Cine a fost primul, inflatia sau cresterea economica?

Am tot citit in ultimul timp despre banci centrale care vor sa produca infaltie – FED, ECB, Banca Japoiniei, Banca Angliei. Venind de la o banca centrala mesajul pare bizar deoarece bancile centrale au ca obiectiv o stabilitatea preturilor adica inflatie cat mai mica. Bieneinteles ca aceste declaratii apar in contextul actual in care eista doua temeri: deflatia si stagnarea.

Astazi nu am sa ma uit la deflatie in detaliu. Totusi, deflatie inseamana preturi mai mici ceea ce inseamna putere de cumparare mai mare. O putere de cumparare mai mare chiar si pentru cei care nu au un loc de munca. Despre asta o sa mai vorbesc.

Dar deflatia apare, ni se tot spune, atunci cand economia este in recesiune si asadar inflatia apare cand ai crestere economica. De aici si interesul bancilor centrale pentru inflatie. Produci inflatie ai crestere economica.

Foarte bine. Datele ce ne spun? ( sa uitam de teorie putin). Sustin datele aceasta ipoteza ca inflatia mai mare va duce la crestere economica? In analiza urmatoare folosesc datele pentru SUA 1952-2012, trimestrial, inflatia masurata de cheltuielile personale pt consum “PCE” si PIB real. Analiza este pur econometrica si nu folosesc teoria economica.

Primul grafic arata rata anuala de crestere a ratei inflatiei, a PIBreal si a PIB nominal. Toate au aceeasi dinamica dar mie nu-mi este clar din acest grafic daca intai creste inflatia si apoi PIB sau invers.
USGDPINF_Page_1

Graficul doi arata ceeasi relatie dar in miliarde dolari. Aici am putea spune ca intai creste PIB si pe urma urmeaza cheltuielile cu consumul. Ceea ce pare normal.

USGDPINF_Page_2

Graficul trei, arata rezultatele unui teste econometric care testeaza exact ipoteza noastra. Din test reiese ca este o probabilitate mai mare ca PIB-ul sa influenteze inflatia si nu invers.
USGDPINF_Page_3

La final graficul 4-7 arata cum raspund cele doua variabile la socuri anticipate. Am folosit oridinea care reiese din gaficul 2 si 3 unde infaltia este influentata de PIB si nu invers. Aici cel mai important este graficul 6 unde o crestere neanticipata de preturi duce la cresterea PIB.

USGDPINF_Page_4

Concluzie: In general PIB-ul creste inaintea inflatiei. Pentru ca o crestere a infaltiei sa duca la cresterea PIB trebuie sa fie o surpriza, neanticipata de piata. Astfel, pe baza acestor estimari simple, politica monetara care anunta ca vrea inflatie mai mare nu va produce crestere economica. Dar cu siguranta la un moment dat va produce inflatie.

5 thoughts on “Cine a fost primul, inflatia sau cresterea economica?

  1. Parerea mea e ca bancile centrale vor sa produca inflatie nu neaparat pentru a genera crestere economica, ci mai degraba cu gandul de a impiedica o recesiune.

    In ultimile decade cresterea economica s-a bazat foarte mult pe credit astfel ca atat datoria privata cat si cea publica au ajuns la cote relativ mari fata de PIB. Daca datoria privata s-a mai oprit din crestere sau chiar a scazut in unele cazuri in ultimii ani, datoria publica continua sa creasca. Inflatia coroborata cu dobanzi reale negative ajuta debitorii, daca nu sa-si mareasca cheltuielile/investitiile, cel putin sa nu le reduca.

    Deflatia, ar mari puterea de cumparare, insa in cazul in care consumatorii nu vor fi tentati sa consume mai mult, sau chiar ar putea fi tentati sa astepte preturi si mai mici, veniturile agentilor economici s-ar reduce, ceea ce ar putea duce spre falimente si somaj si in continuare la un consum mai redus. Asta nu i-ar avantaja nici pe creditori din cauza ca ar putea sa nu-si mai poata recupera banii imprumutati.

    1. @Sorin

      Bernanke este foarte deschis si spune ca tine dobanzile la 0 (aprope) pana cand somajul scade. Eu nu cred ca Bernanke incearca sa foloseasca curba lui Philips dupa ce in anii 70 teoria s-a dovedit total gresita. Implicit BB ne spune ca lasa politica monetara relaxata pentru a avea crestere economica.

      Dar pe langa asta sunt discutiile despre o tinta de inflatie mai mare etc.

      Referitor la deflatie, nu inteleg de ce consumatorii ar cumpara mai putin. Ce observam este ca si in cazul unor scaderi de preturi anticipate, sezonul de reduceri, consumul creste. Cei din marketing folosesc o tactica foarte buna si care creste vanzarile prin care spun ca pretul actual este redus de la un pret mult mai mare. Ideea este ca atata timp cat crezi ca preturile o sa creasca din nou in viitor de ce nu ai cumpara?

      Chiar si in cazul in care cosnumatorii se asteapta la preturi mai mici tot vor consuma ce consumau si pana atunci. Bunurile de folosinta indelungata se strica si trebuiesc inlocuite etc. Competitia oricum reduce preturile de aceea este o prima substantiala de profit pentru cei care inoveaza. sa nu confundam inflatia cu randamentul capitalului.

  2. Oricum, Bernanke pare a fi convins ca indiferent de situatie, deflatia nu este o optiune. Banuiesc doar ca, deoarece consumul si investitiile sunt in mare masura antrenate de credit, consumatorul/investitorul, inainte de a se imprumuta, trebuie sa aiba anumite anticipatii daca nu inflationiste, cel putin nu deflationiste, pe care sa se bazeze ca-si va putea rambursa creditul.

  3. Scaderea preturilor in cazul asta se refera la recesiune si nu la promotii de marketing. In perioadele astea cand se da afara si se restrange activitatea cresc depozitele si scade consumul si ramane numai ala strict necesar. Nimeni nu s-arunca sa cheltuiasca bani dupa ce au cazut toate si mai mult, prognozele nu dau cu plus nici acum. Deflatia ar mari puterea de cumparare daca restul variabilelor ar ramane cel putin la fel, dar nu raman. La americani incepe sa se miste, dar Europa mai are.

    1. @Grasutu Enigmatic

      Asa cum am spus in articol da deflatia este asociata cu recesiunea. Dar asta nu inseamana ca scaderea preturilor reprezinta un echilbru stabil in economie. Sa presupunem ca avem o banca centrala care tinteste nivelul preturilor si nu inflatia. Atunci cand preturile cresc peste un nivel intr-un an banca centrala reduce masa monetara pentra ca nivelul preturilor sa scada. Suedia in anii 30 cred avut un astfel de regim.

      In perioada de recesiune nu deflatia este problema. Incertitudinea ca vei vea un loc de munca este ce duce la un consum mai mic. Dar asta nu inseamna ca vom vedea consumul redus la 0. Este posibil ca sa vedem o substituire de la anumite produse la altele.etc dar nu avem cum sa vedem consum zero.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s