Cine poate sa ma ajute?

Avem urmatoarea declaratie ‘În România, programul cu FMI a funcţionat. România are nevoie de un nou program cu FMI, dar aceasta nu înseamnă noi bani de la Fond’, a arătat Lucian Croitoru,

Iar eu am doua intrebari:
1) Dupa ce criterii a “functionat” acordul cu FMI? Va rog fara “propaganda” care sustine fara date ” fara FMI eram in colaps financiar”. Prefer sa lucrez cu date. Concret ce indicator s-a imbunatatit sau urmeaza sa se imbunatateasca (ca sa fiu mai flexibil) datorita relatiei cu FMI din ultimii 5 ani?

2) Daca nu luam bani de la FMI de ce avem nevoie de un nou program? Pentru monitorizare exista CE si are instrumente (morcov si bici in acelasi timp) mult mai credibile: accesul la fondurile UE care sunt asa de mult ravnite de clasa politica autohtona.

Pentru a va usura munca si pentru a elimina o parte din propaganda/mit va atasez link-ul de mai jos.

Costul finantarii statului roman depinde de pietele financiare internationale, nu de FMI

13 thoughts on “Cine poate sa ma ajute?

  1. A se vedea Turcia. Din aceasta cauza are nevoie Romania de acord cu FMI. Stiu, este stupid, dar asa functioneaza lumea aceasta. Turcia a anuntat cu ceva timp (1-2 luni) in urma ca nu mai are nici o datorie la FMI. Acum sunt in razboi civil. Cam asa a fost si in Romania acum 24 de ani.

    1. @Andrei cu tot cu FMI ce vezi in Turcia o sa vezi si la noi, dar mai ales in UE mai ai putina rabdare …(nu stiu de unde sa mai aiba inca odata atatia banii UE, sa injecteze iar in economie, doar sa nu scada sub zero [pana azi, maine s-ar putea sa scada] pentru ca nu vad nici o economie sa creasca ca inainte)

  2. Poate ca totusi domnul citat nu este atat de relevant si asta nu este un comentariu politic.
    Indicatorul care a crescut este nivelul datoriei publice, leul doar 4.45 fata de 5…5,5, nu? A fost un succes pentru ca asa s-a mentinut un curs de schimb cu o depreciere mai lenta, impartind tuturor costurile.

  3. FMI este o organizatie politica compusa din membri apolitici.
    Ei sunt necesari doar guvernarilor care doresc un sistem public, sursa de venituri pentru politicieni.
    In South Korea, economie ultraliberala, un functionar FMI are nevoie de…viza de intrare!

  4. Intrebarea cheie este daca FMI mai are chef de un nou acord cu Romania?

    Banii de la FMI sunt plasa de siguranta a bancilor care pot continua astfel sa imprumute statul român. Ca mâine poimâine ajungem ca Ciprul.

  5. Pai tocmai aici e problema…

    Eunucii de politicieni au nevoie permanent de o scuza pentru masurile imbecile pe care le iau. Astia nu sunt in masura sa-si asume nimic .FMI e de vina.!! Deci FMI e un fel de paratrasnet Si o institutie depasita evident…

    1. @Doru
      Ai dreptate deficitul structural asa cum este prezentat a fost redus. Dar te rog sa te uiti la modul cum se calucleaza deficitul structural si cum este influentat de estimarea PIB potential. Intrebare: ce se intampla cu deficitul strucutaral daca subestimezi PIB potenial si pe urma il supraestimezi?

      In acelasi timp poti te rog sa explici relatia dintre deficit structural si sotcul de arierate?

      Toate subiectele pe teme economice sunt agreate aici. Ar fi interesant daca multe din afirmatii sunt sustinute si de date.

  6. Nu sunt de meserie asa ca nu pot sa intru in fineturi.
    Dar asa nepregatit cum sunt cred ca la un deficit structural de ~ 10% din PIB nu prea mai conteaza daca am sub/supraestimat PIB – ul potential.

    1. @Doru
      Conteaza dar nu explica tot. Pentru asta trebuie sa ne uitam si la stocul de arierate Iunie 2012: 20 miliarde RON. Altfel arata “imbunatatirea” deifcitului structural daca statul isi platea datoriile. Persoanele fizice sunt executatate dupa 90 de zile. stocul de arierate a scazut atunci cand statul a “iertat” datoriile de la CFR Marfa. Contextul este mult mai complicat decat cifra de deficit structural. Au fost aruncate prin lege datorii ale statului catre cei care au castigat in instanta, datorii de 2% din PIB. Si exemple sunt multe. Toate au dus la scaderea nu cresterea PIB-potential iar daca erau platite aveam o imagine corecta a situatiei finantelor publice in acest moment.

      1. Se pare ca deficitul structural este interpretabil functie de modul calcul. Vin cu un alt indicator, cheltuielile cu salariile bugetarilor ca procent din PIB, de dorit 5-5,5% realizat fara FMI 11 spre 12% din PIB.Cu asta ce mai facem ?

      2. @Doru
        Un argument bun dar cifrele sunt gresite. Cheltuielile cu salariile erau 9% din PIB si au ajuns la 7.4% dar se indreapta spre 8% din PIB. De acord exista o ajustare aici. Desi, tinta agreata impreuna cu FMI era de cheltuieli cu salariile sub 7% din PIB (de fapt spre 5%).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s