Relatia FMI-Romania un succes doar la televizor

Este foarte usor la televizor sau intr-o conferinta de presa sa arunci o informatie si sa para ca ai dreptate. Totul depinde de tonul mesajului. In Romania daca mesajul vine de la cineva cu “functie” nu mai este verificat si este acceptat ca un adevar universal valabil.

In utlimul timp exista un asemenea mesaj transmis de ministrii delgati, pseudo-bancheri si alti talking-heads: acordul cu FMI ne permite sa ne imprumutam mai ieftin de pe pietele internationale. Bineinteles ca nimeni nu a prezentat o analiza empirica a acestei concluzii dar daca o spun acesti domni trebuie sa fie adevarat nu?

NU, nu este.

1) Rapoartele FMI prezinta evolutia CDS -ului (faimosul CDS) din 2008 si pana in prezent. Graficul de mai jos arata evolutia CDS-ului pentru Romania si alte tari din regiune. Titlul graficului este din raport. Romania este in acord stand-by cu FMI din Martie 2009. In aceasta perioada CDS-ul Romaniei a scazut pana la un minim in martie 2010 dupa care trendul a fost crescator pana la un maxim in vara lui 2012 (trend-ul din grafic este inclus de mine). In toata aceasta perioda Romania a semnat doua acorduri stand-by cu FMI si totusi CDS-ul a crescut din 2010 si pana astazi (ca medie). De fapt graficul ne arata ca factorii care determina CDS-ul romaniei pe termen lung sunt apetitul la risk al investitorilor pentru piete similare Romaniei si costul lichiditatilor pe pietele financiare.

CDSRomaniaIMF_Page_1

2) Da, aveti dreptate dar daca nu eram in acord cu FMI CDS-ul ar fi crescut mai mult? (cu siguranta mi s-ar spune sau striga/tipa depinde de “functia” interlocutorului) Nu stim asta cu certitudine. Dar stim cu siguranta altceva. Acordul cu FMI are acelasi efect pe care il au asigurarile implicite pt o banca destul de mare ca orice ar face o sa fie salvata, de exemplu. Sau are acelasi efect pe care l-a avut rating-ul de AAA pentru Grecia.

Care este acel effect? Investitii proaste si amanarea reformelor strcuturale. Fara scrutinul pietei, bancile, Grecia si Romania si-au permis sa-si asume un risc mai mare si cheltuieasca banii imprumutati in contul generatiilor viitore pentru cheltuieli curente si mult mai grav in cazul Romaniei sa amane reformele structurale.

3) Si totusi de ce depinde costul de finantare al Romaniei? Intuitiv putem spune ca depinde de sanatatea si perspectivele de crestere ale economiei, de progresul si succesul reformelor structurale.

Si avem si dovezi ca asa este. Intr-o analiza empirica Irina Mihai si Florian Neagu “CDS and Government Bond Spreads – How Informative are for Financial Stability Analysis?” arata ca “The most important factors explaining Romanian spreads movements are liquidity risk and regional mood.” Exact ce vedem si din graficul de la punctul 1.

Acordul cu FMI a fost important in 2009 si ar fi fost un succes daca FMI nu inchidea ochii de ficare data la micile ajustari pe care le facea partea Romana. Din pacate in timpul acestei relatii s-a introdus un sistem care perpetueaza coruptia in Romania si risipa resurselor publice, “management privat la stat”, in derrimentul unui program ferm de privatizare, liberalizare a preturilor inca administrate de stat si eliminarea de bariere pentru cresterea competitiei in economie.

P.S. Cei care nu sunt de acord cu concluziile mele despre relatia cu FMI si evolutia arieratelor poate dau mai multa atentie analizei Consiliului Fiscal care arata ca in decembrie 2008 arieratele companiilor de stat erau 3.4% din PIB iar in decembrie 2011 erau 4.4% din PIB (adica musca mai mult din PIB in 2011 decat in 2008).

Urmatoarele grafice arata acelasi lucrui: niciun progres in lupta cu arieratele. Fara eliminarea arieratelor nu putem sa vorbim de reforma structurala.

CDSRomaniaIMF_Page_2

CDSRomaniaIMF_Page_3

Sursa:Consiliul Fiscal

Romania a primit la intrarea in UE eticheta de economie functionala de piata. In realitate este foarte departe de o asemena structura a economiei (nu cred ca este cineva care sa sustina contrariul). Astfel, reforma strcturala nu inseamna doar sa adoptam legi sau etichete care sa spuna ca ne-am restructura. Inseamna sa eliminam barierele si costurile care tin economi la pamant. O economie restructurata dupa ultimii 5 ani ar fi aratat altfel: arierate zero, privatizarea majoritatii companiilor de stat, preturi determinate de piata, monopolurile de stat sau private sparte si eliminarea de bariere pentru a permite si altor actori sa intre pe piata, eliminarea acelora care nu fac fata competitiei si o lege a falimentului personal (pt ca cetatenii Romaniei merita acelasi tratament pe care il primesc companiile private, cele de stat sau statul Roman).

5 thoughts on “Relatia FMI-Romania un succes doar la televizor

  1. Domnule Citu .
    Cresterea arieratelor statului din 2008 si pina in 2011 se explica prin politica ascunderii gunoiului sub pres . 🙂 Guvernarea de atunci a aminat mereu oricare masura de reformare a firmelor de stat si a facut presiune pe banci sa continue finantarea acestor firme in barba oricari analize economico financiare . Cazul Oltchim e elocvent , de manual dar si doar virful unui iceberg de probleme colosale pentru natiune .
    Care probleme , e evident ca nu se pot “repara” cu aceleasi persoane politice care au provocat dezastrul .
    PS . Si acum bancile sint “sfatuite” sa continue finantarea firmelor de stat cu perderi . Oare ce obtin in schimb ? Inconfesabil . 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s