Scurta analiza a performantei BNR

Intr-o conferinta la BNR acum o saptamana a fost prezentat un grafic al ratei de crestere a preturilor incluse in indicele CORE2. Acest indice al preturilor de consum exclude din IPC preturile etichetate drept „volatile” de BNR. Pe intelesul tuturor BNR spune ca deciziile de politica monetara influneteaza direct doar preturile incluse in CORE2.

In realitate, bineinteles, lucrurile sunt diferite. Politica monetara nu influenteaza DIRECT preturile din economie, indiferent de ce preturi discutam. Deciziile de politica monetara sunt transmise in economie prin doua canale: piata interbancara si asteparile persoanelor fizice si juridice despre evolutia preturilor. . Mai departe aceste canale influenteaza pretul creditului, al valutelor, al fortei de munca si al altor active din economie si care la randul lor influenteaza atat preturile interne cat si preturile bunurilor de import/export. Abia dupa aceea putem sa discutam de efectul politicii monetarea asupra preturilor de consum.

Revenind la concluzia exprimata in confertina de la BNR pentru „cei care critica banca cetnrala” exista o problema: „Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum şi sunt stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de +/-1 puncte procentuale.”. Mai simplu, banca centrala tinteste IPC si nu CORE2 iar orice concluzie care arata performanta bancii centrale doar uitandu-se la CORE2 este eronata si irelevanta.

Urmatorul grafic prezinta evolutia inflatie masurate cu IPC, CORE2 si tinta de inflatie. Imediat se observa un lucru bizar: CORE2 si IPC “merg” impreuna pana in 2009. Dupa 2009 CORE2 continua sa scada chiar daca IPC este mult mai volatil. Relatia care a existat pana in 2009 intre cei doi indici s-a rupt. Aceasta scadere a CORE2 dupa 2009 a fost prezentata ca un succes al bancii centrale, deoarece „banca centrala influenteaza direct CORE2”. Nu uitam ceva?

PoliticaMonetaraInflatie

Mai sus am artatat ca pana la CORE2 impulsul politicii monetare trece prin sistemul bancar si prin economia reala. La momentul in care CORE2 se desparte de IPC a mai avut loc un fenomen in economie: recesiune si deficitul de cerere. Ambele au o influenta NEGATIVA asupra preturilor din economie – duc la scaderea preturlor. Este adevarat ca o mara parte din responsabilitatea pentru recesiune si deficitul de cerere ii revine socului NEGATIV al politicii monetare din Octombrie 2008, in acest sens putem spune ca BNR a contribuit la scaderea CORE2.

Desi evolutia preturilor incluse in CORE2 este importanta, tinta bancii centrale este data de evolutia preturilor incluse in IPC. Folosind aceast indice, dupa cum se vede in grafic banca centrala a avut o performanta dezamagitoare pentru toata perioade de regim de tintire a inflatiei. Iar costul nu este doar unul de imagine pentru politica BNR si cei care implementeaza acesat politica. Daca ar fi doar acest cost poate ca nu ar interesa pe nimeni.

Inflatia IPC mai mare decat tinta reprezinta un cost REAL pentru societate. Cateva exemple, salariile din sectorul public sunt indexate cu rata inflatiei, taxele locale sunt indexate cu rata inflatiei, cheltuielile publice sunt indexate cu deflatorul care depinde de rata inflatie si chiar cea mai recenta crestere de accize este justificata ca o ajustare pentru rata de inflatie. Astfel, daca BNR isi facea treava si inflatia masurata de IPC era in tinta sau chair mai mica aceste cresteri de taxe si cheltuieli publice ar fi fost mai mici si asta ar fi insemnat un COST mult mai MIC pentru noi restul societatii.

Ce se intampla?

Daca dorea cu adevarat banca centrala putea sa reduca inflatia masurata de IPC pana la tinta sau chiar mai jos. Din pacate nu exista niciun cost real pentru BNR sau cei care implementeaza politica BNR atunci cand rateaza tintele de inflatie. Fara „frica” acestui cost, in economia privata este vorba de concediere sau faliment, nu exista niciun interes pentru indeplinirea unui mandat chiar daca vine de la Parlament care la randul sau reprezinta dorinta cetatenilor. Mai mult am putea „specula” ca nu se doreste reducerea inflatiei tocmai pentru a justifica taxe si cheltuieli publice mai mari, avand in vedere relatia stransa dintre BNR si Ministerul de Finante incepand cu Octombire 2008 in special.

Exista si o alta explicatie, mult mai importanta din punctul meu de vedere, pentru ratarea tintelor de inflatie: modelul folosit cu doua tinte, curs si infaltie, si un singur instrument de politica monetara. De cele mai multe ori evolutia celor doua tinte va duce la un conflict si atunci BNR trebuie sa decida ce tinteste mai intai. De exemplu, cand inflatia scade o depreciere a RON forteaza banca centrala sa tina dobanda sus, desi inflatia in scadere ar cere o relaxare a politcii monetare.

Poate ca pentru BNR tinta de inflatie nu inseamna nimic, asta reiese pana acum din modul in care politica monetara a reusit sa se achite te mandat. Dar pentru noi conteaza.

De ce este important sa nu ratam tinta de inflatei sai mai ales sa avem o inflatie scazuta? Pentru ca in perioade de recesiune salariile nominale nu cresc. Pentru ca asa punem o frana statului care vrea sa creasca cheltuielile publice cu rata de inflatiei desi nu exista nicio legatura intre produsele din IPC si cele pe care le consuma statul. Pentru ca asa punem o frana cresterii taxelor locale. Exemplele sunt multe.

5 thoughts on “Scurta analiza a performantei BNR

  1. Ati postat un grafic extreme de interesant, care nu se poate face usor, din cauza ca baza de date a BNR nu pune la dispozitie datele pe perioade mai mari de 5 ani, din cate am observant.
    Crad ca pana la un punct putem considera acceptabile clauzele de exonerare
    http://www.bnro.ro/Clauze-de-exonerare-3372.aspx
    Dinamica preturilor administrate nu depinde de BNR (desi ar trebui sa aiba un cuvant greu , in sensul ca dinamica cresterii-pretului la geze de ex- in vedera atingerii unor obligatii asumate trebuie corelata cu prevziunea pe CORE2, astfel ca sa se incadreze in tinta.), la fel si pe LFO. Uneori impactul depaseste canalul simtric de+-1 pp, si ar fi scuzabila ratarea tintei. Cu conditia sa nu devina un obicei. Altfel spus BNR raspunde practic doar de CORE2..avand o”clauza” de exonerare, in paranteza fie spus, ce politician isi permite sa traga “la raspundere” Guvernatorul BNR, care sta cel mai bine in sondaje? Doar un sinucigas politic…
    Revenind, chiar daca luam de buna doar inflatia de baza, cred ca ea ar fi trebuit sa fie tintita (si nimerita) in zona lui 2%, care este o inflatie “buna”. Ori nici acest target nu a fost realizat.
    Pe langa dobanda de referinta BNR mai are la indemna si reglara masei monetare, masura cantitaiva care ar putea domoli atat cursul cat si inflatia de baza. Problema grea este ca statul are nevoie de finatare din greu( in sem 1 s-a imprumutat cu 31,5 mld…la M3 de 227)..avem o crestere dtd in iunie de 5%
    http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=7936
    Chiar mai mare decat CORE2. Cred ca aici e “buba”, tragerea excesiva de lichiditate de catre stat, prin emisuni de titluri de stat. Dar nu am nicio baza, nu stiu cat ar fi normal sa se imprumute statul vs M3, poate ma lamuriti Dvs.
    Alt aspect pe care as vrea sa-l lamurim este afirmatia Dvs “cand inflatia scade o depreciere a RON forteaza banca centrala sa tina dobanda sus” Pai “cine zice” ca atunci cand inflatia scade se depreciaza RON? Leul se depreciaza, de regula, atunci cand avem un aflux de lei “injectati”, (scade cand este lipsa de bani..cu ce s-ar finanta cumpararea de valuta?) necompensat de un aflux de valuta…cum ar fi cresterea exporturilor, sau un imprumut in valuta convertit de MF in lei. La noi inflatia este atipica si nu cred ca se pot aplica regulile monedelor majore. Dar poate ma insel..de aia era bine de pus si cursul pe acest graphic.Poate cu alta ocazie.

    1. Afrimatia mea se referea la situatii pe care le-am obesrvat de cateva ori in Romania: cursul se depreciaza si inflatia scade sau este estimata sa scada (prima jumatate a lui 2012 de exemplu sau chiar ce se intampla acum, ori ce s-a intamplat in 2008). De aici si imposibilitatea BNR de a reduce inflatia pe termen lung pentru ca pe termen scurt raspunde deviatiilor de curs de la o tinta pe care numai BNR o stie.

      1. Mie-mi da altfel; de ex: curs 2005=3,62 2006=3,52 2007=3,3. In toata aceasta perioda inflatia a fost in scadere si leul s-a apreciat. Cauza o stim foarte bine :afluxul de capital strain.2004-2008 .Incepand cu 2009 capitalul strain iese, cursul sare de 4 lei ,la 4,23..(sunt date anuale, adica mediile lunare ale cursului)..etc De aia ziceam ca nu prea vad legatura inflatie- curs ci mai degraba dinamica exportului si a capitalului strain.
        Cat priveste BNR macar de CORE2 sa se fi ocupat cum trebuie…asa cum scrie si in statut..ori in grafic se vede cat se poate de clar ca “inima inflatiei in perioada 2007-2009 a fost chiar CORE2. De remarcat ca in perioada ianuarie 2007-dec2009 masa monetara M3 creste de la 106 mld la 189, adica o crestere de 78%.In schimb in perioada iun 2011-iun2013 M3 creste de la 200 la 227 mld, adica 13,5%. Se vede foarte clar unde a “stat cuminte” CORE2 si unde nu. Ori asta chiar era treaba BNR.

  2. Florin stie si dl Guvernator: “Acţionăm într-un mediu românesc şi mediul ăsta îşi spune cuvântul. Delăsarea apare la noi, indolenţa, una din marile pacoste ale comportamentului în această ţară, lucrul neterminat îl vezi în România pe la toate colţurile. Perseverenţa insuficientă, ca să nu zic altfel. Sunt delicat, de fapt, iarăşi legat de delăsare şi lipsa de perseverenţă, nu este calitatea primordială pe malurile Dâmboviţei. Nu pot să spun că în această instituţie ele nu există. Simt şi eu, fiind conducător, îţi trebuie metode diverse, ba să-i zgudui, ba să-i mai stimulezi, ba să-i mai ironizezi câteodată. Nu există o metodă uşoară de a împinge lucrurile înainte”, a declarat Isărescu la finalul lunii mai. Cred ca o metoda ar fi renuntarea la angajarea oamenilor dupa practicile folosite inainte de ’89 din “zone” formate din trei litere care incepeau cu “D” si acum incep cu “S”. “Sange proaspat” ar putea sa faca doar bine, chiar daca nu peste noapte.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s