Tot despre salariul minim, un raspuns pentru Lucian Isar

Intr-o postare recenta pe blogul personal, economistul Lucian Isar (LI) ofera suport pentru cresterea  salariului  minim pe economie. LI prezinta un set de argumente care ar trebui sa duca la concluzia ca o crestere a salariului minim este benefica pentru economie.  Din pacate lucrurile nu stau asa in realitate.

 

LI spune

“Cresterea salariului minim micsoreaza somajul si creste participarea in campul muncii printr-o varietate de mecanisme:

–       noi lucratori vor fi atrasi in sectorul taxat iar cei care vor fi scosi de noul nivel catre sectorul informal. Sectorul informal cum are o elasticitate superioara a cererii de forta de munca va absorbi cu usurinta pe cei care nu isi mai gasesc utilizare in sectorul formal. Activitati in zona taxarii si prevenirii evaziunii ar diminua acest spatiu informal.

–       facilitarea mobilitatii populatei intre diferite zone ale tarii;

–       incetineste migratia capitalului uman si chiar o reverseaza;

–       cresterea ecartului fata de asistenta sociala creeaza un motiv suplimentar pentru somerii indecisi (450 de mii la nivelul Romaniei) sa-si caute mai activ un loc de munca chiar si in sectorul informal;

–       atinge anumite nivele de “reservation wage” care poate tine anumiti lucratori in sectorul informal, ne ori putin fiscalizat, ori acasa. Atingerea acestor nivele face ca respectivii sa se implice activ in cautarea unui loc de munca in sectorul formal;

–       Angajatorii nu se uita doar la salariul platit ci si la productivitatea muncii. Cresterea salariului poate creste productivitatea prin mai multe mechanisme: perceptia de corectitudine, reciprocitate, muncitorii se pot simti mai in largul lor cu ceea ce fac si pot lua lucrul mai in serios si ca o alternativa pentru o perioada mai lunga de timp, sa opreasca alte cautari ori alte activitati pentru a-si spori veniturile;

–       Un salariu mai mare face ca muncitorii care-l primesc sa devina mai productivi. Economisti numesc acest efect “efficiency wage”;

–       ar spori eforturile de cautare ale unui loc de munca fiind perceput ca un salariu mai apropiat de un nivel corect;

–       reduce costurile cu “monitorizarea” performantei deoarece asta-i face pe angajati sa fie mai participativi si cu o productivitate superioara .

–       la nivelul avantajelor pentru firme se pot mentiona faptul ca angajatii nu-si maid au demisia atat de usor, au ce pierde fata de pragul reprezentat de asistnta sociala, se angajeaza si altii si exista transferuri intre cele doua sectoare si importuri

–       exista un grup de oameni dispusi sa munceasca depasindu-le salariul de rezervare

–       exista un grup delucratori din economia informala care ar fi dispusi sa se mute in sectorul formal in noile conditii

–       creste productivitatea prin reducerea rulajului de personal, reducerea absenteismului si cresterea moralului. Miscarile intre locuri de munca impun costuri semnificative asuptra angajatorului inclusiv in cazul activitatilor ce necesita abilitati scazute. Angajatorul pierde timp si resurse sa scaneze aplicatiile si sa intervieveze. In plus un nou angajat are nevoie de o perioada de acomodare in noua pozitie;”

O lista imporesioananta de efecte care deriva doar din cresterea salariului minim pe economie. Totusi, sunt reale aceste efecte? Sau doar presupuneri? O sa le comentez in detaliu pe cele mai importatnte dar pana atunci trebuie mentionat ca LI sustine : “Piata muncii in Romania prezinta multiple frictiuni (studiul acestui tip de piete a primit premiul Nobel pentru economie in 2010), cu o multitudine de segmente din piata caracterizate printr-o structura de tip monopson dinamic, cu un sector informal important, cu evaziune extinsa si plati salariale in unele cazuri doar partial la vedere, cu o taxare a muncii excesiva, cu un export sustinut de capital uman, in conditii macroeconomice de stagnare economica si cu actori economici, muncitorul si angajatorul roman, surprinsi realist de sintagma “inselator rational. “

 

Si mai spune LI: “Cresterea salariului minim reprezinta o distorsiune. In conditiile actuale, introducerea acestei distorsiuni intr-o economie distorsionata ca cea a Romaniei poate spori eficienta economiei.”

 

Asadar, LI ne spune ca piata fortei de munca nu este libera. Exista conditii simlare cu cele de monopol (monopsonice) iar cresterea salariului minim este distorsiunea care va eficentiza piata.

 

Un prim efect al eficientei crescute apare in viziunea lui LI :” noi lucratori vor fi atrasi in sectorul taxat iar cei care vor fi scosi de noul nivel catre sectorul informal. Sectorul informal cum are o elasticitate superioara a cererii de forta de munca va absorbi cu usurinta pe cei care nu isi mai gasesc utilizare in sectorul formal. Activitati in zona taxarii si prevenirii evaziunii ar diminua acest spatiu informal.”

 

Asadar, un salariu minim mai mare creste oferta fortei de munca. Foarte adevarat. Problema care apare este ca in acelasi timp scade cererea pentru forta de munca dar si mai mult scade profitabilitatea companiilor care déjà au angajati cu salariul minim. Oferta crescuta de forta de munca nu isi va gasi foarte usor un loc de munca. In plus scaderea profitabilitatii s-ar putea sa trimita unele din companiile foarte mici in faliment.

 

In ceea ce priveste transferul din sectorul formal in cel informal nu vad cum aceasta solutie este superioara. Cei care vor fi fortati sa streaca in sectorul informal ca urmare a acestei masuri vor pierde beneficiile pe care le aveau atunci cand erau agajati in sectorul formal. De multe ori acestea sunt mai importante decat cresterea marginala a salariului minim .

 

Tot LI spune”: cresterea ecartului fata de asistenta sociala creeaza un motiv suplimentar pentru somerii indecisi (450 de mii la nivelul Romaniei) sa-si caute mai activ un loc de munca chiar si in sectorul informal”.

Ce ii opreste pe someri sa caute acum de lucru daca perspectivele cele mai bune sunt oricum cele din sectorul informal? Daca va fi un efect pentru sectorul informal acela este unul negativ. Orice angajator care avea angajati cu salariul minim si carora le platea si o parte suplimentara “la negru” va reduce partea “la negru’ exact cu ce va pierde din cresterea salariului minim. Daca nu va trebui sa plateasca cresterea salariului minim din propriul profit.

 

Mai departe LI sustinte : “Angajatorii nu se uita doar la salariul platit ci si la productivitatea muncii. Cresterea salariului poate creste productivitatea prin mai multe mechanisme: perceptia de corectitudine, reciprocitate, muncitorii se pot simti mai in largul lor cu ceea ce fac si pot lua lucrul mai in serios si ca o alternativa pentru o perioada mai lunga de timp, sa opreasca alte cautari ori alte activitati pentru a-si spori veniturile;:

 

Adevarat salariul trebuie sa fie egal cu produsul marginal al fortei de munca (productivitatea). Dar aici nu vorbim de o crestere a salariului pentru forta de munca calificata. Nici nu vorbim de o crestere a salariului care sa ajunga din urma cresterea productivitatii. Vorbim de salariul minim platit pentru forta de munca cel mai putin calificata, pentru tinerii care acum intra in forta de munca. Mai mult, desi admirabil gestul nu cred ca in realitate comportamentul uman justifica speranta ca o marire de salariu duce la crestere de productivitate. Mai ales pentru ca angajatii stiu ca salariile nu pot sa scada si astfel nu au nicio motivatie sa creasca productivitatea.

 

Restul masurilor care ar trebui sa scada somajul si sa eficientizeze economia urmeaza o logica similara.

 

Ce nu ne spune LI este cum se pozitioneaza piata fortei de munca in relatie cu restul economiei. De fapt ne spune dar numai in concluzii:” Este o masura care evita consolidarea unei clase a “angajatilor saraci”, creste capitalul uman, usureaza mobilitatea geografica, creste veniturile bugetare si per total prosperitatea societatii in ansamblu.”

 

Aici exista o contradictie: cresterea veniturilor bugeare nu poate sa duca la propseritatea societatii pe ansamblu. Am mai vorbit despre acest lucru dar este bines a revin. Daca efectul net al cresterii salariului minim este crestrea veniturilor la buget atunci acest efect este unul negativ pentru economie. Dupa cum spuneam masa monetara este constanta in economie. Singura insittutie care poate afecta masa monetara este banca centrala. Fara o crestere a masei monetare care sa sustina cresterea salariului minim singurul rezulat este transferul de bani dintr-un buzunar in altul la nivelul economieie. Daca ce spune LI este adevarat si efectul net este crestera veniturilor la buget atunci scad profiturile in sectorul privat. Un rezultatat care din punctual meu de vedere nu arata cresterea bunastarii si este inferior situatiei anterioare cresterii salariului minim.

 

Ce nu ne spune LI este efectul cresterii salariului minim pe economie pentru asteptarile inflationiste. Oare nu este similar cu efectul cresterii salariilor peste productivitate? Nu acesta este motivul pentru care unii s-au imprumutat mai mult decat puteau sa plateasca?

 

Economistii nu sunt de acord de foarte multe ori dar cu totii stiu ca impunerea unui pret distorsionieaza. Mai putin cei care intra in politica. Si aici am un exemplu al carui nume am vazut ca a fost folosit foarte mult in ultimele zile in Romania pentru sustinerea acestei masuri.: J.Stiglitz.

 

Uitati ce spunea Stiglitz in cartea lui di n1993 intitulata Economics “Price floors have predictable effects too…. If government attempts to raise the minimum wage higher than the equilibrium wage, the demand for workers will be reduced and the supply increased. There will be an excess supply of labor. Of course, those who are lucky enough to get a job will be better off at the higher wage than at the market equilibrium wage; but there are others, who might have been employed at the lower market equilibrium wage, who cannot find employment and are worse off.”

Si tot din cartea respective” “In addition, a higher minimum wage does not seem a particularly useful way to help the poor.” Sau “Thus, the minimum wage is not a good way of trying to deal with problems of poverty.”

 

Dar in 1996 dupa ce a devenit Chief Economic Adviser pentru administratia Clinton si-a schimbat parerea dar nu si ce spune in carte.

 

17 thoughts on “Tot despre salariul minim, un raspuns pentru Lucian Isar

  1. Urmaresc de ceva vreme dezbaterea legata de salariul minim, fara sa am timpul necesar pentru o opinie.

    Argumentele tale sunt valide intr-o economie de piata functionala caracterizata prin competitie intre agentii economici. Romania nu este insa o astfel de economie, cel putin nu in majoritatea ei. In multe orase din Romania angajatii sunt platiti la salariul minim, indiferent de locul de munca ales, nu pt ca acela ar fi salariul de echilibru ci pur si simplu pentru ca exista o intelegere intre agentii economici de a nu plati mai mult. Angajtii primesc diferenta in plic. Aceasta este realitatea din piata.

    Oricum, cresterea salariului minim, nu va avea un impact prea mare asupra mediului privat, unde salariul de echilibru este mai mare, ci mai degraba asupra sectorului public, unde se pleaca de la salariul minim pentru a determina salariul final al angajatului.

    1. @ddr
      Nu cred ca m-am cramponat de “perfect competition”.In orice piata cresterea unilaterala a salriului minim inseamna costuri. Cum in Romania o mare parte din contracte sunt facute doar pe salariul minim iar restul se plateste la negru, nu cred ca trebuie sa fie competitie perfecta ca sa ne asteptam ca partea la negru sa scada in proportie cu cresterea salariului minim.

      Mai mult, suntem in perioada de stagnare/recesiune. Marea problema nu este ca salariile nu cresc ci ca nu scad. De aici apare si somajul pentru ca salariile sunt rigide cand este vorba de scadere.

      1. Eu gasesc argumentele tale valide, dar nelalocul lor intr-o economie in care salariul minim nu reprezinta decat o modalitate de a plati taxe mai putine. Lipsa de competitie de pe piata muncii inseamna costuri mici pentru angajator si lipsa unor alternative pentru angajati si conduc la situatii in care acei agenti economici nu sunt competitivi, altfel decat prin aceste costuri extrem de reduse rezultate din evaziune fiscala. Acesta este adevarul trist.

        In ceea ce priveste rigiditatea salariilor, in 2009, in mediul privat a avut loc o ajustare a salariilor 30 – 40%. In sectorul public ajustarea a fost similara, desi a fost reversata partial ulterior.

        Si acum o intrebare nelalocul ei, cat de mult poate sa scada un salariu minim net de 558 RON (~125 EUR)?
        Somajul nu este cauzat de neajustarea salariilor ci de o persistenta unei AD scazute.

      1. Solutia optima este sa corectezi distorsiunile din piata. Solutia suboptimala este sa introduci o alta distorsiune care sa o anuleze pe prima. Intrebarea este care dintre solutii poate fi pusa in aplicare.

        Statul roman este unul slab, drept dovada scaderea salariilor la bugetari nediferentiat cu 25%. Statul nu a avut capacitatea sa disponibilizeze salariatii ineficienti si prin urmare a preferat masura suboptimala, de a diminua salariile cu 25% nediferentiat.

        Intr-o economie functionala, argumentele tale ar fi cele corecte, dar cum Romania nu este in aceasta situatie sunt preferate solutiile suboptimale, dar cu o posibilitate ridicata de a putea fi implementate.

      2. @ddr
        Problema cu distrugerea distorsiunii suboptimale cu alte distorsiuni suboptimale e ca costa de fiecare data. Si in plus, cei care pot veni cu optimizari mai optimale(antreprenori, muncitori de prim rang, manageri de calitate etc.) sunt descurajati(prin taxe, impozite si birocratie) sau scosi afara cu totul(prin monopolizare si reguli aberante).

  2. Faptul ca este nevoie sa se raspunda acestei aberatii – impunerea de catre stat a unui salariu minim – arata cat de departe am ajuns in aceasta “brave new world”.
    Discutam “cat ar trebui sa fie” in loc de “ce rost are”.
    Domnul LI e liber sa-si faca o afacere si sa demonstreze cum poate el sa plateasca salariul minim pe care il doreste, fara numar daca se poate.

  3. Salariul minim nu ar trebui sa existe, dar trebuie spus clar ca e doar una dintre aberatii, de care profita ( doar teoretic cred eu) cei saraci, numai ca-s si extrem de multe aberatii de care profita cei super-bogati (astea-s intr-adevar extrem de costisitoare si efective pentru ca cei bogati pot si stiu unde, cui si cit sa plateasca).
    Ce vreau eu sa spun e ca total irealist sa ceri sa sa renunte la salariul minim fara sa renunti si la a favoriza marile firme de exemplu.
    Deci daca renuntam, renuntam la orice forma de interventie.
    Nimeni sa nu mai poata fi favorizat in niciun fel.
    Si oricum e o ipocrizie sa spui ca e o mare diferenta intre 700 si 800 de lei. E cam acelasi lucru, problema e de principiu, ca vine un birocrat si spune el cit trebuie sa fie si mai scoate si o lege in sensul asta (socialism).

    1. @Aex
      Cred ca exemplul lui Stiglitz este edificator. Semnul ca un economist intra in guvern este dat de atitudinea fata de salariul minim pe economie🙂
      .

  4. Un comentariu premonitoriu:

    “Economistii nu sunt de acord de foarte multe ori dar cu totii stiu ca impunerea unui pret distorsionieaza. Mai putin cei care intra in politica.”

    Oare Ponta l-a ales pe Lucian (ministru delegat) după ce i-a citit argumentaţia pro creşterea salariului minim sau Lucian a început să scrie după ce l-a “citit” pe Ponta?

      1. Eu cred ca o sa fie ok. De fapt cred ca acest guvern are probleme mult mai importante. Eu astept programul de guvernare ca nu mai am subiecte.

    1. @Gabriel
      “Oare Ponta l-a ales pe Lucian (ministru delegat) după ce i-a citit argumentaţia pro creşterea salariului minim sau Lucian a început să scrie după ce l-a “citit” pe Ponta?”

      Poate din cauza ca si-a facut re-design la site.🙂

  5. Primul si cel mai sigur lucru pe care-l face un guvern interventionist intr-o tara e sa creeze coruptie, deci e normal sa te cheme baietii sa faci baie in borcanu’ cu miere doar daca si tu impartasesti acelasi ideal nobil.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s