Depozitele la scadente de maxim 1 an au inlocuit finantarea din exterior a bancilor

Depozitele in sistemul financiar au crescut mult mai rapid decat creditele de la jumatatea lui 2011. Pentru aceasta dinamica sunt responsabile persoanele fizice si nu corporatiile. Mai mult o mare parte a depozitelor populatiei sunt la scadente de pana la un 1 dar mai mari de overnight. Foarte important, depozitele cresc in timp ce dobanzile scad. Interesant nu?

Mai jos o analiza scurta a depozitelor din sectorul financiar bancar si cateva intrebari.

 

Sursa: BNR

19 thoughts on “Depozitele la scadente de maxim 1 an au inlocuit finantarea din exterior a bancilor

  1. Majoritatea firmelor din Romania de talie medie si mare fac parte din grupuri cu prezenta externa puternica. Pentru finantarea operatiunilor din grup de regula sunt folosite sisteme de tip cash pooling accesibile prin conturi bancare straine, nu romanesti. In general societatile cu capital romanesc, de dimensiuni mici si medii sunt in pozitie de rambursat si putine dintre ele au exces de lichiditate.

    Off-topic oarecum, dar interesant, un working paper al FMI referitor la fluxurile de capital si politica monetara din Romania, Cehia si Polonia aparut in 30 mai 2012.

    http://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2012/wp12138.pdf

    Mie mi-a clarificat cateva aspecte din comportamentul BNR-ului🙂

    1. @ddr
      Adevarat, cash-pooling este un fenomen care a luat amploare in special dupa 2009.

      Referitor la paper, am citit-o atunci. Este genul de paper care apare pentru a sustine o anumita politica economica controversata.
      Cata credibilitate poti sa ai ca institutie care poromoveaza economia de piata cand spui: “Thus, controls can have a beneficial impact for the domestic economy and serve to protect against the more negative effects of capital inflows.”?

      1. Pentru mine interesanta e afirmatia:

        “The authorities’ strategy for discouraging short-term capital inflows comprised maintaining the large spread around the policy rates for interbank rates and allowing for greater exchange rate fluctuations to introduce further uncertainty in returns.”

        Spreaduri mari interbancare inseamna si creditare apatica si finantare din surse cu maturitate redusa, singurele disponibile pe piata (apropo de articolul tau).

      2. @ddr
        Este o justificare ex post. In acel moment autoritatile nu stiau ce fac, incercau doar sa inchida pietele. Dar si studiu si “authorities” nu au vorbit de efectele neprevazute ale unor politici care induc deliberat incertitudine/volatilitate in sistem. Oricum, efectele se vad astazi in economie.

        “allowing for greater exchange rate fluctuations ” – sa fim seriosi, ce dovezi arata ca dupa 2008 rata de schimb a fost mai flexibil?

        Spreadu-uri mari interbancare insemana si probleme de solvabilitate in sistem.🙂

  2. Vi s-a parut interesant ca depozitele cresc in timp ce dobanzile scad. Plus de asta, ati remarcat cresterea depozitelor cu scadente de pana la un an. Cred ca partea interesanta reprezinta pachetele de plasare. Am intalnit la cateva banci dobanzi “apetisante” pentru 3 sau 6 luni, hai pe un an. Cred ca celalalt capat al itelor tentatiei de a face depozite se afla chiar…destinatia depozitelor populatiei, adica ce ati zis Dv.: necesarul de bani al bancilor in timp ce creditarea e zero (sau neimportanta). Plus de asta, am citit un post precedent de-al dv cum ca masa monetara e in scadere. Cum ati putea corela toate astea?

  3. Cresterea depozitelor retail in absenta cresterii venitului mediu (declarat) poate rezulta in consum mai redus si/sau o intrare in circuit bancar a economiilor de saltea (am insa ceva dubii in ceea ce priveste partea a doua).

    Pe partea de funding, inlocuirea partiala a liniilor de finantare de la grup cu depozite nu e in fond un lucru rau, iar grupurile prezente in Romania nu sunt intr-o situatie “roz” sa poata asigura infinit finantarea subsidiarelor. Problema este ca subsidiarele locale nu si-au dezvoltat (inca) programe EMTN ca alternativa la depozitele la termen in valuta sau la fundingul de grup. Depozitele sunt extrem de volatile iar in cazul cresterii neincrederii si a unui potential risc sistemic de “bank run”, sistemul nu va putea face fata doar sprijinit de la headquarters, si asa multe slabite. Ca atare, sistemul devine din ce in ce mai dependent de lichiditatile bancii centrale. Intrebarea mea, va avea aceasta capacitatea sa le asigure ?

    P.S. loan-to-deposit ratio la nivel agregat are o tendinta de scadere, acum fiind aprox 115%, insa daca se introduce variabila valutara in joc, indicatorul este skewed: LTDR RON este in zona 65% iar LTDR valuta este 220% adica mai bine de jumatate din creditele in valuta (majoritare inca in Romania) sunt asigurate cu funding extern.

  4. Inseamna ca e de bine – daca cresc depozitele populatiei inseamna ca populatia are mai mult cash disponibil (castiga mai multi bani, cheltuie mai putin, e mai productiva) deci o duce mai bine. Asta poate sa insemna ca criza s-a terminat in romania. Si ca ne asteapta un viitor luminos in care populatia va incepe sa isi investeasca depozitele de cash poate chiar in economia reala! Deci, inca o data – e de bine!🙂

  5. Nu sunt de acord cu aceste concluzii.

    1. Inlocuirea finantarii externe cu finantare de la populatie nu este un lucru alarmant, este un lucru benefic pentru sectorul bancar. Intradevar finantarea din depozite este pe termen scurt, dar acest lucru este la fel si pe pietele mature. Cresterea mai rapida a soldului depozitelor, decat cel al creditelor va duce la o echilibrare a sistemului.

    2. Cresterea soldului depozitelor populatiei nu tine doar de nivelul dobanzilor oferite de banci. Este clar ca populatia cauta sa economiseasca evitand riscul. Astfel singura optiune o reprezinta depozitele bancare. Si la o dobanda de 2% tot ar creste depozitele. Pe piete mature scaderea dobanzii depozitelor impulsioneaza alte forme de economisire, investitie, la noi nu este cazul.

    3. Legat daca stiu ceva corporatiile, care nu este stiut de persoane fizice, nu cred ca corporatiile au acces mai rapid la CASH decat PF-urile, chiar daca au depozite overnight. Daca se ajunge la o retragere masiva din banci, clientii persoane fizice nu vor pierde mult daca desfiinteaza un depozit cu dobanda anuala de 4%, deci accesul la cash este rapid si pentru ei.

    1. @Zoli
      1. Nu vorbim de o inlocuire gradula, vorbim de o crestere brusca a ratei de “econommisire”. In plus este foarte interesant momentul cand inceput aceast fenomen de “economisire”: cand a inceput sa scada componenta permanent a masei monetare ca urmare a retragerilor de capital

      Referitor la pietele mature, experienta 2007-2008 arata clar ca finantarea din retail pe termen scurt este cea mai riscanta strategie.

      2. “Este clar ca populatia cauta sa economiseasca evitand riscul.” Te rog sa aduci si ceva dovezi. Mie nu imi este clar ca populatia vrea sa economiseasca. De ce tocamai acum si de ce cu o viteza asa de mare? De unde infuzia asta de extra cash?

      3. In 2008 dar si dupa o persoana fizica care vroia sa scoata cash in valuta de la o banca din propriul depozit trebuia (dar si azi este la fel) ori sa anunte cu 24 de ore suma ori sa astepte 3 zile. Nicio corporatie nu a trebuit sa astepte dupa banii din conturi, mai ales cei la overnight.

      PF si corporatiile sunt privite si tratate diferit de sistemul bancar.

      Daca acum eram intr-un momnent in care pietele financiare erau stabile ceea ce spui tu era pertinent. Dar o crestere brusca a “economisirii” in acelasi timp in care observam capital flight pare prea frumos ca sa fie adevarata.

      1. Am impresia ca nu vrei sa vezi evidentele. Ce e asa anormal sau interesant ca populatia economiseste in timpurile astea avand in vedere ca 100.000 euro sunt garantati? Ce dovezi iti trebuie in afara de psihologia umana simpla, fara sa citesti 30 de tratate? Poate ca situatia era alta daca nu erau garantati cei 100.000 euro. Cati sunt cu depozite de peste 100.000 euro? Si in plus consumul cum spuneam si anterior isi revine incet incet fara ca guvernul sa ia cine stie ce masuri, deci lumea are bani in mai mare masura decat se tot vorbeste. Iar depozitele pe termen scurt sunt doar e chestie tehnica pentru ca de fapt ele sunt rostogolite. Orice comparatie a comportamentelor financiare cu perioada de dinainte de 2008 e irelevanta.

      2. @Grasutu
        cresterea depozitelor in banci la teremene pana la 1 an este acelasi lucru cu economisirea?
        De ce incep romanii sa economiseasca (dupa definitia ta) tocmai la 4 ani de la pornirea crizei? pana acum au consumat? Le-au crescut brusc veniturile?

        Te rog sa detaliezi si poate sa aduci si dovezi care sa sustina teoria ta ca psihologia umana simpla explica fenomenul pe care il observam acum.

        Consumul revine? Unde? poate ne aduci si ceva dovezi (sau evindente cum le numesti tu).

        Te rog sa explici cum de sunt depozitele la termen scurt doar o chestie tehnica, cum de sunt ele rostogolite, si de ce nu putem compara situatia actuala cu cea din perioada de pana in 2008. Sau trebuie doar sa te credem pe cuvant ca este o chestie de psihologie umana simpla?

      3. Depozitele sub 1 an fac parte din caracteristica comportamentului nostru, de cand erau dobanzile mari cand lumea nu voia sa piarda dobanda daca trebuia spart depozitul, nici un roman nu prea isi tine depozite la termene lungi, nici eu nu le tin ca nu stii ce se intampla…dar le rostogolesc si tot la peste 1 an le duc si cat mai tine. Prin asta inteleg ca e doar o chestie tehnica. Dupa 4 ani poti sa pui deoparte pentru ca multi si-au terminat creditele de consum care erau pe 5 ani aprox, incep sa-si reprimeasca din banii taiati, si nu se mai arunca lumea la apartamente noi, la avansuri aiurea, la masini de spalat etc. Iar ce vine de la romanii de afara nu se mai arunca in consum.Ce dovada sa aduc ca sa arat simtul de conservare al omului? Observ doar ce face lumea in jurul meu. Cat despre cresterea consumului INS arata graficul aici, nu e mare cresterea dar incepe sa miste (pare ca s-a facut suport daca e sa analizezi tehnic). Iau in vedere si ca nu s-a clarificat situatia in UE inca, plus spaima cursului la 5 care tot bantuie pe tv. Mai diluat acum dupa ce ne-a lamurit Isarescu cum e cu 5 care de fapt nu e 5.
        http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Ccomert%5Ccomert_amanuntul%5Ca12%5Ccom_amanunt_04r12.pdf

        Nu vad cum ai putea compara comportamentul in perioada de boom si de feerie generala cu o perioada de criza, recesiune si pericole de tot felul. Adica poti sa le compari dar ca sa vezi ca ce? Doar nu se asteapta nimeni la acelasi risk management. Parerea mea.

  6. Eu cred că populația refuză să consume. Și eu fac la fel. Nu de alta, dar n-am chef să-mi arunc banii pe nimic în țara asta (TVA 24%). Chiar și ultimele achiziții mai scumpe (electronice în speță) le-am luat din altă parte, dar momentan chiar nu am chef să mai cumpăr nimic😀. În plus dau dreptate și lui Zoli, respectiv că vreau să economisesc fără risc prea mare.

    1. @dragon
      Totusi, nu cred ca ai inceput sa economisesti brusc din vara lui 2011. sau sa economisesti brusc mai mult din vara lui 2011. In plus, este interesant cum confundam depozitele in banci cu economisirea. Mai mult cu un venit disponibil care nu creste si cu un venit real in scadere cum de exista economisre (dupa definitia asta)?

      1. @Florin:
        Aha inteleg ca tu te referi la ciudatenia cresterii depozitelor in vara lui 2011 brusc si nu ca fenomen in sine. Asta e altceva.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s