Romania are nevoie de piata, competitie si dereglementare

Profesorul Daniel Daianu prezinta intr-o opinie aparuta astazi o explicatie pentru veniturile din profit mai mici la buget in conditiile unei cresteri economice peste asteptari.
Concluzia: “Una peste alta, mersul creditului foarte greoi in economie, extinderea arieratelor, cresterea preferintei pentru lichiditate, explica incasari fiscale inferioare –dincolo de sistemul defectuos de colectare, de coruptie, de deturnarea banului public, de evaziune fiscala si “ascunderea” profiturilor.”

Dupa cum vedeti nimic despre rolul politicilor economice. Este politica fiscala adecvata pentru aceasta economie sau pentru aceasta perioada? Socul din cresterea salariului minim pe economie sau al veniturilor angajatilor din sectorul public nu explica o parte din veniturile bugetare sub asteptari? Chiar nu ne asteptam la niciun impact negativ din cresterea taxelor de la inceputul anului? Sau, cat de mult influenteaza cresterea economica, negativ sau pozitiv, o politica monetara cu trei obiective si niciun instrument? Chiar nu exista niciun cost pentru economie de pe urma interventiilor directe in piata valutara si interbancara?

Acestea sunt doar cateva exemple dar din punctul meu de vedere mult mai importante pentru ceea ce observam astazi decat mersul greoi al creditului care este un “fenomen” ce dureaza de 5 ani de zile (la fel si preferinta pentru lichiditate). Ce s-a schimbat de anul trecut si pana acum ar trebui sa fie cea mai importanta explicatie, nu situatii pe care le observam de 5 ani de zile.

Un al doilea element foarte important este legat de cresterea economica. In primul trimestru cresterea economica pare mare datorita unei schimbari de metodologie si datorita efectului de baza. Niciuna din cele doua nu aduce venituri mai mari la buget.

Trecand peste concluzii cele mai mari divergente le am cu profesorul Daianu atunci cand ma uit la solutiile propuse : “Trebuie sa fie combatuta risipa si hotia din companii de stat si trebuie sa fie usurat accesul firmelor bune la creditare. Mingea este aici in terenul bancherilor. Statul poate promova linii speciale de finantare de la BERD, BEI, etc. Piata de capital poate deveni un vehicul de finantare pentru intreprinderi care nu se tem de transparenta, care accepta listarea. Clarificarea statutului Rasdaq ar ajuta in acest sens. Problema intreprinderilor mici si mijlocii este mai acuta, ele fiind dezavantajate in raport cu companii mari. Fonduri europene au un rol cheie in a suplimenta lichiditatile in economie; ele se adreseaza, in nu putine situatii, IMM-urilor.”

Solutiile nu sunt noi si incep sa-si piarda din semnificatie. Cele cateva solutii prezentate sunt solutii de finantare dar din pacate nu ajuta mult companii care deja sunt (supra)indatorate. Ce trebuia sa auzim: reducerea de taxe si dereglementarea atat a pietei de capital cat si a pietei bancare.

Reducerea de taxe este usor de inteles cum ajuta, mai ales prin imbunatatirea situatie de “cash flow”. Dar cum ajuta dereglementarea? Simplu, prin eliminarea barierelor de intrare pe piata sau a tarifelor de listare am avea pe de-o parte o mai mare oferta de finantatori cat si o cerere de finantare efectiva mai mare (cererea nu este efectiva pana nu poate sa fie materilizata).

De exemplu prin eliminarea barierelor de intrare si iesire de pe piata bacara am putea vedea “jucatori” noi. POate mai mici dar mai felxibili. Dar pentru aceasta este nevoie de o “taxa de intrare ” mult mai mica ca sa le dam voie si finantatorilor mai mici sa intre in competitie daca vor. Iar daca am face iesirea din sistem mult mai usoara atunci un sistem bancar greoi cu banci neprofitabile ar putea fi curatat. Acelasi lucru este valabil si pentru piata de capital si pentru institutii financiare nebancare.

Stiu ca este greu sa acceptam dar pentru Romania salvarea nu vine de la guvern sau institutiile statului mai mult sau mai putin independente. Vine de la piata, competitie si dereglementare.

P.S. In articol reiese ca problema arieratelor este mai grava in sectorul privat. Desi nu ar trebui sa conteze pentru ca sunt firme private si dau faliment, graficul de mai jos arata de ce problema arieratelor din sectorul public este mult mai grava. De exemplu profesorul Dainu nu spune ca deficitul din finantarea CAS vine din aceste arierate ale sectorului public.

CFarierate_Page_11
Sursa: Consiliul Fiscal

13 thoughts on “Romania are nevoie de piata, competitie si dereglementare

  1. “Privind restantele peste 1 an, companii de stat erau vinovate pentru 4575 miliarde lei in timp ce cele private aveau de onorat obligatii de cca 18000 miliarde lei (date ale MFP).” Din articolul domnului Daianu .
    Poate ma lamuriti dimneavoastra in ce moneda sint calculate aceste arierate (cica oficiale de pe site MFP ) . In Lei vechi nu prea cred ca din 2005 datele oficiale sint calculate in lei noi (RON)
    In lei noi e imposibil ca suma arieratelor private si de stat depaseste intregul PIB al Romaniei pe 2013 care e de doar 630,300 miliarde lei noi .
    Scuzati derapajul dar faca sa cunosc moneda , nu pricep articolul domnului profesor Daianu .

    1. Este o greseala, sper. In decembrie 2011 arieratele din sectorul privat reprezentau 14% din PIB iar sectorul public 4.5% din PIB. Nu se spue nimic despre cat erau de intarziate cele din sectorul privat si cat cele din sectorul public, de exemplu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s