Pe scurt despre administrarea lichiditatii din piata interbancara

Acum o saptamana domnul Adrian Vasilescu nu privea cu ochi buni “tehnicismele”: “Un timp, am ezitat să intru în această dispută ce se tot înteţea, din cauză că alunecase într-un „tehnicism” ce nu făcea altceva decât să ascundă în formule încifrate adevăruri în legătură cu care nu mai era niciun interes să fie repuse în lumină”.

Astazi domnul Vasilescu revine cu o opinie in care se foloseste de ele “la greu”. Din pacate doar selectiv si confirma, cel putin pentru mine, de ce este nevoie si de o opinie independenta in ceea ce priveste politica monetara.

In articol se spune ca banca centrala a avertizat ce va urma chiar din Aprilie 2008, ca se facea tranzitia de la debitor net la creditor net (ati inteles ?) dar mai ales ca bancile nu au luat aminte. Stiu foarte bine prezentarile Doamnei Antohi pentru ca le folosesc ca argument si baza de date. Ca o paranteza, pentru a verifica concluziile analizelor publicate de BNR este normal ca seriile de date folosite sa fie puse la dispozita altor cercetatori pentru a putea fi verificate si de alte analize. Este important sa vedem daca ceea ce se spune in articolele publicate de BNR, mai ales cel al domnului Croitoru unde exista foarte multe semne de intrebare referitor la concluzii, este adevarat sau nu.

Revenind, in prezentarile domanei Antohi se mai spune ceva :”(iii) caracterul insuficient al informaţiilor de care dispun băncile referitoare la situaţia lichidităţii din sistemul bancar;”.Ce inseamna asta? Inseamna ca bancile lucreaza intr-un mediu netransparent. Unde este posibil ca unele banci sa aiba mai multa informatie decat altele in functie de “prieteni, realtii, favoruri” etc. SINGURA insitutie care poate aduce transparenta in piata interbancara este banca centrala.

Cateva intrebari la care o sa raspund pe scurt astazi si in detaliu in timp:
1) ce a facut BNR pentru a elimina “caracterul insuficient al informatiilor …”? Nimic pentru ca aceeasi problema o gasim si in prezentarea doamnei Antohi din 2010, la doi ani dupa prezentarea din Aprilie 2008..
2) BNR a trecut exact in luna Octombrie 2008 de la pozitia de debitor net la creditor net al sistemului. Cum s-a facut asta? Prin RETRAGEREA de lichiditate. Tot din prezentarea Doamnei Antohi” Principalele surse de creaţie a monedei centrale: acumularea de rezerve valutare…”. Astfel, daca acumularea de rezerve valutare creaza moneda atunci vanzarea de rezerve pentru a apara un nivel de curs RESTRANGE masa monetara.
3) Ce inseamna gestionare adecvata a lichiditatii atunci cand dobanzile din piata monetara sunt cu mult peste dobanda de politica monetara? Daca se face o administrare adecvata atunci dobanzile din piata monetara sunt corelate si foarte aproape de dobanda de politica monetara. Cand dobanzile din piata sunt mult mai mici avem exces de lichiditate cand sunt mult mai mari avem deficit. Simplu, nu?

Stiu ca unele lucruri sunt mai “tehnice” dar o sa le explic in timp. Important este ca dl Vasilescu a inteles ca de “tehnicisme” poti sa fugi dar nu te poti ascunde. Dar cu rabdare putem sa le explicam, sa le inteleaga toata lumea si mai ales sa inteleagem toti ce rol a jucat politica monetara in perioada 2007-2009.

33 thoughts on “Pe scurt despre administrarea lichiditatii din piata interbancara

  1. Rolul jucat de politica monetara din acea perioada este acela de a baga economia in recesiune si de a o tine in criza pentru inca 10 -15 ani. Tov. Mugur este in mare masura vinovat pentru situatia economica a Romaniei postrevolutionare. Atat poate, nu avem ce sa ii cerem altceva decat sa plece si el si discipolii sai formati in scoala comunista. Inclusiv Distonocalm Vasilescu.

  2. Astfel, daca acumularea de rezerve valutare creaza moneda atunci vanzarea de rezerve pentru a apara un nivel de curs RESTRANGE masa monetara.
    —————————
    In unul din comentariile anterioare mentionati faptul ca orice banca nu actioneaza de capul sau, vanzarile de valuta fiind cauzate de ordinile plasate de clienti si executate de catre dealeri. Ok. In contextul asta, din moment ce singura contraparte capabila in momentul respectiv sa “ridice manusa” este BNR (vanzare de rezerve vs lei catre Clienti, si nu catre Banci) – in ce mod lucrul asta afecteaza lichiditatea Bancilor sau dobanzile de pe piata monetara ?

    Va multumesc.

    1. Sau vanzarile de valuta au fost “in lipsa” ? Ordinile de genul asta sunt acceptate de Banci ? Reglementate de BNR ?

      1. BNR a vandut direct bancilor sau prin banci intermediare. A dat un ordin unor banci sa vanda euro. La sfarsitul zilei banca centrala le- a vandut acelor banci euro si astfel vanzarea a fost transferata catre banca centrala. piata nu stie niciodata doar intuieste. daca interventiile sunt sterilizate este foarte greu de identificat o interventie in piata valutara.

    2. @Un profan in cautare de explicatii🙂
      In absenta bancii centrala vanzarile si cumpararile de valuta din piata libera se reflecta doar in curs. Atunci cand o banca centrala are o alta idee decat piata despre nivelul de curs adecvat pentru bunastarea cetatenilor intervine ori prin vanzare de valuta pentru a sustine moneda proprie sau prin cumparare de valuta pentru a o deprecia. Aceste interventii nu raman fara efect. Vanzarea de valuta micsoreaza masa monetara si astfel restrange lidhititatea in lei. ACest lucru se vede foarte bine in cresterea dobanzilor din piata interbancara. Daca banca central nu vrea sa influenteze masa monetara atunci poate sa sterilizeze interventiile din piata valutara. Atunci cand vinde valuta si retrage lei poate sa puna lei din nou in sistem prin operatiuni specifice. Astfel, efectul final ar fi: cursul unde il vrea banca nationala, lichiditatea din piata nu s-ar modifica si nici dobanzile, doar rezerva valutara ar fi mai mica.

      Trebuie speficat un lucru: interventiile pe piata valutara schimba masa monetara in mod permanent. Injectiile de lichiditate prin instrumente REPO mentin masa monetara neschimbata doar temporar.

  3. Sunt detinatorii de fonduri mari, care sunt in cautare de monede mai slabe pe mapamond, si acestia, ca niste animale de prada, se reped asupra celor mai slabe dintre monedele pe care le gasesc. Au gasit forintul ungar, au gasit – sau au crezut ca au gasit – leul. Ce inseamna asta? Cum se produce, practic, acest lucru? Jucatorii respectivi incep sa coteze pentru cumparare valuta la preturi din ce in ce mai mari. Asta inseamna ca se duc cu cursul la 37, 38, 39, 39,5, pentru euro. In momentul in care coteaza aceste preturi, nu este obligatoriu ca sa se produca neaparat si foarte multe tranzactii la preturile respective, dar ele se pot produce. In momentul in care cursul ajunge la un anumit nivel, pot sa apara jucatori care sa vanda valuta respectiva celor care vor s-o cumpere, respectiv jucatorilor straini. Acesti jucatori insa nu au lei. Ei anunta preturi de cumparare pentru lei, dar ei nu au asa ceva. Si atunci fac asa-numitele operatiuni de swap, in care vand si rascumpara valuta pentru lei, in asa fel incat sa-si poata face plata la cele 48 de ore pentru valuta pe care au cumparat-o – ca au cumparat valuta cu lei – asteptand ca in intervalul acesta de timp, in cele 3-4 zile, cinci zile, o saptamana, depinde cum au jucat jocul respectiv, cand ar trebui sa faca operatiunea inversa din swap, respectiv sa dea inapoi leii si sa primeasca inapoi valuta, cursul valutar, datorita spaimei jucatorilor din piata, trebuie sa se fi dus deja la 4,1-4,2, asa cum anuntau deja unii analistii in urma cu vreo saptamana, doua – anunturi care se vede treaba ca faceau parte dintr-o strategie bine orchestrata de atac impotriva leului”, spune Radulescu.

    In momente de tensiune financiara, practic, fie se depreciaza moneda, fie cresc dobanzile. Una dintre cele doua se intampla. Cand s-a produs atacul pe leu, Banca Nationala a vandut valuta si a luat leii din piata. In acel moment dobanzile la lei s-au urcat pana la 70%, dobanzi pe care le-au platit jucatorii care mizau impotriva leului. E drept, acei 70% pe an, la nivelul de cateva zile pe cat li se intindeau operatiunile, reprezentau de fapt 0,3, 0,4, 0,5 la suta, in care timp leul ar fi urmat sa se deprecieze cu 3 procente, cu 5 procente, asa cum s-a intamplat cu forintul maghiar. In momentul in care a trebuit sa faca plata s-a vazut ca cursul nu mai e 3,9 cat au mizat, ci e doar 3,7, clar ca au pierdut si din dobanda si din curs.

    1. @laciu
      Este posibil ca unii sa fi pierdut. Dar este treaba lor. Asta este meseria si uneori castiga alteori pierd.Asta se intampla si pana in Octombrie 2008 si se intampla si acum. Nu trebuie sa le ducem noi grija trader-ilor.

      Intrebarea este alta: ce a castigat Romania si consumatorul roman de pe urma unei politici monetare restrictive (pro-ciclica) in momente de criza?

      1. Citat (sursa: http://goo.gl/jKxw8) :
        ——————————————
        Ca si în cazul altor episoade în care deprecierea medie zilnică a leului calculată pe patru zile consective a depăsit unu la sută, si în octombrie 2008, lipsa interventiei băncii centrale ar fi avut consecinte negative. Probabil că principala consecintă ar fi fost instalarea panicii, cu deprecieri excesive ale leului.

        Cu panică, valoarea în lei a datoriei externe ar fi crescut în mod abrupt, înrăutătind foarte mult bilanturile sectorului privat.

        Aceasta, în schimb, ar fi accentuat recesiunea, care la rândul ei ar fi alimentat deprecierea, creând un cerc vicios. Interventia băncii centrale a prevenit aparitia panicii, asigurând stabilitatea financiară. Stabilitatea financiară a asigurat atenuarea scăderii productiei.

        BNR a preferat să combată atacul prin vânzarea de valută, desi teoria arată că banca centrală trebuie să crească rata dobânzii de politică monetară în timpul unui atac speculativ si să o reducă imediat după atac.

        Strict din perspectiva efectelor asupra ratelor dobânzii pe piata interbancară, cresterea ratei dobânzii de politică monetară si vânzarea de valută sunt echivalente. Amândouă se reflectă într-un management mai restrictiv al lichiditătii.

        Vânzările de valută se reflectă în extragerea de lichiditate, care contribuie la cresterea ratei dobânzii pe piata monetară interbancară, asa cum s-a întâmplat în România în octombrie 2008.

  4. Nu. Intrebarea e alta.Cum de unii erau asa din timp anticiclici.Si prevesteau euro la 4,7 lei minim cam de prin 2007?

    1. @laciu
      Poate ca vedeau un deficit de cont curent nesustentabil. Poate ca vedeau o economie care crestea pe baza unei bule imobiliare. poate ca vedeau ca regelementarile au accentuat deficitul de cont curent.
      Exact asa cum unii au vazut criza sub-prime si altii nu. Asa cum unii au vazut criza LTCM si altii nu. Exista unii care sunt buni si altii mai putin buni. In piata libera cei buni castiga cei mai putin buni pierd.

      Vulnerabilitatile economiei locale nu le-au construit cei care prevesteau nu stiu ce nivel de curs. Reglementatorul impreuna cu legiuitorul si guvernul au creat structura economiei si capitalul a mers acolo unde a fost impins. Nu este curios ca majoritatea parlamentului Romaniei, guvern si chiar din alte institutii publice avea o legatura mai directa sau nu cu piata imobiliara?

      Piata nu a facut decat sa corecteze un dezechilibru. Politicile economice pot sa se opuna sau sa mearga cu piata. Din punctul meu de vedere pentru societate este mai bine sa asculti ce spune piata.

  5. Se poate si asta.Dar avand in vedere ca erau note catre clienti si prognoze impinse in piata inclin sa cred ca mai erau si alte resorturi. Cam mult balamuc pentru niste pariuri pierdute cu 5 ani in urma. Atitudinea asta de jucator la cazino a unora, care dupa ce au pierdut banii dau vina pe stabiliment si zic ca e ruleta trucata pentru ca au pariat gresit mi se pare oarecum jalnica.

    1. @laciu
      Acum vad unde vrei sa ajungi.Corect, sunt tot felul de interese si demeresuri si de o parte si de alta. Pe mine ma intereseaza politica monetara si implicatiile pentru volatilitatea PIB.
      Nu am pierdut bani atunci si nici nu stiu o banca din Romania care sa fi pierdut bani atunci, din contra. Bugetele anuale au fost salvate atunci de dobanzile mari.

      Cum puteau sa fie alte resorturi cand analizele pentru clienti erau publice? Daca vrei sa faci ceva nu-ti faci publice intentiile pentru ca risti sa ti-o ia altcineva inainte. Din contra, analizele pentru clienti spuneau ca ar fi bine ca acesti clienti sa se protejeze, hedging, pentru ca este posibil sa urmeze o perioada de depreciere. A urmat perioada de depreciere iar clientii nu s-au protejat pentru ca au crezut in mesajul oficial ca nu va exsita un curs peste 3.7.

  6. Un lucru e sigur, polemica asta n-o sa aiba nici un castigator din cauza asimetriei informatiei. Niciodata BNR n-o sa spuna ce stie si de unde stie ce stie. Si nici o banca centrala, asta e atuul unei banci centrale. Iar traderii si trezorierii chiar daca au incercat vreo schema sau au avut clienti care au incercat, nu vor spune niciodata ca au incercat sau ca au pierdut. Intotdeauna pierderea e silentioasa, numai castigul e zgomotos. E numai un prilej de atacuri la persoana si de a crea impresia ca BNR joaca Counterstrike cu bancile comerciale, unele sunt prietene altele dusmane. Adica Isarescu il cheama dimineata pe Vasilescu si-l intreaba ce prognoze au dat dusmanii si apoi le spune traderilor sa duca leu invers doar sa piarda aia sau sa le arate ca n-au avut dreptate. Sunt oameni cu depozite, firme, credite etc cum crede cineva ca BNR poate ingenunchea o banca comerciala numai ca nu-i e prietena? Mereu in perioade de dezechilibre apar profitorii care forteaza lucrurile. Cat despre transparenta informatiilor acelasi lucru a fost si la americani cand nici o banca nu mai imprumuta alta banca de frica. Nu stia nici una ce avea cealalta in bilant. Piata de una singura poate corecta dezechilibre, dar cu ce costuri? Ca banca centrala ai obligatia sa vezi dincolo de profit, de pozitii, de curs, BNR nu e trader. Iar ideea ca BNR a bagat tara in recesiune e asa…un prilej de razbunare a unora.
    PS. Si guvernatorul bancii centrale a Ungariei s-a plans la un moment dat de atac asupra forintului. Si acolo sunt banci dusmane si prietene?

    1. @grasutu
      Eu zic ca o sa castige stiinta economica si in special politica monetara. Avem un exemplu clar de politica monetara restrictiva. Important este sa vedem daca socul s-a transmis in economie asa cum ne spune teoria. Chiar nu vrei sa stii asta? Chiar nu ai putina curiozitate sa vezi daca teoria economica este sustinuta de realitate?

      Sa te ajut: Teoria economica spune ca un soc negativ neanticipat duce la o scadere a PIB pe termen scurt.

      Si mai este ceva, putem sa testam ce spun economistii BNR ca o crestre de dobanda de 1% transmite imediat in dobanzile la credite o crestere de 0.38%. Chiar nu vrei sa vezi daca acest soc sustine ce spun acei economisti? Eu da. Si mai spun ceva, un soc de crestere de dobanda neainticipat duce la scaderea PIB.

      Aici este interesul meu si nu in presupusul atac speculativ. Geniul unui “policy maker” nu este in a anticipa o criza sau un booom dar in modul cum raspunde la socuri pozitive sau negative.

      1. Da, demersul tau e economic, dar in pietele financiare nu e usor sa dovedesti motivele unei actiuni sau situatii particulare. Pot fi efecte similare dar din cauze total diferite. Ce spui tu si teoria economica se verifica in situatii normale. BNR n-a luat leii din piata ca o masura de politica monetara obisnuita atunci, cu analize, cu sedinte etc a fost reactia la o provocare, de urgenta, se statea cu ochii pe ecrane si pe telefoane si se faceau calcule la 10 min stii bine. Iar masurile ca banca centrala le iei lent, gradual, treptat, le ajustezi pe parcurs, vezi reactia etc in conditii normale. Iar teoria economica are si ea limitele ei, nu se verifica in realitate mereu. De-aia Europa iese asa greu din criza si sunt atatea necunoscute in US. Altfel stiau toti ce sa faca si ce urmeaza. Da-mi voie sa cred ca nu din cauza BNR am avut -7% scadere de PIB.

      2. @Grasutu
        Pot sa fiu de acord cu tine ca BNR a actionat ca un “trader” desi nu ar trebui. Dar ce a oprit BNR sa introduca lichiditatea scoasa atunci din sistem inapoi in lunile urmatoare? Iti spun eu ce: in decembrie 2008 banca central vorbea public de o economie a romaniei supraincalzita care are nevoie atat de politica monetara restrictiva cat si de politica fiscala.

        Retragerea banilor din piata nu a fost intamplatoare, asa cum o sa arat, face parte din strategia bancii centrala de a trece la pozitia de creditor net. Si dupa cum am spus, atunci cand ai un soc negativ, fuga de capital ce faci? BNR a pus implicit controlul asupra capitalului (desi era membra UE) si a scos banii din piata. Eu nu zic ca a gresit pentru ca nu ma intereseaza genul acesta de discutii. Asta a vrut sa faca. Pe mine ma intereseaza efectele, bune sau rele ale deciziilor de politica monetara. Nu numai in Octombrie 2008 dar pt perioada 2007-2009 si cand o sa am timp si pentru o perioada mai lunga.

  7. Nu era vorba de tine.Dar vad asa o comemorare intensa a evenimentelor de atunci ce nu pare a fi legata atat de interese academice legate de volatilitatea PIB, cat de labilitatea unora.

    1. @laciu
      Da, si pe mine m-a luat putin prin surprindere momentul dezbaterii si tonul. Eu intervin pentru ca sunt lucruri care se spun despre cum functioneaza aceasta piata si nu sunt adevarate si pentru ca si eu studiez de vreun an de zile politica monetara in perioad 2007-2009 iar Octombrie 2008 inseaman un punct de cotitura. Vrem nu vrem exista un soc negativ al politicii monetare in acel moment. Cum s-a transferat el in economie ?
      In acelasi timp, evenimentele de atunci au dus la sfarsit de cariera in sistemul bancar pentru unii. Daca nu era ilegal, daca nu era vorba decat despre banca centrala care isi facea treaba si bancherii care isi faceau treaba cum de au fost oameni eliminati pentru ca au fost atunci in sistem? Unii atunci altii mai tarziu🙂.

  8. Absolut correct. Cred ca nimeni nu-si poate pierde asemenea pozitie si sa nu mearga pana in panzele albe daca a fost o nedreptate. De accord si cu socul negativ . Dar un soc negativ pe curs nu mi se pare mai putin negativ.Totusi cel putin la noi BNR nu are in statut cresterea PIB ci pastrarea stabilitatii preturilor si a celei financiare. Ca atare, atunci alegerea a fost corecta.

    1. @Laciu
      Obiectivul BNR este inflatia (stabilitatea preturilor). Alte obiective nu exista. De obicei tintirea inflatiei implica si un curs liber. Dar BNR a gandit altfel.

      Alegerea nu a fost corecta nici din punctul de vedere al obiectivului de stabiliate a preturilor pentru ca inflatia a fost mai mare decat tinta.
      Mai mult cursul a continuat sa se deprecieze.

      Sunt de acord ca un soc negativ pe curs intr-o economie euroizata are efecte dubioase. Dar a fost socul permanent sau temporar? Care ar fi fost acele efecte?

  9. Totusi nu reusesc sa inteleg de ce BNR a “aparat” in acele zile leul dar nu a aparat ROBOR-ul? De ce depozitele in lei sunt incurajate de catre BNR mai mult decat creditarea in lei ? (in general rata de politica monetara a fost peste rata inflatiei cu exceptia perioadei in care a avut efect cresterea TVA la 24%)

  10. Exista si obiectivul privind stabilitatea financiara. Negati ca o depreciere accelerata si subliniez in cateva zile ar fi fost un soc puternic nu doar pentru populatie ci si pentru sistemul bancar? Daca nu ma nsel stress test-urile ulterioare pe curs arata ca efectul asupra bancilor ar fi fost extrem de negativ.

    1. @Laciu
      Va rog sa-mi aratati unde exista obiectivul de stabilitate financiara in statutul BNR.
      Referitor la depreciere nu este nimic de negat.Realitatea ne arata ca RON s-a depreciat pana la 4.3 fata de EUR dar creditele neperformante in EUR au devenit o problema abia in 2012. Acest lucru ma face sa trag concluzia ca nu deprecierea a fost cauza ci mai degraba recesiunea prelungita prin care trece Romania. Aveti alte date?

      Nu stiu la ce stress test va referiti nu am vazut nimic public.

      1. @Florin
        Cum poti sa zici ca alte obiective nu are BNR in afara de inflatie? Suntem oameni seriosi sau blogeri? Uite punctul b din http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184.aspx

        b: autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

        Chiar daca n-ar fi spus explicit, oare care e rolul dirigintei la o gradinita cu 40 de copii? Sa-i lasi de capul lor? Daca era numai inflatia nici nu mai era nevoie de banca centrala, dadea guvernul o OUG si se rezolva. Chiar si pentru curs. Tare sunt curios cate idei de aici le-ai mai pastra daca ai fi guvernator😀 Sa te vad atunci cum lasi piata libera si ii lasi pe bancheri sa faca ce vor si sa-ti dea economia peste cap. O economie care e cum e, nu Elvetia.

      2. @Grasutu enigamtic.

        “Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele atribuţii ale BNR sunt:”

        Cred ca pana si tu poti sa faci diferenta intre un obiectiv si o atributie. Chiar nu stiu de ce pierd timpul cu oameni care incearca o glumita gen “Suntem oameni seriosi sau blogeri?”

        Nu trebuie sa pastrez idei de aici ca guvernator, trebui sa-mi fac treaba si sa asigur stabilitatea preturilor. Cam atat

  11. Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

    Principalele atribuţii ale BNR
    •elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
    •autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

    Daca BNR oferea lichiditate deprecierea ar fi survenit in mod accelerat. Panica s-ar fi tradus in lichidari de depozite (bank run) si o noua presiune pe cursul de schimb. Dupa cum bine stiti, influenta deprecierii leului asupra inflatiei este extrem de clara in Romania. Un rol primordial in eurizarea economiei romanesti l-au avut bancile romanesti cu capital strain care au plasat foarte avantajos banii de la mame. In criticile aduse BNR se invoca faptul ca Romania nu era pregatita pentru liberalizarea contului de capital, chestie care mi se pare absolut nedreapta venind dinspre analistii bancilor care au castigat copios in urma aderarii la Uniune. Corectia deficitului de cont curent implica si deprecierea monedei asta s -a si intamplat. Dvs sustineti implicit ca BNR ar fi trebuit sa permita aceasta depreciere brusc si in absenta unui acord cu FMI care a survenit ulterior evenimentelor din octombrie 2008.

    Nu se poate sa nu cunoasteti ca in anii trecuti au avut loc stress teste la nivelul bancilor comerciale.

    1. @Laciu
      Acum ca am stabilit ca banca centrala are un singur obiectiv putem sa mergem mai departe. Atributiile sunt sute daca vrea banca centrala dar toate trebuie sa lucreze pentru un singur obiectic: stabilitatea preaturilor care este definita ca o tinta de inflatie pe termen mediu.

      Sceneariul dumneavoastra este interesant, dar are vreo sustinere in realitate??? Sunt de acord cu influenta deprecierii asupra inflatiei dar v-am intrebat de soc permantent versus temporar. Sau va mai dau un scenariu. Daca dupa depreciere un leu ieftin ar fi scazut pretul activelor romanesti si am fi vazut o apreciere foarte mare? Cum vi se pare.? Sau daca atunci cand “specualtorii” vindeau EUR si cumparau lei pentru a -si marca profitul leul se aprecia natural ??

      Da am auzit de teste de stres. Dar nu am vazut niciun rezultat de aceea nu pot sa fiu de acord cu concluzia dumneavoastra.

  12. In conditiile stoparii fluxurilor de capital scenariul acela nu stiu daca sta in picioare. E cam temerar. Ce este atat de nerealist sa ti imaginezi in Romania ca daca cursul sare brusc cu zeci de procente, reactia celor care au depozite in lei (prost remunerate de banci la vremea respectiva ca si azi) este sa le lichideze pentru a se refugia in euro antrenand o noua depreciere?

    Este un scenariu nerealist acela in care o depreciere de cateva zeci de procente acum ca si atunci ar pune in dificultate majora zeci de banci data fiind evolutia creditelor neperformante? Pe scurt, sa ne inchipuim ca astazi Romania s-ar confrunta cu acelasi gen de evenimente ca in 2008. Recomandarea dvs ar fi care?

    Marcarea profitului de catre ~speculatori` nu cred sa fie in vreun fel intre obiectivele BNR. o fi la capitolul atributii? Ceea ce este extrem de ciudat in toata aceasta discutie resuscitata este faptul ca unii incearca sa sustina ca BNR trebuia sa piarda atunci in fata unor nerezidenti care au ignorat dimensiunea mult prea mica (pentru ambitiile lor) a pietei romanesti.

    Se afirma ca BNR a retras lichiditatea cand aceasta lichiditate a fost practic papata de cel care au cumparat masiv valuta. Te duci la cazino bagi ca disperatul bani in aparatele alea nu iese ce credeai si te duci sa dai incap la manager? Cumpararea de valuta fara existenta contrapartidei este un lucru obisnuit pentru un dealer, este insa obligatoriu sa si castige?
    Acomodarea este obligatorie?

    Fragmentarea pietei de atunci ar fi fost prilejul ca BNR sa ofere bani celor care speculau pe leu?

    1. @laciu
      Cred ca trebuie sa te uiti putin la prezentarile doamnei Antohi referitor la cine si cum influenteaza lichiditatea din sistem.
      Vorbim de atributii, nu de obiective, banca centrala trebuie sa asigure functioanrea si adminstrarea lichiditatii adecvata. Astfel nu pot decat sa cred ca asta a insemnat adecvat atunci.

      Referitor la scenarii, dupa cum spuneam, cursul s-a depreciat si nu a fugit nimeni. Din contra creditele neperformante in EUR au aparut ca problema in 2012.

      As aprecia daca pe langa scenarii poti sa aduci si date analize concrete.

  13. Analizele concrete nu se fac pe bloguri si oricum nu sunt in masura sa produc acele analize. N am facut decat sa raspund la intrebarea dvs: Sceneariul dumneavoastra este interesant, dar are vreo sustinere in realitate??? Si v am intrebat ce este nerealist in scenariile expuse. In rest, memoria Internetului este destul de relevanta in ce priveste cauzele acestei dezgropari ale evenimentelor de acum 5 ani. Urmarind interventiile TV ale unor trezorieri din zilele in care ramasesera fara lei nu mai este nimic de spus pe aceasta tema. Pur si simplu incercau sa alimenteze panica si sa forteze mana BNR pentru a le furniza banii. Simultan cu notificari trimise catre debitorii in lei de majoare a dobanzilor.

    1. @Laciu
      Corect, analizele concrete nu se fac pe bloguri. Aici ne exprimam opinii si putem sa ne raportam la realitatea din jurul nostru.
      Referitor la afirmatia dumneavoastra ” Urmarind interventiile TV ale unor trezorieri din zilele in care ramasesera fara lei nu mai este nimic de spus pe aceasta tema. Pur si simplu incercau sa alimenteze panica si sa forteze mana BNR pentru a le furniza banii. ” Iar trebuie sa va contrazic. Rapoartele BNR arata ca in Octombrie 2008 bancile s-au finantat de la BNR la 14.25% 49 miliarde lei. Acum, stiti cat era baza monetara atunci? Va spun eu 51 miliarde lei. Stiti cat era dobanda de politica monetara ? 10.25%. Ce trebuiau sa faca bancile cu diferenta de finantare de la 10.25% la 14..25%? va mai pun o intrebare.Bancile finantau credite cu scadente la 10 ani in lei dar aveau lichiditate la 14.25% pentru o zi. Cum acoperau bancile riscul de lichiditate intre o zi si 10 ani?

      Asta este iar realitatea nu scenarii si nu emisiuni la TV.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s