Contributie la dezbaterea publica despre recentele propuneri de modificari fiscale

Este interesant , sau mai bine spus trist, ca fiecare propunere de modificare a codului fiscal in Romania este tratata din punct de vedere contabil si nu din punct de vedere macroecnomic. Mai specific un macroeconomist. Sunt sigur ca deja ati aflat ca Dl. Voinea vrea sa propuna o modificare a codului fiscal si o lege: o “reforma” a taxei pe proprietate care este de fapt o crestere si o lege a denuntatorului prin care sa foloseasca cetatenii privati ca agenti fiscali. Motivatia principala pentru ambele este nivelul scazut al veniturilor la bugetul de stat. Restul motivatiilor au o nunanta politica prea pronuntata si nu o sa le comentez. nu sunt politician.

Ce intelegem de fapt din mesajul domnului Voinea? Statul Roman crede ca are o problema cu nivelul veniturilor la buget. Pentru a exemplifica acest lucru Dl. Voinea ne spune ca Romania are cel mai scazut nivel al veniturilor din UE. In loc sa fie fericit dl Voinea se ingrijoreaza. De ce? Pentru ca altfel nu poate sustine un stat ineficient si care devine din ce in ce mai costisitor. Dar daca veniturile sunt mici si daca aceasta este problema de ce nu vine o propunere de reducere a cheltuielilor? Eu propun sa incepem cu arieratele si pe urma sa ne uitam la numarul angajatilor publici relative la total angajati (30% aproape dublu fata de 2005). Sunt sigur ca dupa o reducere a cheltuielilor care nu sunt necesare functionarii unui stat normal si eficient veniturile actuale sunt mai mult decat suficiente.

Si acum sa ne intoarcem la ceea ce eu numesc viziunea contabila a propunerilor de modificari fiscale din Romania. Din propunere intelegem ca o crestere a impozitarii ar trebui sa creasca veniturile la buget. Aceasta este viziunea contabila. Cresc taxele cu 20% iar veniturile ar trebui sa creasca proportional. Nu exista elasticitati, nu exista termen lung sau termen scurt, nu exista asteptari. Totul este doar o relatie liniara directa si pozitiva intre impozite mai mari si venituri mai mari.

Din pacate nu asa functioneaza economia. In economie avem agenti care incearca sa-si maximizeze propria bunastare. Asta inseamna ca intodeauna vor incerca sa-si reduca costurile si sa-si mareasca veniturile . In plus in economie functioneaza asteptarile. De fapt totul in economie se reduce la ce cred cetatenii si agentii economici ca o sa fie impactul unei decizii politice asupra economiei – la asteptari. In cazul taxelor nu exista dubiu ca ele influenteaza negativ cresterea economica. Chiar domnul Voinea prin telefon la Realitatea TV a vorbit despre cresterea TVA ca despre un lucru negativ. Este simplu, cresc taxele iar domeniul care este afectat va scadea sau se va muta in economia nefiscalizata.

Ce ar spune un macroeconomist daca el ar fi existat pe langa guvern si cineva l-ar fi intrebat despre efectul pentru economie al unei taxe mai mari pentru cei mai bogati cetateni (pentru ca asta incearca statul roman sa faca prin “reforma” taxei pe proprietate)? Raspunsul cel mai simplu este: ori bunastarea va avea de suferit pentru ca o sa avem din ce in ce mai putini cetateni interesati sa se imbogateasca in Romania sau “bogatia” in toate formele ei va parasi spatiul fiscal legal din Romania – iesiri de capital.

Sa le luam pe rand. Daca vor creste impozitele pe piscine de exemplu, atunci statul roman va colecta impozite pe piscinele existente. Dar efectul pe termen lung este ca inn viitor cetatenii se vor gandi de doua ori daca sa construiasca o piscina sau nu datorita costului mai mare (merita pentru 2 luni de vara sa platim impozite ca pentru inca o casa?). Astfel, firmele care comercializeaza materiale de constructii pentru piscine vor avea de suferit. Tot de suferit vor avea si muncitorii specializati in constructia de piscine. In functie de marimea taxei si de sensibilitatea acestui sector la taxe putem sa vedem un efect mic sau unul in care acest sector dispare din economie. Dar cu siguranta vom vedea un efect negativ de pe urma unor taxe mai mari in ceea ce priveste marimea acestui sector.

Al doilea caz, de instrainare a “bogatiei” sau iesiri de capital, este mult mai plauzibil si mult mai usor de realizat. Stiu ca dl. Voinea vorbeste acum de taxa pe proprietate si ca nu poate nimeni sa plece cu casa in spate. Dar acest lucru va crea un precedent si creste probabilitatea ca in curand sa vedem o taxa mai mare pe toata “averea “.

Vorbim, asadar, de o taxa mai mare pe proprietate care tintesete persoanele “bogate” iar cine sunt acestea ne va spune statul roman. Pentru a maximiza efectul taxei este foarte probabil ca statul sa lase foarte jos pragul de intrare in grupul select al celor “bogati”. Aceste persone au la dispozitie resursele necesare in situatia in care plata taxelor din Romania devine un cost mult prea mare sa poata sa transfere “bogatia” proprie in spatii fiscale mai prietenoase. Dupa ce s-au “ars” cu taxa pe proprietate este normal sa se gandeasca ca statul nu se va opri aici. Acest lucru se observa cel mai usor in realitate. Cel mai recent exemplu este cel al lui Bernard Arnault presedinte LVMH si cel mai bogat om din Franta care dupa ce Hollande a anuntat taxe mai mari pentru “bogati” a cerut cetatenie belgiana. Un alt exemplu celebru este cel al lui Mitt Romney care cu ajutorul contabililor a reusit, legal, sa plateasca taxe mai mici in SUA decat ar fi trebuit. Sunt deja celebre cazurile jucatorilor de tenis Germani si Francezi care si-au mutat resedinta la Monaco dupa ce au inceput sa castige bani. Un alt exemplu care arata cati oameni vor incerca sa nu plateasca taxe este cel al cetatenilor americani care au folosit banca UBS pentru a nu plati taxe in SUA. Dar poate cele mai importante sunt doua exemple din UE. Primul este Grecia. Taxele mai mari impuse de la inceputul crizei nu au dus decat la iesiri masive de capital, peste 70 de miliarde de euro. Iar cel de-al doilea este foarte usor de studiat de dl Voinea in doua saptamani in timpul vizitei domniei sale din Suedia. Am mai scris aici despre acest subiect dar vreau sa reamintesc ca Suedia a taiat taxele pentru bogati in special pentru ca acestia sa-si aduca capitalul in tara. O idée mult mai buna zic eu intr-un moment in care economia noastra sufera din cauza lipsei de capital.

Referitor la institutia denuntatorului nu cred ca o sa fie votata vreodata in Romania. Nu-si are locul intr-o tara saraca si cu o istorie foarte recenta a “denunturilor” catre fosta securitate. Totusi, trebuie amintit ca institutia denuntatorului in 99% din cazuri unde exista se refera la corporatii. Asa s-a afalat ca industria tutunului stia ca tigarile dau dependenta, desi nega public, si s-a folosit acest lucru pentru a face profit. Asa s-a aflat ca Enron este falimentara. Asa s-a aflat ca ING a facut tranzactii cu Iran (s-a aflat de americani nu de noi). La noi nici cand cineva iese public si spune ca sunt nereguli intr-o institutie nu se (auto)sesizeaza nimeni. La noi inca nu stim ce inseamna conflict de interese sau insider trading. Pana sa ajungem sa ne denuntam vecinii echipele de la MF si ANAF au de rezolvat aceste probleme ale conflictului de interese si mai ales insider trading.

Cam asa vad eu ca va functiona legea denuntatorului:

Sursa:Youtube

22 thoughts on “Contributie la dezbaterea publica despre recentele propuneri de modificari fiscale

  1. Ce parere ai despre ideea promovata de presedintele Basescu, despre care circa s-ar fi consultat cu mugur Isarescu, privind aderarea Romaniei ca membru deplin la consiliul de supervizare bancara/uniunea bancara in the making, desi Romania nu e tara membra a zonei euro? – Mie mi se pare o idee gresit si practic extrem de problematica. Ar fi un caz de manual de regulatory divergence si, in plus, asta ar interfera teribil cu parghiile de politica ale BNR, ar aparea tot feluld e anomalii operationale si de conflicte legale in extremis. Se tot afirma ca 80% din sistemul bancar romanesc este detinut de banci din zona eur, ok, dar asta nu inseamna ca mediul financiar-bancar si monetar in care opereaza ele in Romania e cel din zona euro.

    1. @bogdan
      Exista un scurtcircuit la nivelul clasei politice din Romania. Noi avem nevoie de institutii puternice in Romania nu la Bruxelesl. daca avem acasa o banca centrala independenta cu adevarat sau o justitie independenta nu avem nevoie de supraveghere din afara. Din pacate ultimul an petrecut prin tribunale imi arata ca sistemul bancar din Romania nu vrea o banca centrala puternica si independenta, corporatiile nu vor so nu au nevoie de un ANAF puternic sau o mare parte a cetatenilor nu vor o justitie puternica si independenta.

      Atat uniunea bancara cat si pactul fiscal, din punctul meu de vedere, nu sunt pentru noi. Romania mai are de rezolvat probleme specifice pana sa ajunga acolo. Si din cate am vazut nici Suedia, ca tot ne place noua sa ne uitam la ei, nu este de acord cu o uniune bancara in care nu are niciun vot.

  2. Vroiai sa spui ca ei gandesc ca niste contabili, nu din punct de vedere contabil. Punctul de vedere contabil este cel de aici, dintre intreprinzatori si oameni de afaceri.
    Pe de alta parte si tu ai o abordare oarecum contabila, cea legata de “scaderea cheltuielilor”, vizand aici in primul rand bugetarii.
    Eu as vrea sa aud pe cineva vorbind nu despre haituirea bugetarilor, ci despre micsorarea birocratiei. Functionarii de acum duc de bine, de rau, birocratia actuala in spinare. Acum si birocratia s-a mai cizelat, exista proceduri, trasee, ceva transparenta, nu mai este cutia neagra din urma cu mai multi ani.

    Am sa dau un exemplu din domeniul meu: autorizatia de construire (AC).
    AC se obtine in baza unui proiect si a avizelor solicitate de certificatul de urbanism (CU).
    CU contine toate informatiile pentru a construi: retrageri, regim de inaltime, POT, CUT, functiuni. El costa foarte putin, in schimb nu are date despre retelele edilitare, posibilitatile de bransare la ele samd, precum si asupra impactului asupra acestora (daca ai sau nu retele pe teren, de exemplu).
    Restul documentelor si al avizelor, autorizatiilor ii acopera dpdv legal pe emitentii autorizatiei.
    Daca CU ar costa mult mai mult (cat taxa de autorizatie) si ar contine restul informatiilor necesare, AC ar putea fi inlocuit printr-o Notificare de construire depusa de proprietar.
    Importanta ar fi autorizatia de functionare, care sa verifice pentru cladirea reala: conformitatea cu CU, cu normele de siguranta la foc, sanatate publica samd.
    Odata ce AC ar fi inlocuita cu un astfel de document, responsabilitatea s-ar muta de la emitent la petent.
    Cred ca in multe domenii s-ar putea face astfel de schimbari: la participarea la licitatii se depun 50.000 e documente eliberate tot de birocratie. o simpla declaratie pe proprie raspundere ca societatea respecta conditiile de participare ar desfiinta multe ghisee ale administratiei.
    Totusi nu cred ca adevaratele probleme stau atat in salariile bugetarilor, cat in cheltuielile (sedii, masini, birotica) si “investitiile” statului care sunt foarte des foarte mult umflate.
    Din punctul meu de vedere salariile intr-o companie (tara) sunt cele care asigura productia sau serviciile oferite. Nu am sa-mi concediez personalul pentru ca altfel nici nu as mai putea produce nimic. Incerc insa sa schimb proceduri, mod de lucru, astfel incat sa obtin o productivitate macar decenta.

    1. @Octavian

      Ca sa poti sa faci comparatia intre firma ta si o economie nationala ar trebui sa te gandesti ca firma ta este compusa din doua structuri: cost center si profit center. Fiecare administrat independent dar redistribuirea profitului se face de cost center. Astfel, in anii de boom cei din cost center au angajat resurse (sa zicem mai multi contabili) pentru a face fata volumului de munca care venea dinspre profit center. In perioada de criza partea de profit center a trebuit sa se restructureze pentru a ramane pe profit (altfel toata compania dadea faliement). Numai ca partea de cost center a decis ca nu vrea sa se restructureze si pentru a-si mentine numarul de angajati va transfera mai mult profit de la profit center catre cost center. Teoretic, daca restul economiei nu-si revine acest gen de transfer se poate face numai pana cand dispare profit center.

      Revenind la stat, eu nu m-am referit numai la “bugetari” ci la cheltuieli publice in general. Am folosit arieratele si numarul bugetarilor doar caexemplu. Ideea este ca statul roman nu se gandeste nicioadata la reducerea cheltuielilor ci doar la cresterea veniturilor.

  3. Se pare ca pe masura ce trece timpul, imbecili noi vin la conducere sa impuna noi biruri. Am avut un PFA. Impozitul (la norma de venit) a crescut cu 100% anul asta (sector 3). Asa ca l-am inchis.
    Am mai multe proprietati, si deja platesc impozite majorate (la a 4-a platesc de 4 ori mai mult).
    Daca sint biogat sint prin munca mea. De ce sa platesc mai mult? A avut statul vreo contributie la bogatia mea? Nu, dimpotriva. Am adus o gramada de $$ in tara. Acum e doar o chestiune de timp pana cand vand totul si imi iau $$ in tara unde am alta cetatenie. Chiar am incercat sa fac ceva pentru tara asta, dar in conditiile in care munca este descurajata, mai bine traiesc in alta parte.
    Adio, tovarasi!

  4. Florin,

    Sunt complet de acord cu ce ai spus aici. Mă bucur că ai pus în ghilimele termenul de ”bogat”. Eu doar atât întreb: oare cel care are o piscină de 10 mp e la fel de bogat cu cel care are o piscină de 20 mp? Ar trebui impozitate piscinele la suprafață. Mai mult, o persoană care are o piscină de 2 m adâncime e la fel de bogat cu cel care are piscina adâncă de doar 1.5 m?

    Dacă guvernanții vor să fiscalizeze bogăția trebuie să vină cu o lege clară a ”bogatului” și a ”săracului” unde, cu argumente economice, trebuie să îmi dea definițiile celor două categorii.

    Uite și poziția mea despre problema cu delațiunea fiscală:

    http://cristianpaun.finantare.ro/2012/09/16/romania-intre-dela%c8%9biune-fiscala-%c8%99i-gropi-in-asfalt/

    Eu zic să nu stăm cu mâinile în sân. Hai să dăm iar drumul la Șleaurile Economice!

    1. Cristi,

      Eu sunt gata. Cand si unde?🙂

      In ceea ce priveste calsificarea “boagatilor” asa cum am spus in articol sunt sigur ca guvernul va fii foarte “generos” si va include cat mai multi oameni in aceasta categorie. TOP 300 din revista Capital nu o sa ajunga pentru cat au ei de cheltuit🙂

  5. Articolul ridica mai multe observatii. Referitor la impozitarea piscinelor, cred ca de fapt politica fiscala a acestui stat are nevoie de o rejudecare si reasezare. Pana acum, sentimentul ce ma incearca este … “pe incercatelea”. Nu taxarea piscinelor m-ar ingrijora pe mine ca cetatean si contribuabil (nu spun proprietar de piscina), acest post de impunere nou adaugat in lista bunurilor sau evenimentelor taxabile poate fi un pas in plus in impozitarea corecta (nu abuziva) a proprietatilor. In structura actuala de cod fiscal, partea de Taxe Locale nu include un cadru pentru acest tip de constructii (definitia cladirilor este diferita de ceea ce reprezinta o piscina), dar acest lucru poate fi usor rectificat. Insa evident, impunerea acestui bun sper ca se va face ca atare si nu ca asupra unui “lux”. As corobora insa aceasta initiativa cu corelarea venituri impozabile declarate versus cheltuielile realizate de fiecare contribuabil. Topicul s-a adus in discutie anul trecut de fosta echipa guvernamentala si desi se anunta o mare revolutie… eu unul nu am auzit de rezultate-per global ma refer si nu individual, nu caz cu caz. Aici sa vedem daca exista o vointa politica. Altfel, in sine impozitarea piscinelor cred ca ar avea un efect atat de marginal in buget ca si o eventuala (ipotetica) crestere a unei taxe actuale cu 0,001%, pe partea de incasari.

    Altfel vad insa propunerea de denunt fiscal. Desigur Dl Citu are o mare dreptate spunand ca in aceasta tara, pana acum doua decenii denuntul se practica samavolnic si era o oroare. Dar, oare este in regula sa luam ca principal argument impotriva initiativei, doar acest fapt? Este inutil sa vin aici cu exemple ale altor practici fiscale din state cu traditie economica reala si libera si economie viabila, care practica cu succes acest tip de “asistenta” din partea publicului. Cert este ca initiativa se orienteaza catre evazionisti. Si asa si trebuie implementata! Masura in sine este, din punctul meu de vedere, extraordinar de benefica, DAR inainte de implementare trebuie pus la punct in mare detaliu modul de operare si de folosire al acestor informatii. Si mai ales…de catre cine? Lucratorii din ANAF… au oricum prea mult de facut pentru capacitatile lor actuale. Implementata gresit, aceasta masura va fi catastrofala. Dar daca va fi corect si impartial aplicata, sustinuta de un sistem operativ de verificare si folosire a informatiilor, cu respectarea dreptului de proprietate licita (presupus licita in prima faza!), masura ar putea conduce la scoaterea la lumina a unei parti considerabile de venituri nefiscalizate. in definitiv, dupa cum cunoastem, intr-adevar in economiile de piata (si nu numai) indivizii sunt preocupati de bunastarea lor si de cresterea nivelului lor de viata. De agoniseala, pe romaneste. Si in plus, in Romania trebuie sa si arati ca ai, ca altfel nu se simte bine omu’. Chiar daca contribuabilii institutionalizati (companii) continua in evaziune, pana la urma indivizii care conduc aceste companii (la lumina sau ascunsi) vor fi beneficiarii acestor venituri ilicite. Si vor incepe sa cheltuie, sau/si sa economiseasca. In final economiile se vor transforma tot in cheltuilei, insa oarecum amanate. De acolo, fiscul poate verifica.

    Ceea ce mi-as dori de la orice guvern in aceasta tara este sa judece fenomenul fiscal de la inceput si pana la sfarsit. Iar politica fiscala sa fie stabilita o data si sa ramana asa cateva exercitii fiscale, ideal 7-8 ani, indiferent de ciclicitatea economiei. Ajustari fine ar fi permise, dar nu schimbari de cote de taxe, deduceri, etc.

    1. @Bogdan

      Bine ai venit si multumesc pentru opinie (mai ales cand vine de la un expert). Ai mare dreptate, de fapt tot ce incerc eu sa spun pe acest blog este ca avem nevoie de politici economice bazate pe reguli nu discretie. Acest lucru este valabil atat pentru politica fiscala cat si pentru cea monetara.

    2. @BogdanD:

      “poate fi un pas in plus in impozitarea corecta (nu abuziva) a proprietatilor”

      Cum poate fi impozitarea altfel decât abuzivă? Dacă eu v-aş lua o parte din rodul muncii dumneavoastră, aş fi denumit hoţ (şi pe bună dreptate) dar dacă o face statul este ok?

      Cum poate fi impozitarea corectă dacă se face împotriva voinţei celor cărora li se iau bani?

      Cu ce drept stabileşte statul în mod unilateral ce şi cât să ia din ceea ce produc eu?

      1. @Muad Dib: Va multumesc pentru intrebare. Acum peste 16 ani, la inceputurile carierei mele m-am lovit la un moment dat da o intrebare: cunoasteti vreun stat (dezvoltat sau mai putin dezvoltat) in care nu exista niciun fel de sistem fiscal? Probabil ca aveti la cunostinta ca unul dintre primele sisteme fiscale operationale a fost conceput pe vremea Imperiului Roman. De atunci s-a dovedit tot mai mult ca un stat poate functiona (siguranta sociala, siguranta nationala, investitii, sistem medical, etc) pe baza unor finantari, iar o parte din acest sistem se asigura prin impozite si taxe. fie ca vrem fie ca nu, aceasta este realitate. Acum, discutia intre corectitudine fiscala si abuz este foarte vasta, insa ea are ca puntc tde plecare politica unui guvern dar si eficienta si randamentul fortei de munca, printre altele…
        Studiul comportamentului contribuabililor a aratat intotdeauna ca acestia nu doresc sa contribuie (daca ar putea sa aleaga) cu taxa si impozite din avutul lor. Pe undeva este de inteles. insa in acelasi timp cu totii au asteptari din partea statului, fata de ei. si aceste asteptari trebuie rasplatite.

  6. Tehnic vorbind, in ultimii ani modificarile din Codul Fiscal au fost facute mai mult pe baza de viziune macroeconomica decat pe considerente tehnice. Viziunea nu lipseste, eu as spune ca e chiar in exces, fiecare secretar de stat venind cu propriile idei.
    Rezultatul diferitelor viziuni macroeconomice este o legislatie careia ii lipseste coerenta, in multe privinte.

    1. @ddr🙂 Nu cred ca putem pune semnul de egalitate intre viziune macroeconomica si disperarea de a mai adauga 0.5% din PIB la venituri pentru a acoperi o gaura curenta. Nu-mi dau seama ce viziune macroeconomica este aia care sa-ti recomande sa cresti TVA in mijlocul unei recesiuni. Sau sa cresti numarul angajatilor pe baza unor venituri temporare. Sau sa introduci un impozit forfetar.🙂 Sau sa maresti salariile care sa mareasca deficitul bugetar in timp ce scazi prognoza de crestere economica.

      Sunt de acord ca exista pareri dar nu viziune pe termen lung.

      1. Nu vreau sa par Gica-contra, dar viziune exista, numai ca nu in directia potrivita din punctul meu de vedere. Viziunea pe termen lung este de crestere a incasarilor la bugetul de stat. Masurile luate in aceasta directie au fost cresterea cotei de TVA, marirea bazei de impozitare pentru contributii sociale si TVA, cresterea taxelor locale etc.
        Economia s-ar putea ajusta si la impozite mai mari, insa modalitatea de implementare a modificarilor fiscale este cea care lasa de dorit.

        Pe langa asta, domnul Voinea are posibilitatea de a vorbi despre orice taxa si impozit doreste, in realitate insa, ANAF-ul in momentul de fata, nu are resursele umane si tehnologice necesare pentru a administra impozite noi sau mai complexe (cum este spre exemplu TVA-ul la incasare).

        Cei carora le este teama de impozitul pe piscina pot sta linistiti, nu exista mijloacele necesare pentru a pune in aplicare o astfel de masura.

      2. @ddr
        Nici eu,:), dar nu cred ca pentru un guvern/stat este viziune sa creasca veniturile la buget (este ca si cum le=am cere sa respire). eu ma refeream la viziune adica bunastarea cetateanului pe termen lung pentru ca de asta se colecteaza taxe si nu de dragul de a fi colectate si de a fi pe locul 1 in UE la venituri🙂.
        Economiile se ajusteaza la orice, taxe mari, inflatie mare, valuta depreciata. Problema este daca in acel echilibru sunt resurse irosite sau nu. Sau daca miscandu-ne catre un alt echilibru cu taxe mai mici, de exemplu, situatia se imbunatateste sau nu.

        Pana una alta, tarile care dau un rol mai important sectorului privat decat public, te rog nu-mi spune Franta ca un contra argument, au PIB pe cap de locuitor mai mare. Cred ca acolo vrem sa mergem nu?

        Ai dreptate ca ANAF este coplesit, dar de aceea trebuie simplificat codul fiscal -putine taxe ofera transaprenta si eficienta colectarii.

      3. De acord, mediul privat creaza bunastare, rolul statului ar trebui sa fie acela de redistribuire si mai putin de interventie directa (cu exceptia externalitatilor negative bineinteles).

        Pe de alta parte simplificarea Codului Fiscal este un lucru de dorit, dar din pacate foarte greu de realizat in conditiile in care mai mult de 50% din Cod (TVA + accize) este reglementat la nivel european prin directive . ANAF-ul este coplesit din cauza procedurilor greoaie, care nu tin de Codul Fiscal ci de functionarea interna a organizatiei si probabil cel mai important de calitatea slaba a resurselor de care dispune (umane + tehnologice).

        Fiscul din Bulgaria a fost reformat printr-un program finantat de catre BM iar rezultatele s-au vazut destul de repede in gradul de colectare si in cotele de impozitare mai reduse.

  7. N-as pune Grecia in argumentatie alaturi de Franta sau SUA. Exodul banilor grecilor n-a fost de la taxe. Iar viziunea apare cand ai o tara cat de cat echilibrata, astia care cum vin nu stiu cum sa peticeasca gaurile, ce sa se mai chinuie cu viziuni macro. Avem nevoie de bani luna de luna nu peste 10-15 ani, au de platit salarii, pensii…nu mai zic de arierate sau altele. Ponta vrea sa creasca cota unica deci…E greu sa tii in echilibru atatea dezechilibre. Si vin si alegerile. Iar.

  8. Cred ca trebuie o viziune cat mai completa asupra a ceea ce vrei sa faci
    Altfel poti sa cazi in simplism :daca e bine ca impozitele sa fie cat mai mici , atunci sa avem impozit 0 sau 0 virgula ceva . 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s