliul devine o altă culoare, va ajuta sistemul instalat să extragă radicalii liberi moșteniți pentru ca mai apoi să-și (im)pună propriile marionete . . .

  3. Simplificaţi un pic cam mult lucrurile. Mai există şi alte căi de finanţare:
    1) Reducerea/eficientizarea unor alte cheltuieli. Deja premierul a anunţat oprirea unor programe inutil consumatoare de resurse de care beneficiau un număr restrâns de firme.
    2) Identificarea unor alte surse de venit. Deja s-a trasat un target ANAF să facă rost de 1,8 miliarde euro, care, în linii mari, corespunde cu suma necesară.
    Ţinând cont că ne aflăm în campanie electorală este clar că nu se pune problema de majorări de taxe şi impozite, o eventuală notă de plată căzând în sarcina unui alt guvern (şi nu va fi singura).
    Problema reală este ineficienţa distribuirii, care însă nici ea nu poate fi abordată într-un an electoral, de către un partid aflat în mare dificultate.
    Practic, le rămâne doar varianta 1 care îi pune în situaţia de a alege între a-şi mulţumi sponsorii sau a mitui direct electoratul. Dificilă alegere cu un ROI incert.

    1. @Crstian Banu
      Sursele de finantare pentru stat sunt doar doua: impozite si imprumuturi.
      1) Prioritizarea cheltuielilor nu face decat sa redistribuie venituri din impozit de la un sector la altul. Se face o shimbare de destinatie ininteriorul cheltuielilr guvernamentale. Dar asta nu inseaman ca pentru economie creste consumul.
      2)LA alte surse de venti mentionati o colectare mai buna,adica aplicarea impozitelor in viogoare.La fel, se va transfera consumul din sectorul privat in cel public dar pe ansamblu nu creste consumul in economie.

      1. @Florin Citu: Tehnic, o colectare mai buna scoate bani negri/gri din economia subterana, deci cifrele oficiale or sa arate mai bine. In economia reala ai dreptate, ca nu ar trebui sa fie vreo diferenta. Dar ar trebui sa te gandesti si la multiplicatori (multe exemple de genul asta am citit la Krugman): cred totusi ca daca iei bani din programul de parcuri in padure si piscine goale si ii dai la o investitie utila, scaderi de taxe sau cresteri de salarii se va simti ceva si per total in economie.

  4. Şi dacă scade TVA, ce? Au să scadă preţurile? Pe ce lume trăiţi? Sau dacă scade CAS pentru angajatori, gata, se umple România de locuri de muncă? Şi vin bani grămadă la Buget? Nu, pur şi simplu nişte băieţi se vor bucura de un profit mult mai mare, şi vor mulţumi partidului pentru asta. Pentru că la noi oricum nu se practică supraimpozitarea profitului în cazuri de acest gen.
    Rădăcina acestei crize se află în stagnarea, şi apoi scăderea puterii de cumpărare a clasei de mijloc, cam de după prima criză petrolieră. Reagan, cu politica lui economică, a amplificat mişcarea. Da, s-a consumat mai mult, dar puterea suplimentară de cumpărare a venit din acces facil la credite de consum. Munca a fost tot mai prost plătită. Iar fenomenul s-a reprodus identic în România deceniului trecut. Iar acum plătim pentru profiturile obţinute de unii din asta, şi pregătim criza viitoare.
    Şi ce ni se propune? Continuarea cu salarii de tot căcatul. De ce? Pentru binele naţiei, evident! Cu cât sunt salariile mai mici, cu atât mai vânjoasă creşterea economică, nu? D’aia se bulucesc investitorii! 400 de milioane de euro investiţii productive noi şi vreo 4500 de locuri de muncă în producţia de bunuri,anul trecut, e o performanţă, nu? Negativă! Asta pentru a suci gâtul mitului salariului mic ca avantaj pentru România.
    Salariile mici din sectorul bugetar sunt un argument pentru salarii mici în sectorul privat. Ăsta e motivul frăsunelii, nu grija pentru biata ţărişoară!

  5. salut Florin! mai e un aspect: in conditii de criza, psihologia lefegiului nu e indreptata spre consum…cresterea veniturilor va duce la cresterea economisirii…in plus, in 2013 si 2014 romania are de rambursat cate 5 mld dolari…stiu, le va rostogoli…dar a ce dobanzi? duble, nu?…asta creste serviciul datoriei si atarna o piatra de moara de piciorul bugetului…cresterea de cheltuieli de acum va fi urmata din 2013 de o reducere a lor, sau poate de inflatie si devalorizare…parerea mea

    1. @Cristian Dogaru
      Normal, dar nu am mai intrat si in acest aspect. Daca ne uitam la numerar in circulatie vedem ca a crescut din 2008 si pana astazi ceea ce este normal pentru perioada de criza. Totusi venittul disponibil a scazut ceea ce insemana ca o parte din crestere se va duce in consumul celor care au beneficiat de ea. Dar asa cum am spus nu duce la crestere economica.

      Poate ca daca trimit o carte de economie la Guvern sau Finante o sa fie mai clar.

      1. Scuzati, dar cred ca daca o trimiteti la Guvern/Finante e degeaba! Parerea mea e ca trebuie trimisa la Presedintie, oricat de absurd ar parea!

    2. Cred ca psihologia “lefegiului” este mult mai indreptata spre consum decat psihologia antreprenorului spre investitii (in vreme de criza). Daca s-ar redistribui de la ultimul la primul cica ar rezulta astfel niscaiva crestere economica (ceteris paribus).

      Nu ca as fi incantat cu astfel de argumente redistributive, dar na, de dragul corectitudinii.

  6. Creșterea consumului poate fi stimulată și prin inflație ! Vezi semnalul transmis de Isărescu referitor la masa monetatră de ”manevră” . . .

      1. Creșterea salariilor fără cea a productivității înseamnă inflație. Inflația, odată instalată crește viteza de rotație a banilor în economie și totodată descurajează economisirea(economisire care de cele mai multe ori se traduce prin teamă și/sau amânare în a investi . . .) NU în ultimul rând trebuie amintit că inflația afectează și pe cei care au lichidități pe care nu le pot justifica. Poate părea ciudat, dar eu consider că inflația(corect gestionată) poate cauteriza rănile economiei subterane; ea acționează ca o taxă nediscriminatorie. + că ajută exporturile deoarece face ca bunurile/serviciile autohtone să aibă un preț cel puțin competitiv.
        DECI . . . ?

      2. @Edward
        Sunt de acord ca inflatia actioneaza ca o taxa si ii afecteaza cel mai tare pe cei care tin banii cash sau cei care au prea putini sa-i mai puna in depozite la banci (de exemplu).

        Argumentul tau intital era ca inlfatia duce la consum si nu invers. AM prezentat la conferinta respectiva si am vazut ce a spus domnul guvernator. Nu cred ca incerca sa induca impresia ca infaltia va creste consumul. Sau cel putin asa am inteles eu.

  7. Domnule Citu,
    nu se poate, ne dezamagiti! Trebuie sa duca la crestere economica. Daca ne concentram si suntem optimisti, duce sigur. Tocmai cand credeam ca avem toate problemele rezolvate veniti cu chestiii pesimiste. Sa fim optimisti. Cu pesimismul nu ajungem nicaieri.

    1. @Domnul Aligica
      Atunci daca este vorba doar de atitudine, propun sa lasam salariile asa cum sant si sa facem o spirala🙂 sau sa dam o lege prin care toti sa gandim numai optimist. Ceva gen “A brave new world”.

      Oricum e mai ieftin decat sa crestem salariile.

    2. @Dragos Paul Aligica
      Totusi e bine sa ai si un motiv realist pt. care sa fii optimist. Ca altfel e greu sa te convingi pe tine ca esti optimist.

      Uite un truc: gaseste pe cineva cu bani, care vrea un produs de-al tau, si pune-te in fata lui. Atunci e foarte usor sa devii optimist.

  8. Hm… vechea dilema: apa dulce sau sarata? Cred ca dumneavoastra ati consumat un pic cam mult din primul fel.

    In primul rand, crestera cheltuilelilor statului in general are un efect stimulativ pentru economie; multiplicatorul este mai mare decat 1.

    In al doilea rand, daca aceasta crestere se face pe seama imprumuturilor (Romania isi pemite sa se imrumute inca) costurile sunt mult mai mici decat costurile de oportunitate antrenate pentru generatiile viitoare de o economie in recesiune.

    Cred ca problema la noi este ca polticienii nostri au facut-o mereu pe dos si numai inainte de alegeri. Acesta e cazul si acum. din pacate. Dar tot ar fi mai bine decat deloc.

    1. @Adrian Dudu
      Nu cunosc dilema cu apa dulce versus apa sarata. Dar daca eveti ceva detalii despre multiplicatorul fiscal care este mai mare decat 1 vreau sa le vad si eu. Ca sa va ajut, in teroia Neo-keynesista, singura care sustine asa ceva, multilicatorul fiscal poate fi mai mare decat 1 atunci cand dobanzile sunt la 0 si se presupune ca politica monetara nu mai are efect.

      Referitor la imprumutri, din nou, cum calcualti costul de oportunitate? Mai ales pentru un imprumut care se duce in crestere de salarii si mai apoi poate in consum.

      1. Avem un experiment in desfasurare: situatia economiei SUA fata de cea a zonei Euro. Politicile de austeritate de aici isi spun cuvantul – Europa e in recesiune. Iata deci ca putem face observatii pe viu aspura unui eventual cost de oportunitate.

        apa dulce/sarata = fresh/salt water cele doua tabere economice din SUA.

      2. @Adrian Dudu
        Ahah, acum intelg fresh water economics.
        Dar in SUA se pune accent doar pe poltica monetara. Iar in EU nu se pune accent pe nimic.
        Ca sa inteleg argumentul cu imprumutul, romania se imprumuta astazi, banii se duc in cresterea de salarii care ar trebui sa se duca in conum si apoin intr-o crestere economica in termeni reali mai mare decat dobanda la care ne imprumutam astazi si astfel idea imprumutului este cea castigatoare. Corect?
        Daca asa este mi se pare foarte mult wishful thinking. In romania inca nu am folosit politica monetara la maximum pentru aceasta perioda. Pe partea de cheltuieli publice ar trebui sa fim mai atenti,datoria publica este din ce in ce mai mare, cresterea eocnomica aproape de zero, arieratele in crestere. Nu este nevoie sa mai adaugam, este nevoie sa mai taiem la capitolul cheltuieli publice.

      3. In ceea ce priveste mutiplicatorul nu o sa discut – doctrina e doctrina. Un economist de la Chicago nu va vedea probabil nici chiar in liquidity trap un multiplicator mai mare decat 1.

      4. @Adrian
        nu este vorba de discutat, eu nu stiu de studii empirice care sa sustina asta. Credeam ca ai tu ceva si vroiam sa le vad. Dar am vazut foarte multe care arata ca pe termen lung nu exista curba lui Philips.

      5. @Adrian Dudu
        “In primul rand, crestera cheltuilelilor statului in general are un efect stimulativ pentru economie; multiplicatorul este mai mare decat 1.”

        1. Daca are multiplicator peste 1, atunci de ce nu lasam pe stat sa cheltuiasca bani cat mai multi? Iar populatia sa stea sa se uite ca la televizor la stat cum cheltuieste banii.

        2. Intrebarea trebuie sa se puna: banii cheltuiti de catre stat sunt mai bine cheltuiti de catre stat comparat cu cei care ii produc?

        Sa zicem ca Ion da statului RON 1000. Poate statul sa multiplice banii astia intr-un mod mai eficient decat Ion? Trebui sa consideri si faptul ca statului ii ia din start un proces gras doar sa colecteze banii, sa ii plateasca pe cei care ii colecteaza si pe cei de la ANAF si alte institutii.

        Statul are control doar asupra operatiei urmatoare, adica asupra ce face cu banii imediat. Deci e suficient sa compari cum cheltuie statul banii respectivi vs cum cheltuie un privat banii respectivi.

  9. Purtatorul de cuvant al guvernului spunea astazi:

    “”In actualul context devine tot mai clar ca pentru o continuare a cresterii economice este nevoie de o reluare a consumului. Este un element al cresterii economice care nu a reusit sa contribuie in 2011 la o crestere semnificativa. In 2012 trebuie sa se revina la acest consum”

    Eu cred ca e mai rau decit spuneti dvs.
    Chiar daca, prin reducere la absurd, ar creste consumul
    si deci ar creste economia ar fi o crestere nesanatoasa, ARTIFICIALA.
    Cred ca trebuie sa terminam cu interventiile statului in economie
    pentru ca sunt toxice.
    La noi cam toata lumea viseaza doar la politici economice interventioniste.
    Ori eu nu am vazut in teoria capitalismului ceva despre interventii.
    Totul se reduce la presiunile pietei.
    Care piata ar trebui sa fie libera.

    “Cum spuneam ieri statul nu creaza valoare adugata doar o redistribuie.”

    Statul poate creea si valoare adugata , problema apare cind trebuie sa o imparta.
    In urma acestui proces de redistributie se creeaza coruptie. Atit la nivel mic – cea legata de cetateanul care primeste partea redistribuita , fie la nivel mare – firmele care primesc partea redistribuita sunt favorizate fata de celelalte firme din piata.

    Un exemplu clar in acest sens este ce a facut BCE care a redistribuit indirect si pe ascuns catre banci.
    Au avut dumnealor si un motiv extrem de intemeiat.
    Bancherii erau foarte foarte speriati, pina si de umbra lor cica.
    De de erau speriati ? De criza.
    Criza pe care au creat-o tot ei, fireste.
    Si atunci BCE a zis
    hopa, eu am o idee buna: hai sa va redistribui eu un pic ca sa va simteti bine.

    Deci : coruptie + piata distorsionata si din astea doua rezulta multe.

    Pe scurt, politicienii nu trebuie sa se mai implice in economie.
    Asta daca nu vrem sa se prabusesca tot sistemul democratic si asa-zis capitalist, pentru ca eu cred ca noi avem acum un fel de socialism pentru super bogati.

  10. Placa cu “nu sunt bani” e doar gargara pedelista. Iti spun eu cum s-ar putea face rost de 8 miliarde de euro imediat. Romania cheltuie in fiecare an cam 7 miliarde pe “achizitii publice” (bani care se duc in buzunarul lui Udrea, Videanu etc), si un miliard de euro pe bugetul SRI (o institutie care nu-si justifica cu nimic existenta). Desfiintam SRI-ul si nu mai facem cadouri lui Udrea, si avem peste noapte 8 miliarde. Cam cu cat am putea mari salariile bugetarilor si scadea taxele cu banii astia?

    Si exista si multe alte surse de venituri la buget, chiar fara sa ne chinuim prea mult. Pe langa combaterea evaziunii fiscale (de unde se pot face rost rapid de sume importante), se pot desfiinta cateva ministere inutile (al turismului de ex) si se pot taia fondurile pt minoritati (bani aruncati pe fereastra, si care nu fac decat sa imbogateasca diversi smecheri) si pt biserici (indiferent ca e vorba de bor, de baptisti sau de scientologi). Apoi mai putem desfiinta si alte institutii inutile care paraziteaza banul public: CNA, CNCD, ICR. Putem desfiinta ambasade inutile prin Tanganika, Lichtenstein sau Swaziland. Putem face curatenie drastica in cele 7 servicii secrete. Nu cred ca avem nevoie de toate. Trebuie facut un audit si o verificare la sange a activitatilor serviciilor, iar cei care si-au batut joc de banii contibuabilului sa plateasca.

    De asemenea, ne-ar trebui o grila comuna de salarizare a bugetarilor. Dar nu una facuta dupa ureche ca cea actuala, ci am putea copia un model care deja functioneaza. De exemplu modelul german.

    1. @keepin it real
      Sunt sigur ca bugetul este supradimensionat, dar nu stiu exact unde si cu cat. Te cred pe cuvant.
      Modelul german este foarte bun, din pacate cred ca merge numai acolo. Dar ar trebui macar discutat, poate o versiune putem sa implementam si aici.

    2. @keep it real
      “Pe langa combaterea evaziunii fiscale (de unde se pot face rost rapid de sume importante)”
      Asta nu o faci in vid.
      1. Cei care doresc sa faca evaziune tot o sa o continue sa o faca. Si chiar o sa o faca legal de ex. prin offshore-uri.
      2. o parte din economia fiscalizata beneficiaza si acum de sumele castigate prin evaziune. Iar daca treci sumele respective in bugetul statului iar o sa se cheltuiasca aiurea. Iar cei din economia fiscalizata care beneficiau acum o sa piarda din vanzari.

      O solutie e pur si simplu sa scada statului, si sa nu se mai comporte ca centrul economiei, ca o gaura neagra. Daca ai un stat mic, atunci el poate sa isi pastreze rata de ineficienta in alocarea si cheltuirea resurselor, insa impactul asupra populatiei o sa fie mai mic.

      – de acord cu eliminarea cheltuielilor pe achizii publice, ambasade in plus etc.

  11. Nu sunt de acord cu Florin. Cresterea consumului poate fi un motor al cresterii economice, ca daca nu se consuma nimic nici nu se mai produce nimic si toata lumea are de suferit. Iar daca se consuma bugetul se suplimenteaza din taxele de consum gen tva care poata sa ramana la fel ca procent dar creste ca valoare absoluta. Problema e eficientizarea cheltuielilor bugetare, adica sa se plateasca bine munca eficienta, nu frecatu mentei.

    1. @Teo
      “Cresterea consumului poate fi un motor al cresterii economice, ca daca nu se consuma nimic nici nu se mai produce nimic si toata lumea are de suferit.”
      Depinde cu ce bani platesti acel consum. Daca pur si simplu printezi bani sau te imprumuti ca sa consumi, atunci consumul nu duce la o crestere economica. Daca maresti salariile la buget din banii contribuabilor, atunci tot nu ai facut mare branza. Acei bani ar fi fost cheltuiti mult mai eficient pe termen lung de catre cei care i-au si produs.

      “Problema e eficientizarea cheltuielilor bugetare, adica sa se plateasca bine munca eficienta, nu frecatu mentei.”
      Dupa cum spui, unul dintre obiective este cresterea eficientei statului. Atunci de ce nu trecem majoritatea activitatilor facute de stat la privat – sa fie facute de catre firme. Sistemul privat e mult mai eficient decat cel public in vasta majoritate a cazurilor.

      1. Din pacate discutia e mult prea complexa ca sa poata fi dezbatuta in 2 paragrafe sau chiar un articol si trebuie corelate mai multe politici, inclusiv cea monetara. Cel mai concludent exemplu e US, vezi cat era USD Libor acum 4 ani vs acuma, adica 6% fata de 0.2%. Deci consumul trebuie incurajat si prin dobanzi mici nu numai prin cresteri salariale, nu dobanzi de 15-20% cat cer bancile noastre la personal loans sau credit carduri si pe urma se intreaba toata lumea de ce creste default rate-ul.
        Guvernul poate trai din tiparirea de bani sau imprumuturi (vezi iar US) cu conditia ca imprumuturile sa se duca in investitii ce genereaza locuri de munca (deci salarii) si venituri viitoare.
        La noi cresterea salariilor se va face probabil prin reducerea bazei de calcul (adica alte concedieri) sau in cazul ideal prin realocarea masei de bugetari in plus catre alte sectoare economice in care se fac investitii.
        Daca se taie si mai mult consumul atunci clar va fi afectat si sectorul privat ca nu va mai fi nici un stimulent pentru firme, indiferent ca sunt romanesti sau straine, de a produce ceva aici. Vor cauta sa aduca marfuri cat mai ieftine si proaste facute probabil prin Bangladesh.

      2. “Din pacate discutia e mult prea complexa ca sa poata fi dezbatuta in 2 paragrafe”
        Exact!

        “Guvernul poate trai din tiparirea de bani sau imprumuturi (vezi iar US)”
        Nu poate trai.
        Uite de ce:
        1. sa zicem ca traieste din tiparire de bani. Masa monetara e mai mica decat PIB-ul si mai mica decat bugetul statului. Iar prin printare de bani, scade valoarea leului gradual.
        2. din imprumuturi nu poti trai deoarece iti trebuie bani sa le platesti inapoi.

        “Daca se taie si mai mult consumul atunci clar va fi afectat si sectorul privat ca nu va mai fi nici un stimulent pentru firme”
        Pai banii cheltuiti de bugetari sunt tot de la firme. Firmele o duc mai bine daca dau mai putini bani la buget.

        “Vor cauta sa aduca marfuri cat mai ieftine si proaste facute probabil prin Bangladesh.”
        Exagerezi aici.

        “Deci consumul trebuie incurajat si prin”
        Consumul cred ca e foarte natural pt. oameni. Tu de exemplu ai refuza o pereche noua de haine in fiecare zi? Ai refuza sa bei vin de cateva decenii? Ai refuza sa mergi in vacanta cu avionul personal? Oamenii nu au nevoie sa fie stimulati sa consume. Sunt foarte buni la consum. Consum = distrugere de resurse. Consumul in sine nu e un lucru bun. Si pe termen lung e mai bine daca ai consum limitat de capacitatea de productie a fiecaruia. Practic, fiecare sa consume mai putin decat produce sau maxim cat produce atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

    2. Atâta timp cât consumi din intern poate funcționa, dar când consumi mai mult decât produci . . . afectează balanța de plăți și toate consecințele din aceasta.

  12. @Florin Cîţu
    1) Este vorba de eficienţa cheltuirii resurselor. O “investiţie” într-un bazin de înot la Cuca Măcăii are un efect nul asupra consumului şi, în general, asupra economiei. O creştere a salariilor cu 50 de lei, da. Un exemplu din economia privată: dacă un electrician cumpără o pereche de blugi de firmă are o pereche de pantaloni supraevaluaţi. Dacă de aceeaşi bani cumpără o maşină de găurit mai performantă, poate câştiga, de exemplu 10 minute la fiecare lucrare, ceea ce îi poate aduce bani în plus.
    2) Creşterea eficienţei colectării şi reducerea economiei nefiscalizate nu face doar un simplu transfer al unor bani de la “privat” la “stat”, ci duce şi la echilibrarea şanselor (sunt zone întregi care pur şi simplu nu fac faţă concurenţei celor care lucrează la negru/gri) şi creşte ponderea banilor care ajung în economia fiscalizată, acum cea mai mare parte a banilor din economia gri/neagră rămân acolo, ceea ce, per ansamblu, creează creştere economică reală.

    1. @Cristian Banu
      1)Imi pare rau dar nu cred ca economia merge asa. Investitia de la cuca macai este un transfer de la privat prin stat catre firmele care construiesc banzinul de inot si care isi platesc salariatii care mai departe se duc si economisesc sau consuma sau investesc. Acum dumneavoastra veniti si spuneti ca ce vor consuma acei oameni nu este bun. Oprim investitia, si le dam banii angajatilor de la stat care sa consume ei. Este doar un transfer pentru restul eocnomie.
      Daca vreti cu adevarat sa aveti un efect si credeti ca investitia de la cuca macai nu este buna atunci opriti investitia si reduceti cheltuielile de la buget cu suma respectiva.Statul va avea un deficit mai mic de finantat si atunci o presiune mai mica pe dobanzi si mai mult nu va mai trebui sa creasca dobanzile.

      2) Economia la negru/gri este un simpotom al supraimpozitarii. O impozitare mai agresiva nu va rezolva problema. Pentru ca o firma sa aiba interes sa declare profit trebuie sa vada ca statul ii lasa cea mai mare parte din acel profit. Pentru ca cineva sa lucreze cu contract de munca trebuie sa vada ca nu munceste jumatate de an ca sa plateasca doar impozite. etc.

    2. @Cristian Banu
      “O creştere a salariilor cu 50 de lei, da.”
      Sa zicem ca statul mareste de maine cu 50 de lei fiecare salar bugetar. De unde o sa ia banii?
      Are urmatoarele surse de finantare:
      1. imprumut
      Atunci da, creste consumul si creste economia pe termen scurt. Insa, daca consideri implicatiile pe termen lung, consumul va fi mai mic deoarece statul va plati dobanda la suma respectiva.
      2. taxe mai mari
      Asta inseamna sa ii ia de la medium privat bani in plus. Insa acei 50 de lei ii va cheltui si mediul privat. Deci, nu poti sa ai o crestere economica astfel.
      E adevarat ca se poate ca cei din mediul privat sa nu cheltuie banii si sa ii puna deoparte si atunci da, ai o crestere economica anul asta. Insa, per total, adica pe termen lung, nu ai o crestere economica din cauza consumului. Banii pusi deoparte oricum vor fi cheltuiti in viitor.
      Si e mai bine ca acei bani sa fie cheltuiti de catre cei din mediul privat. Deoarece ei pot sa ii aloce/cheltuie mai eficient si mai bine pt. sanatatea economiei pe termen lung.
      3. printat bani
      Iar printarea de bani scade valoare banilor din cauza ca exista o oferta mai mare de lei. Si din cauza ca sunt mai multi lei pe piata, leii devin mai ieftini. Adica inflatia creste.

      Concluzie: Daca maresti salariile o sa ai crestere economica anul asta? DA! Insa, nu si la anul si pe termen lung. Sa zicem ca vine luna decembrie iar politicienii printeaza 100 miliarde de lei si ii imparte la populatie. Cateva luni fiecare o sa cumpere chestii de import si o sa o duca bine. Insa, pe urma lumea tot va trebui sa plateasca cresterea economica pe termen scurt.
      Apropo, 100 miliarde de lei printati sunt aprox. 23 miliarde euro. Iar la un pib pe 2011 de 136 miliarde, asta reprezinta 16%. Plus, cei care primesc leii printati vor cheltui acei bani si cresterea va fi si mai mare in termeni de pib. Insa, pe urma leul se va duce la vale si o recesiune cum nu s-a mai vazut se va intampla.

  13. Florin, cam incomplet articolul. Nu putem nega faptul ca exista un efect de multiplicare a cheltuielilor statului, nu neaparat mai mare de 1 (mai ales in cazul acesta al cheltuielilor cu salariile) dar suficient cat sa aratam o amarata de crestere economica intr-un an electoral. Dupa aceea…Dumnezeu cu mila. Va veni si nota de plata. Insa un an,poate doi e posibil sa existe o stimulare. Poate avem noroc si ea va coinide cu o revenire a economiei europene. Teoretic se poate, oricum cred ca merita incercat. Mai ales in varianta reducerii CAS. Suveica BNR-banci locale-MF va functiona in continuare, e “one way road”, nu o mai pot opri. Deci bani vor fi si nu din taxe mai mari. Cel putin nu pentru moment.

    1. @Vali

      La multiplicator m-am referit si in raspunsul pentru Adrian Dudu.
      REferitor la suveica, e adevarat ca nu sunt bani din taxe mai mari dar vin artificial de la BNR. Daca tot vrem sa creasca consumul de ce nu creste BNR scadenta la injectiile de lichiditate si in acest fel sa scada costul pe termen lung cu finantarea pentru banci si mai departe pentru secotrul privat?
      De ce nu reduce BNR inflatia permanent ca sa creasca venituriel reale pentru toate lumea?
      De nu reducem impozitele ca sa creasca veniturile pentru toata lumea si sa fortam statul sa cheltuiasca mai putin?

      1. Desi ar merita discutate intrebarile tale, cred ca depasim deja cu mult tema articolului. Ideea era ca nu sunt de acord sa punem un stigmat nediferentiat pe cheltuielile publice, cum ca sunt ineficiente si nu pot duce la crestere. Pot duce, iar cu putin noroc si evident cu multa pricepere, se pot constitui in acea scanteie de care o economie are nevoie ca sa inceapa un nou ciclu de crestere.
        Evident ca banii de la BNR sunt artificiali, dar tot ce se intampla in lume din 2008 incoace cu injectiile de lichiditate, cum e? Macar incepem sa vedem o coordonare a politicilor fiscale si monetare, nu as fi crezut sa prind asa ceva in Romania.

      2. @Vali
        “cu putin noroc si evident cu multa pricepere” ,eu cred ca nu ne mai peremitem sa ne lasam la mana norocului sau sa speram ca vom avea parte de pricepere din partea clasei politice.
        Nu pun un stigmat pe cheltuielile publice,dar nici nu sunt de acord sa le prezentem ca pe un motor al cresterii economice. Daca vrem consum nu inteleg ce este asa greu sa stimulam sectorul privat?

        Referitor la coordonarea politicilor economice, in sensul in care se face acum, a existat in Romania din 1990 si pana astazi. Deficitele fiscale, arieratele, ineficientele din sectorul public toate au fost finanatate cu cresterea masei monetare (accomodative monetary policy). Acelasi lucru se intampla si astazi. POti sa te uiti la prezentarea mea Money Matters pentru detalii.

        Atunci cand ne comparam cu alte tari si politicile economice implementate din 2008 si pana astazi ar fi mai bine sa vedem ce au facut alte tari cu o economie in curs de dezvoltare nu ce au facut tarile dezvoltate. Comaparatia este mai relevanta in acest fel.
        Dar sincer nici cu asta nu sunt de acord. “Policy Makers” autohtoni ar trebui sa gaseasca solutii care sa mearga in Romania.

        Eu incerc doar sa atrag atentia ca de multe ori ce ni spune nu este adevarat din punct de vedere economic. Atat. Nu stigmatizez si nici nu ofer solutii ( aici) doar arat ca un transfer de la privat la public nu inseamna crestere pentru toata lumea. Este doar un transfer.

      3. “Ideea era ca nu sunt de acord sa punem un stigmat nediferentiat pe cheltuielile publice, cum ca sunt ineficiente si nu pot duce la crestere.”
        In economie, nu merge dupa ce parere am eu sau dupa ce parere ai tu. In economie, demonstrezi matematic asertiunile pe care le faci.

        Spune-mi cum ar putea statul sa cheltuie bani mai eficient decat persoana care produce/castiga banii respectivi? Spune-mi o arie in care se intampla lucrul asta si o sa vezi ca nu exista. Iti pot demonstra.

        “Macar incepem sa vedem o coordonare a politicilor fiscale si monetare”
        Uite coordonarea politicilor unde va duce:

        (Cei din dreapta sunt mediul privat.😉 )

        “Pot duce, iar cu putin noroc si evident cu multa pricepere, se pot constitui in acea scanteie de care o economie are nevoie ca sa inceapa un nou ciclu de crestere.”
        Ciclul de crestere nu se intampla de la o scanteie, pricepere .etc Se intampla punand osul la treaba. Si asta se poate face de azi fara scantei.

  14. Cred ca toate analizele astea sunt pierdere de vreme. Pe langa faptul ca economia nu e matematica (adica stiinta exacta) si fiecare crede altceva, nimeni nu are toate datele ca sa-si dea cu parerea. Si niciodata Basescu ca politician sau cei din guvern nu vor spune tot. Daca au luat masurile astea ei clar au un scenariu, se bazeaza pe niste lucruri pe care nu le stiu decat ei. Pe de alta parte ei nu pot sa faca ce vor, suntem legati de FMI de UE de toata lumea, mai iesim si pe piete sa adunam USD deci nu e chiar la intamplare, iar ce ai zis tu ca sa le dai o carte de economie sa inteleaga ce fac acolo e doar o rautate tip Soviani sau Isar. Rautate care vad ca se generalizeaza. Singura conditie ar fi ca ce face MF sa nu fie contra a ce face BNR. Sigur ca e si componenta electorala iar aici Basescu a comis-o iar, dupa ce zicea prin ianuarie ca el nu vede de unde sa dea bani😀 Dar sunt oameni care chiar stiu ce fac in ministerele alea si la BNR, hai sa nu-i mai credem pe toti prosti si astia de pe net destepti. Ca pe hartie iti dau toate calculele, cand esti in piata si semnezi pentru 1 mil euro s-ar putea sa nu mai stii cand se intorc, daca se intorc sau cu cat mai ramai. Nici eu nu cred ca va ajuta consumul. E criza, lumea nu mai consuma aiurea si nu neaparat din lipsa de bani si nu numai la noi, si afara e aceeasi situatie, desi dobanzile sunt practic la 0. Pana si Europa si-a dat seama ca numai cu austeritate nu iesi din criza.

    1. @grasutu enigmatic
      Nu inteleg exact ce vrei cu mesajul tau. Eu am reactionat la o opinie oficiala care nu are sustinere in practica. Nu este nevoie de matematica pentru ca nu am spus nimic de genul daca x creste cu atat y creste/scade cu atat. Am explicat foarte simplu ca exista o singura placinta si daca muti o bucata de la stanga la dreapta nu inseamna ca o sa creasca.

      Imi place foarte mult cand aud comentarii de genul “sunt oameni care chiar stiu ce fac in ministerele alea si la BNR,”. Eu niciodata nu am sa comentez oamenii, ma uit la politicile economice adoptate si la rezultatele lor. E singura masura care ma intereseaza. Crezi ca la banca centrala a Greciei sau Ministerul lor de Finante nu sunt oameni buni? Sau in Argentina, Thailanda, Rusia, Protugalia, Irlanda etc? Sunt oameni cu doctorate, publicatii in jurnale de specialitate etc. Dar nu asta discutam.Discutam daca atunci cand au fost pusi in fata unei situatii difcile au luat decizia cea mai buna.
      Eu astazi spun ca se inseala daca decizia lor este sa creasca salariile din sectorul public pentru ca asa cred ca va creste consumul si mai pe urma toata economia. Atat.

  15. ‘The classical view is that an increase in unemployment is naturally temporary and self-correcting.
    Unemployment represents a surplus of labor. In a market system, whenever something is in surplus, its
    price falls. The drop in price increases demand and decreases supply, until the surplus is eliminated.
    Accordingly, a drop in wages should be sufficient to restore full employment. In the classical view, a
    fiscal stimulus (meaning an increase in the government budget deficit) would be unnecessary, because
    deviations from full employment would never be large or long-lasting.’

  16. Prea multa teorie! Caz practic
    Reducerea cu 5% a CAS-ului.imi raman 3000 ron lunar.nu ii duc acasa ci ii investesc.Cum? Platind o rata la un imprumut de 100-150.000 euro.cumpar un utilaj si cresc nivelul de rentabilitate.nu dau oameni afara ci ii platesc mai bine.banii intra in circulatie genereaza consum si se intorc sub forma de taxe.rezolv cel putin 10 oameni.o firma! inmultiti cu zeci de mii.ce legatura are cu cresterea salariilor in sectorul bugetar?
    In vremuri de criza filosofia bugetara e mai importanta decat calculele.vreau un stat suplu care sa cheltuie f putin si sa lase piata libera sa administreze masa monetara.investitiile statului un genereaza decat coruptie.efect multiplicator?ma faceti sa rad.ma rog ……sa plang!

  17. @antony
    da domnule intru totul deacord cu dvs.investitiile statului sunt o catastrofa in mintea mea cand stiu ca pe vremea psd era de 10% si acum salta la 30.uneori chiar la 50%. e o exagerare pe care doar filozofia telelor lui basescu a creat-o.basescu a preferat sa mareasca investitiile la 6% din pib, rezultatele par sa indice o alocare de numai 1-2%. in accelasi timp a redus salariile bugeratilor ,pensiile si a marit tva.oroare mai ales ca el a ales nu fmi aceasta cale.cand il vezi vorbind discutii economice si ironizand economisti si finantisti adevarati iti vine in minte chestiunea cu scoala lui, mai ales cea economica care nu face nici cat o vacanta de pasti a celor ironizati , ce sa mai spui.mai ales ca acum a venit cu stupiditatea ca ceea ce a scazut e bine sa crestem la loc ca marim fondul de pensii.mor dar nu de ras ci de rusine ca am votat o asemea eroare (oroare)biologica.
    cand mai vorbeste si de perceptia lui despre viitorul economic si politic uniunii europene,pe care o da ca sigura ca la pariuri cu cai cand nici cele mai luminate minti europene nu stiu inca ce se va intampla si discuta inca variante cu avantaje si dezavantaje, iar ma apuca groaza in ce liga de cartier jucam cu asa presedinte.elitele noastre politice sunt varza si din acest motiv imi pica moralul cand ma gandesc ca francezii mai vorbesc la 5 ani de criza. pai la noi se dubleaza cifra daca nu se intampla ceva care sa tina de magie alba ma gandesc. ca daca il asculti pe ponta sau antonescu sunt la fel de nevinovati in intelegerea fenomenului economic.intr-o lume in care economistii trebuie sa ne faca sa intelegem ce vremuri traim ,politicienii care incearca sa se substituie ei acestor profesionisti si sa ne explice cum sta situatiunea sunt mai penibili decat articolele din revista can can.

  18. eu nu inteleg de ce asociati expresia: “trebuie sa crestem consumul” cu cresterea salariilor in sectorul bugetar? Numai bugetarii consuma? In alta ordine de idei, daca nu crestem consumul cum obtinem crestere economica? cineva spunea de investiti, daca nu ai piata de ce sa-ti cumperi un utilaj mai productiv? revenirea recesiunii demonstreaza teoria care spune ca in vreme de criza nu implementezi masuri de austeritate! acum este foarte greu sa se repare ce s-a stricat: optimismul oamenilor. lumea este speriata, investitiile au devenit tot mai rare, se cumpara doar strictul necesar, cine are posibilitati pune la pastrare ca nu stie ce aduce ziua de maine. parerea mea este ca asistam la mortea actualului sistem economic, la disparitia societatii de consum.

  19. Busted. Nu e chiar asa. Toate economiile mizeaza pe efectul de multiplicare al banului introdus in piata. E adevarat ca banul dat bugetarului trebuie luat tot de la buget dar firme private vor produce bunuri si servicii ce vor fi achizitionate de bugetar (vin impozite la buget) sunt create sau pastrate locuri de munca (cheltuieli mai mici la buget cu somajul), etc. Chestiunea ce se pune este morala – de ce au bugetarii intaietate la cresteri salariale (le-au fost luati bani dar asta pentru ca sunt multi si ineficienti !), poate mai corect este de a injecta lichiditate in piata prin reducere CAS (beneficieaza toti salariatii – deci nu se face discriminare). Felicitari totusi pentru abordarea logica si nu politizanta a unui subiect de maxim interes. O dezbatere corecta de idei si programe e benefica acum cand nici un partid nu vine cu un plan coerent (sa nu-l fure adversarii🙂 ).

  20. Deci omule tu vorbesti doar din imaginatie aici.
    Ignori total realitatea in ce spui.
    Salariile pot fi crescute, nu se doreste a fi crescute.
    TOCMAI pentru ca “statul nu creaza valoare adugata doar o redistribuie”. Mediul privat a creat suficienta valoare adaugata in 2011 incat statul acum poate s-o redistribuie in salarii sau in conturile private ale lui Basescu. Din motive electorale Basescu va fura mai putin anul asta, poate si din cauza ca a zis ca ii este “suficient”.

    Asta e din cauza ca economia are o tendinta implicita de crestere.
    “Cresterea salariilor in sectorul public duce la cresterea consumului pentru acesti angajati dar il scade pentru restul economiei care trebuie sa plateasca pentru aceasta crestere. Astfel nu are cum sa duca la crestere economica.”
    Economia privata a platit deja pentru cresterile respective, de cinci ori mai mult decat este necesar!
    Cum sa scada consumul in economia privata daca creste suma disponibila pentru consum la bugetari?
    Bugetarul creste consumul la stat?
    Ce vinde statul?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s