Aici aveti prezentarea pdf de la conferinta : Masa Monetara si Inflatia, Teorie si Practica.
Iar astazi varianta video.
Aici celelalte prezentari.
-
Follow
Following
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Aici aveti prezentarea pdf de la conferinta : Masa Monetara si Inflatia, Teorie si Practica.
Iar astazi varianta video.
Aici celelalte prezentari.
Florin Citu 
Florine eu l-am citit de mult pe Friedman acum multi ani si pe mi s-a parut mult mai adevarat in comparatie cu Keynes,dar unde mi-am prins urechile a fost in politica monetara, care mi-a parut cel mai complicat lucru din lume, de aceea cred ca cei ce se pricep la asa ceva sunt cei mai inteligenti oameni din lume.eu operez la nivel de intuitie cand spun ca prefer milton lui keynes si tot asa cred ca tu ai dreptate nu croitoru.daca nu s-ar trage sfori in lumea noastra mica,atunci cred ca tu si nu croituru ar trebui sa fii succesorull lui isarescu,nu doar pe motiv ca o tara mica trebuie sa riste ca sa schimbe ceva , ca mai rau ca acum nu poate fi ci si pe motiv ca inteligenta e ceva minunat chiar si atunci cad rateaza.cu alte cuvinte as prefera sa ratez cu cineva ca tine,scipitor,decat cu cineva ca croitoru intelept intr-un anumit fel de mediocritate academica.
nu obisnuiesc sa flatez spun ce cred si pentru ca doacamdata nu am ascultat decat ce ai spus tu si croitoru ,o sa ascult si restu mai tarziu, spune-mi de ce croitoru tot dadea exemplu prost japonia, ca nu inteleg.
Cristian Popa a argumentat destul de clar si referitor la masurile luate si ca principiu de cum se analizeaza niste masuri. Ceea ce spuneam si eu la alt post. Dar probabil ca ai rezervele tale 😀 Plus ca a recunoscut ca intr-adevar nu s-a prevazut amplitudinea recesiunii.
@Grasutu enigmatic
Nu am niciun fel de rezerve, eu ma uit la date si la cronologia evenimentelor. Asa cum am spus detaliile vor fi in analiza. Dar pana atunci pot sa ma uit in detaliu cu tine aici la ce spunea dl. Popa dupa interventia mea.
1) Analiza ex post diferita de cea ex ante
Adevarat, dar asa se analizeaza istoria. Dar ce putem vedea este daca analiza ex ante a ignorat informatii care ar fi ajutat-o. tot in analiza mea o sa arata ca au fost destule semne si pe care chiar eu le-am invocat care puteau sa imbunatateasca implementarea politcii monetare
2) Politica monetara de tintirea a inflatiei este superioara celei de tintire a agregatelor monetare.
Foarte de acord. Pentru istorie, in 2003 am venit in Romania de la RBNZ pentru a prezenta mondelul care sta la baza deciziilor de politica monetara in NZ. Deci sunt un sustinator al politicii monetare de tintire a inflatiei.In prezentarea mea nu am sustinut tintirea agregatelor monetare, am sustinut o importanta mai mare acordata agregatelor monetare decat modelului bazat pe output gap.
3) Foarte intersant ca domnul Popa identifica corect Socul corectiei fiscale din 2010 dar nu pe cel al politicii monetare.
4) Efectele negative ale unei deprecieri pentru o economie euroizata.
Foarte corect. Prima intrebare: ce rol a jucat politica monetarain aceasta euroizare?
A doua intrebare: Este raspunsul optim pentru o asemenea economie cresterea dobanzilor/politica monetara restrictiva?
5) In recesiune cererea de cash creste nu scade. Te las pe tine sa verifici daca exista o realtie intre depozitele ovenight (depozitele bancilor la BNR) si rezerva valutara. Daca exista poate poti sa vezi ce explica o asemenea realtie.
6)Referitor la sterilizare si legat de punctul anterior: eu vorbeam do o sterilizare a interventiilor in sensul injectiei de lichiditate dupa ce aceasta a fost scoasa datorita interventiilor directe din piata valutara. Datele sunt publice si le poti vedea singur. BNR putea sa tina cursul stabil prin interventiile din piata valutara iar sterilizarea ar fi tinut masa monetara constanta.
Un sneak preview, ce inseamna asta pentru masa monetara:”Piaţa să funcţioneze cum trebuie, cine vrea să speculeze pe leu să aibă lei“?. cine a spus acest lucru si cand?
cred ca a spus cineva caruia ii place expresia economist independent ,nu?
eu am ramas cu gandul la ce a spus croituru cu momentul reversarii care este greu de identificat.
@gabriela
domnul Guvernator a spus asta
greu de identificat dar cu probabilitate de 100%
Vis-a-vis de nr 2
http://modeledbehavior.com/2012/03/26/setting-the-table-for-implicit-level-targeting/
The times, they are a-changin’ 😉
dl guvernator si cele doua doamne nu au avut nici o tinuta in prezentari.dl croituru avea probleme cu inversarea tendului, scadea cand voia sa spune ca creste si invers.dar tot nu mi-ai raspuns la problema cu japonia, lamureste si novicii din cand in cand nu doar pe cei din breasla domniei voastre.acolo in sala era un domn care a dormit in timpul tuturor prezentarilor,eu azi mi-am rupt din alte lecturi si am ascultat toate discursurile,spun asta poate te impresionez si imi explici.
@gabriela
Uitasem de Japonia.
Este exemplul clasic din istoria recenta al asa numitului fenomen de “liquidity trap”. Exista o anumita parte din economisti, de obicei sustinatori ai teoriilor lui Keynes, care crede ca la un moment dat cand dobanzile ajung la 0 politica monetara nu mai are efect pentru ca dobanzile nu au cum sa scada mai mult. Astfel ne aflam intr-o capcana a lichiditatii, iar Japonia se fala acolo de la sfarsitul anilor 80.
pai de ce nu face si japonia ce a facut fedul si banca angliei si ce face si bceul acum? se teme de momentul reversibilitatii ?
a inceput sa faca prea tarziu si a venit criza peste ei.
ei tot fac, dar competitivitatea le este subminata de aprecierea cursului. Similar cu ce se intampla in elvetia.
multumesc,noapte buna ,acum ma culc recompensata din plin ca nu am adormit in timp ce vorbeau cele doua doamne si dl guvernator.
Auzi ce zice domnul Popa “bula imobiliara in formare”, e cred ca era o bula marisoara deja, de atunci preturile au scazut cu peste 50%. Marea greseala a BNR a fost in 2006-2007 cand au relaxat conditiile de creditare (mai ales in valuta). In toamna lui 2008 erau deja cu mainile legate, volumul creditelor in valuta era deja important. Taxarea speculatiilor pe curs mie mi s-a parut inspirata, a generat un “spike” pe dobanda la lei (plus declaratia de care aminteai a lui Isarescu), dar pe urma a fost liniste pe frontul cursului valutar timp de cativa ani. Daca devalorizarea leului ar fi fost mai mare si masa monetara ar fi ramas constanta crezi ca nu am fi avut o recesiune la fel de mare?
@Bogdan
Daca decizia BNR era pt a salva pe cei cu risc valutar si sistemul bancar, foarte bine. Dar nu trebuia sa stransfere costul asupra intregii societati prin dobanzi mai mari. Era mult mai elegant sa sterilizeze interventiile pe piata valutara si astfel dobanzile ar fi ramas neschimabte. Administrarea lichiditatii in sistemul bancar este in job-description al BNR.
@florin
tot am vrut sa te intreb in legatura cu pastrerea stabilitatii cursului BNR cand cumpara cand vinde euro sau lei si asta nu introdeauna rentabil, banuiesc.se poate face un calcul cam cat a cheltuit BNR pentru distractia asta, ca sa zic asa pretentios din banii poporului roman? daca imi explici si cum se pot steriliza interventiile pe piata valutara inseamna ca am priceput si eu ce scrii tu aici.multumesc mult si anticipat.
….a si inca ceva, la ce spunea bogdan mai sus,
Marea greseala a BNR a fost in 2006-2007 cand au relaxat conditiile de creditare (mai ales in valuta).
eu stiu ca in occident de exemplu nu te poti imprumuta la banca decat o treime din venit, vorbesc de persoane fizice. daca la noi s-a putut pana la 50% ,bnr ar fi putut impune conditia asta de creditare bancilor private ca sa nu intre atata lume in rahat cand s-au micsorat salariile.daca da atunci inseamna ca nu numai politicul are vina ci si bnr pentru situatia asta dezastruoasa in care sunt atatia oameni.
@gabriela
Masa monetara nu poate fi influentata decat de banca centrala. Exista mai multe modalitati iar una din ele este interventia pe piata valutara. De exemplu, banca centrala vinde euro si cumpara ron pentru a proteja ron. In acest fel scade masa monetara in sens restrans pentru ca bnr retrage definitiv din piata suma de RON pe care o cumpara. Contabil, din activele bancii centrale scade rezerva valutara iar din pasive scad depozitele bancilor la BNR (overnight deposits). Asta nu inseaman ca numai bancile au cumparat euro pentru ron de la banca centrala. Bancile pot foarte bine sa reprezinte interesele clientilor care pot fi, alte banci care nu activeaza pe piata din Romania, corporatii, persoane fizice, fonduri de investitii etc..
Ca rezultat al acestei inerventii masa de ron ramasa la dispozitia economiei este mai mica si ca rezultat ii creste pretul – dobanda.
Pentru a nu influenta masa monetara o banca centrala poate sa sterilizeze interventiile de pe piata valutara. Adica poate sa introduca suma de ron scoasa din piata prin vanzarea de euro prin operatiuni de repo. Prin aceste operatiuni banca centrala ofera ron la schimb pentru active cum ar fi obligatiuni ale statului roman. Ori poate sa scada rata rezervei minime obligatorii. Ca idee sterilizarea unei interventii pe piata valutara inseamna ca masa monetara nu va fi afectata la sfarsitul acestei operatiuni.
sper sa fie clar acum.
Dobanzile mari au dus la penalizarea celor care au facut naked short pe leu si in plus nu aveau nici titluri de stat in portofoliu caci altfel s-ar fi imprumutat la rate mai bune de la BNR.
Cat timp nu exista legea falimentului personal o devalorizare si mai mare a leului ar fi omorat atat bancile cat si pe cei cu credite. Plus ca un “bank run” nu putea fi exclus daca se mergea pe calea aia. Cat despre restul economiei care a fost pedepsita mi-ar placea sa vad o analiza pe sectoare sa vedem si noi cate locuri de munca au disparut din sectoare nesustenabile (de exemplu imobiliare, dealeri de masini de import, financiar-bancar, angajati la stat), cate din sectoare lovite de recesiunea globala (comenzi pentru export care au disparut), cate din alte domenii care ar fi pabubele colaterale ale deciziilor BNR.
Pe de alta parte, ti se pare ca de exemplu ungurilor, care au incercat sa pedepseasca bancile, le-a iesit mai bine?
@Bogdan
Se pare ca propaganda ofciala prinde. Cum poti sa explici diferenta dintre doabnda de poltica monetara si cea din piata? cum reactioneaza orice banca centrala normala cand este o diferenta intre cele doua (in sus sau in jos). Atunci cand “pedepsesti” pe cineva in economie exista si efecte coalterale. Si chiar si asa, in realiate dobanzile mari nu au penalizat pe cei ce trebuiau sa fie penallizati. Doar au fost transferate in economie.
Sunt de acrod ca legea falimentului personal este necesara, am tot scris despre asta, dar se pare ca interesele sunt prea ari.
Ce intelegi tu prin sector nesustenabil? este agricultura un sector nesustenabil, ca anul trecut a avut o performanta mult peste isotric? De ce este un dealer de masini mai prejos decat un domeniu care tie ti se pare ca are o valaoare adaugata mai mare? Nu mai bine lasam piata sa decida?
Cum au fost celelalte sectoare lovite de recesiunea globala? puteau polticile montare si fiscale sa atenueze socul crizei globale? au accentuat aceste politici acest soc? cum au reactionat alte banci centrale in aceeasi situatie?
Nu mi se pare bun exemplul ungurilor, dar mi se pare bun cel al polonezilor, al americanilor, al chilienilor, al Islandei etc.
O ultima intrebare: care crezi ca este efectul pentru creditrea in euro al unei garantii implicite ca RON nu se va deprecia fata de euro?
Intr-adevar BNR nu a facut injectii de lichiditate in acea perioada, dar mai exista o facilitate de imprumut de la BNR la o dobanda ceva mai mare (cred ca vreo 15-20% in perioada aia) pe care o poate folosi oricine are nevoie de cash. Ori in piata erau dobanzi de 80% si parca nimeni nu a apelat la acea facilitate, cel putin asa a declarat BNR. Oricum, vorbesc acum doar de acea “criza” de cateva zile/saptamani, nu zic ca dobanda BNR din 2009 a fost buna.
Stiu ca ai scris de legea falimentului personal, poate intr-o buna zi se va si prinde ceva…
Sectoare nesustenabile la sfarsitul anului 2008:
– imobiliare (si implicit industria constructiilor din spate), preturile la care se ajunsese nu puteau fi sustinute decat de o crestere mare si constanta a salariilor in continuare: faptul ca lumea facea credit de nevoi personale pentru avans + credit ipotecar e un pic suspect, nu?
– faptul ca la orice colt de strada mai rasarita din Bucuresti sunt cel putin 4-5 sucursale de banci e un pic prea mult, nu?
– deficitul de cont curent care rezulta intr-un consum mult prea mare de bunuri din import (masini, plasme, etc) si nu vorbim de bunuri de stricta necesitate era un pic nesustenabil, nu? Eu ma uit cum se purtau cu mine cei de la un service auto in 2007-2008 si cum se poarta acuma, maare diferenta;
Cu agricultura e alta poveste, e poate singurul domeniu in care se simte ca au intrat niste bani europeni + cresterea pretului la alimente la nivel mondial. Astea doua lucruri o fac sa fie un sector mult mai interesant acum.
pai efectul este ca e era mult mai rentabil sa imprumuti in euro ca dobanda pana acum era mult mai mica si nu aveai nici o spaima ca daca nu ai venit in euro risti ceva , ca mama bnr te apara.iti multumesc foarte mult florine, o sa moara isarescu de ciuda ca nu esti numai economist independent poti fi si un profesor super,daca am priceput in sfarsit si eu ce e cu sterilizarea asta si de cand vin aici la tine pe blog am invatat si ceilalti termeni pe care ii folosesti si sunt mandra de mine, ca pe aici nu pierd vremea. dar chestiunea cu restrictiile de creditare ale bnr nu mi-ai raspuns.daca imi spui si asta promit sa nu mai intreb nimic.oricum iti multumesc mult.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11849578-euro-ramane-moneda-preferata-pentru-creditare-spun-bancherii-motivul-depozitele-mai-mari-lei-sunt-foarte-putine.htm