Cand relaxarea monetara duce la recesiune, cazul Japoniei

Banca Japoniei a inceput acum cateva saptamani o operatine de relaxare monetara copiata dupa FED. Prin aceasta interventie BoJ incearca sa reduca randamentele pentru obligatiuni si astfel, folosind retorica celor de la FED, sa impulsioneze cresterea economica.

Politica monetara este transimisa in economia reala prin intermediul bancilor comerciale. Daca bilantul contabil al acestor banci nu permite acest lucru avem rezultate “ciudate”. De exemplu in Romania politica monetara s-a relaxata dar ratele de dobanda pentru credite nu a scazut. Sau, BoJ cumpara obligatiuni din piata dar dobanzile nu scad (in cazul obligatiunilor pretul creste si randamentul scade).

Graficul de mai jos arata ca si in cazul Japoniei s-ar putea sa ne aflam in fata unui mechanism de transmisie a politicii monetare obturat. Pana acum cumpararile BoJ de obligatiuni au dus la cresterea dobanzilor ceea ce inseamna ca daca mai continua s-ar putea sa vedem recesiune si apreciere a YEN in Japonia, in loc de crestere economica si depreciere asa cum se spera prin “quantitative easing”.

BoJBonds

Sursa: bloomberg

3 thoughts on “Cand relaxarea monetara duce la recesiune, cazul Japoniei

  1. Dacă mai mulţi bani înseamnă mai multă prosperitate, atunci de ce ne mai complicăm noi cu producţia de bunuri şi servicii pentru populaţie? Nu mai bine tipărim noi nişte bani pentru a ajunge în Nirvana?

    Banii sunt un mijloc de schimb. Cel mai larg acceptat mijloc de schimb. Pentru a putea să cumperi ceva din piaţă, trebuie mai întâi să oferi ceva pieţei (bunuri sau servicii produse/prestate de tine) pentru a face rost de bani, iar mai apoi foloseşti banii pentru a îi schimba pe alte bunuri. Prin mijlocirea banilor, efectuezi un schimb de ceva pentru altceva.

    Când cineva “tipăreşte” banii din nimic, aşa cum fac toate băncile centrale, se efectuează un schimb de nimic pe ceva. Cei care primesc primii bani (băncile centrale, că ei îi fac, băncile comerciale şi statul) au parte de o putere de cumpărare mai mare, fără ca, mai înainte, să ofere ceva la schimb celorlalţi participanţi la economie. Asta reprezintă un transfer de avuţie de la cei care se chinuie să ofere ceva la schimb pentru a face rost de bani (cei care nu au acces la banii proaspăt tipăriţi sau sunt printre ultimii care îi primesc) către cei care nu oferă nimic dar pot să îşi permită orice. Este denumit efectul Cantillon.

    Revenind, cum ar putea mai multe mijloace de schimb să ducă la crearea mai multor bunuri şi servicii, dacă cantitatea de resurse disponibile pentru demararea unor noi proiecte de investiţii nu a crescut (prin economisire)?Din contră, oamenii care produc bunuri şi servicii pentru a le schimba pe bani, au un stimulent puternic să renunţa la acest lucru şi să se specializeze pe producţia de mijloace de schimb, care este mult mai simplă şi profitabilă (a se vedea noile culmi pe care ajung toţi indicatorii economici importanţi, S&P 500, Nikkey 225, Dow Jones etc.).

    Se produce financializarea economiei iar oamenii devin din ce în ce mai săraci, deoarece au din ce în ce mai puţine lucruri pe care le pot consuma (adevăratul mod prin care se măsoară avuţia). Investiţiile în structuri de capital care să permită creşterea productivităţii în viitor este descurajată, fiind aleasă calea investiţiilor la bursă pentru profit imediat. Dar la un moment dat structura de capital va trebui înlocuită, pentru că se va deteriora, dar nu vor exista resursele necesare pentru a face acest lucru. Iar producţia va scădea şi avuţia la fel. Un exemplu despre acest lucru este aici: http://www.zerohedge.com/news/2013-05-28/when-reality-intrudes-when-stock-buyback-not-stock-buyback

  2. In plus si indicii japonezi de actiuni au cazut, a se vedea Nikkei 225 si Topix.

    Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda a spus ca națiunea ar putea face față la creștere ratele dobânzilor, după volatilitatea din piața de obligațiuni.

  3. … si ca sa continuam titlul, “cand relaxarea monetara duce la cresterea cursului de schimb in Romania”.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s