Influenta sectorului agricol asupra cresterii economice

Consilierul personal al premierului pe probleme economice ne spune ca “Dacă din punct de vedere economic, Guvernul USL a identificat trei domenii majore asupra cărora își apleacă atenția, respectiv Energia, Agricultura și Fondurile Europene,…” (agerpres).

Nu mi-am schimbat parerea despre FE asa ca nu am sa mai comentez alocarea de resurse, si asa limitate, pentur acest sector.

In schimb vreau sa ma uit la importanta agriculturii pentru economie si mai ales contributia acestui sector la cresterea economica. In formarea PIB importanta agriculturii a scazut de la 10-12% la 4-6%. Dar observam ca in ultimii ani acest sector influenteaza foarte mult rata de crestere economica anuala. Acest lucru este normal, deoarece rata de crestere economica este foarte scazuta si astfel o contributie foarte mare din partea unui sector foarte mic se vede in cifre.

Graficul urmataor arata rata anuala de cresterea economica masurata trimestrial (PIB, linie albastra) care include si contributia agriculturii vs. cresterea economica fara contributia agriculturii (PIB-agricultur, linie rosie).

Cateva observatii:
-cand rata de crestere economica este mica, contributia agriculturii o face mai volatila
-rata medie de crestere economica fara agricultura este putin mai mare decat atunci cand includem si sectorul agricol (0.6% vs 0.5% pt perioada 2008-2013T2)
-in 2013 deja se observa ca fara contributia agriculturii rata de crestere economica se apropie de ZERO. Astfel putem sa explicam si veniturile la buget sub asteptari.

PIBminusagricultura

Concluzie:
Aceasta analiza simpla arata ca guvernul nu trebuie sa-si foloseasca resursele limitate de pentru a dezvolta un anumit sector, fie el si sectorul agricol. Strategia guvernului trebuie sa elibereze resursele captive din economie (in sectorul bugetar sau in credite neperformante) pentru a obtine rate de crestere economica in medie de 5% pe an. Cand economia creste si PIB-ul potential este mare, influenta secotrului agricol (volatitlitate si imagine distorsionata a cresterii economice ) este minimizata de restul sectoarelor din economie.

Surse: INS, BNR, FCA

30 thoughts on “Influenta sectorului agricol asupra cresterii economice

  1. statul trebuie sa se implice in refacerea sistemului de irigatii si sa-l declare proiect national.
    cu asa ceva in spate agricultura romaneasca va decola precum un avion cu reactie.

    1. gresit ,
      statul ar trebui sa se implice cat mai putin si sa faca inversul a ceea ce a facut asta seara adica
      in ,loc sa creasca accizele din carburanti cu aproximativ 0,3ron per litru sa scada cu 0,3 ron per litru …
      de fapt cred ca tu nu ai fost deloc atent la ceea ce spune omul asta pe blogul lui

      1. hai sa o luam cu greselile de la capat.
        – tu ai estiin eroare cu majorarea accizei care e de 0.03 lei/litru.
        -in al doilea rand sunt foarte atent la ce spune florin, ptr ca el “propune” solutii in mediu ideal. ceea ce, empiric vorbind , suna frumos dar e inaplicabil sau cu rezultate dezastruoase.
        reducerea la minim a cheltuielilor statului, eliminarea salariului minim pe economie si multe alte idei ale lui florin ar avea succes daca le-ar aplica toate statele…
        dar cand protectionismul, subevaluarea monedei, creditarea preferentiala, santajul cu razboiul, etc sunt metode la ordinea zilei in economia mondiala si mai ales practicate de cei mari…libertatea economica e buna, dar e catastrofala ptr catei…

      2. da sa o luam pe rand
        -te rog sa calculezi cat insemna in lei 7 eurocenti,surpriza nu e vb de 0.7eurocenti per litru ci 7 eurocenti
        -acum te rog sa calculezi ce insemna pt agricultura acel 7 eurocenti in plus pe litru,cati bani crezi ca ar ramane agricultorului in manuta sa ii investeasca in irigatii?
        -de unde stii tu ca e dezastruos ,ideal,de neaplicat cand romania nicicand nu a aplicat asa ceva ?esti cumva mafalda?
        arunca o privire la polonia,cehia ,slovacia,etc.sa vezi la cat se ridica nivelul de impozitare,care este gradul de libertate economica,cate (ca nr)taxe si impozite se platesc in tarile alea?
        apoi arunca te rog o privire la sua?stii tu cumva ca cota generala de impozitare in sua(statele unite ) ar ajunge undeva la jumatate din cota generala aplicata in romania?stiai ?
        arunca o privire la anglia,ai sa fii surpins ,canada .
        o da ,libertatea economica e catrastofala mai ales cand cateii nu o apreciaza si nu vor sa o aplice sub motiv ca vezi doamne esti mai protejat asa….
        raspunde-mi sincer ,esti inrolat politic ?
        faci parte din cei trimisi de politic sa comentezi pe internet si sa dezinformezi?

      3. intre asta http://www.hotnews.ro/stiri-politic-15955726-live-text-victor-ponta-finalizat-bine-asta-seara-negocierile-institutiile-internationale-referitoare-bugetul-2014.htm
        si asta :
        http://www.gandul.info/financiar/cum-se-traduc-masurile-convenite-de-guvern-cu-fmi-pentru-fiecare-roman-ce-se-intampla-cu-pretul-benzinei-si-cum-vor-creste-facturile-la-gaze-si-electricitate-11621214
        alege tu!

        nu sunt inrolat politic, dar nu asta e important ci ceea ce dicutam.

        nu ma innebuni…chiar sectorul agricol care e distorsionat de subventii, de protectionism, de cote de productie ai gasitsa mi-l dai exemplu de piata libera?
        si in plus la specificatiile mele de “mediu” in care se desfasoara economia mondiala, imi vii cu cat e taxarea in sua sau anglia…ma lasi?
        in sua impozitul pe venit a ajuns si la 90% intr-o perioada… iar “marile proiecte” au fost “inventate” tot in sua ptr a scoate tara din criza. iar faptul ca se tiparesc dolari pe orice petec de hartie e tot piata libera?
        dar astea sunt exemple punctuale la exemplele tale .
        ramane cum am stabilit….
        care piata libera?care economie libera? care monda libera?
        da’ nu-mi da exemple de tari de buzunar…si macar una dintre cele din g-10.

      4. uite! citeste niste chestii pe aci de salariul minim de ex.. ca e proapspete si e calde, tocmai scoase din cuptor…

      5. scuze! nu ma lasa sa dau link:
        asa ca :lucian isar zice:
        “Problema salariului minim pe economie este profund disputata de economisti in toate economiile lumii. Implicatiile deciziei trebuie judecate in functie de conditiile specifice si nevoile fiecarei economii in parte si nu doar la nivel de modele simplificate.
        Din perspectiva unui exercitiu nelocalizat de dezbateri academice este mai dificil de argumentat pozitia cresterii salariului minim. Pe de alta parte conditiile economice si de dezvoltare ale Romaniei creeaza un ascendent exact celor care sustin oportunitatea cresterii salariului minim.
        In cazul Romaniei, solutiile optime de arhitectura economica pot fi doar rezultatul unei abordari holistice, de sistem. Momentan se pare ca exista o retinere in a opera simultan pe mai multe paliere si mai ales in sensul reducerii taxelor si al modificarii schemelor de redistribuire a avutiei.
        Modelarea simplificata a pietei muncii in Romania este inadecvata.
        In consecinta, propunerea de crestere acum a salariului minim pe economie incearca sa imbunatateasca situatia economica actuala, date fiind restrictiile.
        Decizia de crestere a salariului minim interfereaza cu mecanismele teoretice de reglare ale abstractiunii numita piata libera a muncii. In realitate, majoritatea pietelor inclusiv cea a muncii sunt supuse unor restrictii care opereaza mai mult sau mai putin vizibil.
        Doar pentru exemplificare, dupa indelungate dispute cu promotorii pietei libere, Marea Britanie a interzis pentru prima data in 1833 utilizarea in fabrici a muncii copiilor sub 9 ani. In prezent multe alte “restrictii” similare sunt considerate ca fiind normale si intrand in definitia general acceptata de piata libera desi sunt in sine limitari de la preceptele pietei libere.
        Modelarea simplificata a pietei muncii in Romania este inadecvata.
        Piata muncii in Romania prezinta multiple frictiuni (studiul acestui tip de piete a primit premiul Nobel pentru economie in 2010), cu o multitudine de segmente din piata caracterizate printr-o structura de tip monopson dinamic, cu un sector informal important, cu evaziune extinsa si plati salariale in unele cazuri doar partial la vedere, cu o taxare a muncii excesiva, cu un export sustinut de capital uman, in conditii macroeconomice de stagnare economica si cu actori economici, muncitorul si angajatorul roman, surprinsi realist de sintagma “inselator rational”.
        Cresterea salariului minim reprezinta o distorsiune. In conditiile actuale, introducerea acestei distorsiuni intr-o economie distorsionata ca cea a Romaniei poate spori eficienta economiei.
        Salariul minim apare in numeroase studii de la cele privind fenomenul de hysteresis in somaj la cele privind impactul distributiei veniturilor asupra inegalitatii, capitalului uman si cresterii economice.
        Data fiind amploarea literaturii opinia de fata va surprinde doar rezultatele care se refera la situatii similare cu cea a Romaniei si care sustin masura de crestere a salariului minim. Altfel spus, desi incearca sa se mentina in cadrul unei dezbateri academice va fi manifest partinitoare.
        In conditiile descrise pentru realitatea pietei muncii in Romania( frictiuni, monopson pe segmente, elasticitate sporta a cererii pe piata infomala etc.), nu doar ca nu exista consens privind impactul cresterii salariului minim pe economie asupra somajului dar este mai probabil ca efectul sa fie exact in sens contrar fata de cel sugerat de literatura traditionala atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
        Mai explicit exprimat, o crestere a salariului minim efectuata acum in Romania ar scadea somajul!
        Cresterea salariului minim nu trebuie facuta daca singurele argumente pe care pot sa le opuna promotorii sunt de natura contabilitatii macroeconomice ca de exemplu reechilibrarea bugetului de pensii.
        Cresterea salariului minim micsoreaza somajul si creste participarea in campul muncii printr-o varietate de mecanisme:
        – noi lucratori vor fi atrasi in sectorul taxat iar cei care vor fi scosi de noul nivel catre sectorul informal. Sectorul informal cum are o elasticitate superioara a cererii de forta de munca va absorbi cu usurinta pe cei care nu isi mai gasesc utilizare in sectorul formal. Activitati in zona taxarii si prevenirii evaziunii ar diminua acest spatiu informal.
        – facilitarea mobilitatii populatei intre diferite zone ale tarii;
        – incetineste migratia capitalului uman si chiar o reverseaza;
        – cresterea ecartului fata de asistenta sociala creeaza un motiv suplimentar pentru somerii indecisi (450 de mii la nivelul Romaniei) sa-si caute mai activ un loc de munca chiar si in sectorul informal;
        – atinge anumite nivele de “reservation wage” care poate tine anumiti lucratori in sectorul informal, ne ori putin fiscalizat, ori acasa. Atingerea acestor nivele face ca respectivii sa se implice activ in cautarea unui loc de munca in sectorul formal;
        – Angajatorii nu se uita doar la salariul platit ci si la productivitatea muncii. Cresterea salariului poate creste productivitatea prin mai multe mechanisme: perceptia de corectitudine, reciprocitate, muncitorii se pot simti mai in largul lor cu ceea ce fac si pot lua lucrul mai in serios si ca o alternativa pentru o perioada mai lunga de timp, sa opreasca alte cautari ori alte activitati pentru a-si spori veniturile;
        – Un salariu mai mare face ca muncitorii care-l primesc sa devina mai productivi. Economisti numesc acest efect “efficiency wage”;
        – ar spori eforturile de cautare ale unui loc de munca fiind perceput ca un salariu mai apropiat de un nivel corect;
        – reduce costurile cu “monitorizarea” performantei deoarece asta-i face pe angajati sa fie mai participativi si cu o productivitate superioara .
        – la nivelul avantajelor pentru firme se pot mentiona faptul ca angajatii nu-si maid au demisia atat de usor, au ce pierde fata de pragul reprezentat de asistnta sociala, se angajeaza si altii si exista transferuri intre cele doua sectoare si importuri
        – exista un grup de oameni dispusi sa munceasca depasindu-le salariul de rezervare
        – exista un grup delucratori din economia informala care ar fi dispusi sa se mute in sectorul formal in noile conditii
        – creste productivitatea prin reducerea rulajului de personal, reducerea absenteismului si cresterea moralului. Miscarile intre locuri de munca impun costuri semnificative asuptra angajatorului inclusiv in cazul activitatilor ce necesita abilitati scazute. Angajatorul pierde timp si resurse sa scaneze aplicatiile si sa intervieveze. In plus un nou angajat are nevoie de o perioada de acomodare in noua pozitie;
        Intr-o situatie de stagnare economica si cu un sector informal in expansiune miscare este oportuna pentru ca pe fond recesionar moralul angajatorilor si al angajatilor si potentialilor angajati ar fi diminuat dinamica descrisa.
        In conditiile descrise pentru realitatea pietei muncii in Romania( frictiuni, monopson pe segmente, elasticitate sporta a cererii pe piata infomala etc.), nu doar ca nu exista consens privind impactul cresterii salariului minim pe economie asupra somajului dar este mai probabil ca efectul sa fie exact in sens contrar fata de cel sugerat de literatura traditionala atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
        Cresterea veniturilor individuale, intrarile in sectorul formal, taxat, precum si cresterea consumului si expansiunea economica conduc la sporirea veniturilor bugetare pe diferitele componente. A privi doar taxele pe munca intr-o simulare statica este limitativa. Doar pentru exemplificare cresterea veniturilor in sectorul informal se va traduce prin cresterea veniturilor prin taxarea consumului. In piata muncii in numeroase situatii nu se pălateste numai salariul minim ci doar atata se declara pentru scopuri fiscale. Masura resuseste sa scoata mai mult din compensare in zona impozitata.
        Cresterea salariului minim modifica distributia salariala si de abilitati a angajatilor in ambele sectoare, formal si informal. Aceasta decizie are efect de sporire si asupra salariatilor care primesc salarii in imediata vecinatate a salariului minim precum si asupra salariului decrezervare.
        Cresterea salariului minim modifica distributia veniturilor modificind nu doar minimul acesteia si salariile din jur dar si conduce la mai putine demisii si mai multa frenezia pentru angajare si implicit in anumite conditii de piata, la mai multe angajari. Intr-o anumit interval de crestere a salariului minim, cresterea angajarilor la unele firme poate domina reducerea la altele.
        Decizia sorteaza anumiti angajati, mutandu-i intre sectorul formal si cel informal, generand atat o tranzitie a abilitatilor intre sectoare. In sectorul informal vor intra unii angajati cu abilitati sporite. Aceasta schimbare de compozitie induce o crestere a productivitatii medii si a salariului mediu in sectorul informal. In anumite economii emergente de tipul Africa de Sud si Indonezia s-a evidentiat un efect numit “ al farului “ care presupune aparitia de cereri de crestere a salariilor in sectorul informal in urma semnalului dat de cresterea salariului minim pe economie.
        In cazul Romaniei, reversarea migratiei ce poate fi stimulata prin aceasta masura, modifica atat distributia veniturilor precum si compozitia de abilitati.
        A doua ipoteza a lui Akerloff sugereaza ca prin existenta unor salarii uniforme angajatii reusesc sa extraga mai multa renta de la angajatori. Studii recente sugereaza existenta acestui rezultat dar il justifica prin faptul ca sansele de a extrage mai multa renta cresc nu neparat din uniformitatea salariilor ci din exista unui numar limitat de forme contractulale.
        Impactul calitativ al distributiei veniturilor in procesul de dezvoltare al economiei variaza in functie de faza evolutiei istorice. In faza actuala de evolutie a economiei Romaniei creste rentabilitatea capitalului uman si prin urmare mai ales in prezenta restrictiilor importante de creditare, este importanta modificarea distributiiei veniturilor angajatilor pentru a promova cresterea economice. Cresterea investitiilor in capitalul fizic este inoportun sa se urmarasca prin exacerbarea inegalitatii in veniturile individuale ci trebuie utilizat mixul intre fluxurile internationale de capital si resursele statului.
        Cresterea economica poate fi stimulata prin cresterea salariului minim la nivelul mecanismelor endogene de transformare a plusului de cunoastere si cresterii capitalului uman in productivitate.
        Cresterea salariului minim prin scaderea stresului legat de acoperirea nevoilor de baza creeaza spatiul necesar cultivarii abilitatilor. Cultivarea abilitatilor pozitioneaza angajatul pe o nou atraiectorie de crestere ceea ce creeaza un ciclu de preocupari si interes care se auto sustine.
        Nu este suficient sa existe de exemplu oportunitatea de invata daca familiile care muncesc nu pot sa hraneasca elevul caruia Ii se ofera aceasta oportunitate. Inegalitatea si saracia pot fi considerate din acesta perspectiva si o forma de deprivare de capabilitati.
        Educatia si investitia in capital uman are costuri fixe si rentabilitate in crestere. Masura potenteaza investitia in capitalul uman si faciliteaza relocarile in interiorul tarii.
        Prin comprimarea distributie salariilor, cresterea salariilor minime poate imbunatati functionarea pietei muncii.
        Aceasta masura creste consumul deoarece categoria respectiva are o alocare mai mare din buget catre consum si este mai afectata de erodarea atat prin inflatie precum si de impcatul deprecierii asupra marimii ratelor si implicit asupra venitului disponibil. Cresterea puterii de cumparare nu se manifesta doar pe directia sporirii capitalului uman ci si injecteaza banii inapoi in economiile locale.
        O crestere a cheltuielilor directionate catre economia locala se poate transforma intr-o nevoie suplimentara de forta de munca. In anumite economii acest mecanism a fost validat de date iar impactul semnificativ se manifesta in industriile locale care alimenteaza cererea locala. Serviciile ne-tranzactionabile si care nu se preteaza la industrializare au prezentat o crestere a fortei de munca angajata informal.
        Salarii prea mici fata de cum este perceput efortul si valoarea adaugata creata , ceea in cazul angajatilor romani este o afirmatie corecta indiferent de salariul primit, afecteaza in mod negativ cresterea economica pe mai multe canale pozitionand economia intr-o plaja scazuta de eficienta : eroziunea coeziunii sociale, efort redus , costuri ridicate de monitorizare a muncii, free-riding.
        In conditiile existentei restrictiilor de creditare si mai ales unor discriminari in ce priveste acesul la creditare pentru anumite zone de venituri, cresterea salariului minim rezolva o serie de probleme legate de capacitatea de servisare a facilitatilor de credit existente precum si faciliteaza potentarea motorului de crestere engogen bazat pe capitalul uman.
        Restrictiile de creditare si capitalul social au fost discutate in “Creditul de consum .. si da-I si lupta” , in “ A blast to myth bust: in economei 1 plus 1 nu fac intotdeauna 2” si in “Presedintele Romaniei si mecanismele economice de nisa: un exercitiu in confuzionare economica”
        Masura de crestere a salariului minim si intregul impact asupra cresterii veniturilor au o influenta pozitiva si asupra evolutiei demografice cu implicatii asupra dezechilibrelor is potentialului de crestere economica.
        Competitivitatea unei natiuni nu trebuie sa se axeze pe o singura Ancora si anume a costurilor salariale mici.
        O crestere a salariului minim are efecte diferite asupra curbei Beveridge, rezultatul net depinzind atat de cat de mic este initial salariului minim precum si de forta de negociere a angajatilor/angajatorilor. De exemplu, cresterea intensitatii cautarilor de catre potentialii angajati misca curba spre interior iar scaderea motivatiei angajatorilor de a crea noi locuri de munca si prin urmare diminuarea efortului de cautare de catre firme, misca curba spre exterior.
        Impactul cresterii salariului minim asupra fenomenului de hysteresis este neconcludent ca si sens si amplitudine mai ales in Romania. Maniera de implementare a politicii monetare in Romania sugereaza inexistenta unui asemenea fenomen. In prezenta acestui fenomen si plecand de la premisa ca BNR stie ce face, reactia de politica monetara nu ar fi trebuit sa bruscheze atat de puternic economia reala si sa amplifice restrictiile de creditare.
        Competitivitatea unei natiuni nu trebuie sa se axeze pe o singura Ancora si anume a costurilor salariale mici.
        Competitivitatea este masura in care firmele operand intr-o anumita tara au capacitatea de a concura cu succes la nivel regional si global, asigurand insa simultan standarde de viata in crestere pentru cetatenii respectivei tari.
        Romania nu trebuie sa concureze doar la nivel de cost al muncii deoarece este o strategie perdanta. Un exemplu recent al diferentei intre o ancora si mai multe ori eventual un ecosistem de sustinere a competitivitatii s-a putut remarca in cazul exitului Nokia catre Vietnam.
        Mai mult despre competitivitate in “Sondajul HBS referitor la competitivitatea SUA, implicatii pentru Romania” si “Halele Nokia se ocupa cu DeLonghi”.
        Cresterea salariului minim in Romania nu e este o masura care are ca scop principal diminuarea saraciei desi actioneaza si in acest sens. Este o masura care evita consolidarea unei clase a “angajatilor saraci”, creste capitalul uman, usureaza mobilitatea geografica, creste veniturile bugetare si per total prosperitatea societatii in ansamblu.
        Interventiile pe piata muncii sunt de obicei o sabie cu doua taisuri protejand pe cei acoperiti de politica in acest caz cei cu un set de abilitati ridicate si amplificand vulnerabilitatile in baza distributiei de abilitati. Spre deosebire de alte masuri, cresterea salariului minim scoate in evidenta mai clar valoarea muncii prestate si ulterior masurile “redistributive pot tinti mai bine si eficient pe cei cu abilitati reduse.
        Cresterea salariului minim poate armoniza interesele angajatilor si angajatorilor pentru a lua decizii consistente cu nivele optime din punct de vedere social atat pentru cautarile de angajare cat si pentru crearea de locuri de munca. Potrivit acestei perpective salariul minim devine un instrument pentru cresterea bunastarii sociale totale si nu doar unul de redistribuire a avutiei.
        Aceasta masura sporeste multimea oportunitatilor disponibile.
        Cresterea Acum a salariului minim pe economie in Romania va creste numarul de angajati in economie, va creste bunastarea sociala, va spori nivelul incasarilor la bugetul statului, va diminua inegalitatea exprimata prin distributia veniturilor, va provoca gasirea unor noi ancore de competitivitate si va contribui marcant la cresterea economica.”

      6. @augustin-
        alege tu! ca eu am intalnit si 7 si 0.7…

        nu sunt inrolat politic, dar nu asta e important ci ceea ce dicutam.
        nu ma innebuni…chiar sectorul agricol care e distorsionat de subventii, de protectionism, de cote de productie ai gasitsa mi-l dai exemplu de piata libera?
        si in plus la specificatiile mele de “mediu” in care se desfasoara economia mondiala, imi vii cu cat e taxarea in sua sau anglia…ma lasi?
        in sua impozitul pe venit a ajuns si la 90% intr-o perioada… iar “marile proiecte” au fost “inventate” tot in sua ptr a scoate tara din criza. iar faptul ca se tiparesc dolari pe orice petec de hartie e tot piata libera?
        dar astea sunt exemple punctuale la exemplele tale .
        ramane cum am stabilit….
        care piata libera?care economie libera? care monda libera?
        da’ nu-mi da exemple de tari de buzunar…si macar una dintre cele din g-10.

      7. @laurentiucat Florin nu spune solutii pentru mediul ideal, a spus sa iei de la statul captiv si sa dai la agricultura. Tradus ce spune Florin la scopul pe care l-ai enuntat: statul sa scada de exemplu taxele pentru cei din agricultura care investesc in sisteme de irigatii, acum cat le scazi taxele este alta problema …. Sper ca s-a inteles ca solutiile sunt cat se poate reale si tin de politicile economice… Pentru asta nu trebuie sa existe contradictii intre politicile monetare [ BNR ] si politicile fiscale [ Guvern ] ….

      8. @marius- cu irigatiile e mult mai complicat. ca sa faci unsistem integrat trebuie sa “deranjezi” zeci,sute de mii de proprietari de teren. dupa care unii vor sa investeasca, altii nu. unii vor sa irige altii nu…degeaba ii scazi taxa celui care investeste in sistemul de irigatii ptr ca eu daca vreau sa-mi aduc apa de la dunare imitrebuie un canal, statii de pompare pe trepte, antene de irigatie subterane,etc… ori am 10 km dinstanta pana la malul fluviului…cum pot sa aduc apa in cazul asta cu reducere de taxe? poate doar sa o car cu galeata sau sa cumpar toata suprafata de teren pe raza respectiva…eu stiu ce vorbesc…asa ca fara sa se implice statul ca la autostrazi, ca la rosia montana, nu se poate…

  2. @laurentiucat tu scrii aici contra la ce spune Florin sau crezi ca ai descoperit economia ?! “libertatea economica e buna, dar e catastrofala ptr catei…” cu asa fraze dovedesti doar ca nu stii sau nu vrei sa gandesti si acum iti explic: economia este matematica, daca 1+1 face 2 la Bucuresti , tot atat face si la Tokyo si pe munte …. Daca pui un impozit in Germania si Romania de 10 %, 10 % e acelasi si la ei si la noi, acum ca la ei sunt 40 mil care muncesc si platesc si noi doar 6 mil este altceva dar principiu ramane: cei care muncesc platesc 10% [ 10 % nu are legatura cu realitatea e doar un exemplu ]

    1. nu e chiar asa…si hai sa-ti explic de ce.
      de ex stie toata lumea situatia greciei. o cauza a acestor derapaje au fost si cheltuielile ptr inarmare fara masura.
      dar grecia a fost si ajutata sa ajunga acolo unde e acum.
      adica:
      grecia a cumparat submarine si avioane de la nemti si de la feancezi. si le-a cumparat de la firme private dar cu credite cu garantii de stat.
      acum mai e o piata libera si firmele romanesti sau sa zicem rusesti sau sa zicem suedezeca si ei au avioane …concureaza loial? e o competitie libera ?
      si nu mi-a raspuns nici augistin si nici tu…
      in ce tara din g-10 avem o economie asa cum ne predica florin?

      1. @laurentiucat
        1)taxa aia este de 7 eurocenti,sper ca te-ai lamurit intretimp(nu am ales eu au ales guvernanti),si asta insemana inca 0.3ron per litru in plus cel putin
        2)decat sa ma impozitezi cu aproximativ 150 euro per productia pe hectar si sa ma subventionezi dupa acea cu 100 de euro per hectar num mai bine elimini anumite impozite si mai scapi din birocratie?mai scapi de 2 -3 angajati din aparatul de stat?,din nr de taxe ce trebuiesc platite de fermieri, si devine mult mai usor sa contolezi restul mai reduci astefel din munca alta decat productia efectiva inclusiv cheltuieli cu conatbili,etc?
        3)la cat se ridica taxarea in sua,anglia,canada etc?(state din g8).nu ai raspuns? iti spun eu,la jumatate din taxele aplicatelor romanilor
        la cat se ridica impozitarea in tari ca polonia,cehia,slovacia bulgaria?incepna de la 50%pana la 70% din totalul impozitari in romania(vorbim de impozitele majora,dar in romania parafiscaliattea adauga procenet serioase la fiscaliate totala,in celelelate tari nu exista 100 si de taxe si impozite ci doar 7 pana la cateva zeci dar pana in 30)
        4)ca au fost impozitele de pana la 90 %in sua nu stiu cand ,in primul rand trebuie sa exemplifici cand ?apoi ce a fost odata ,noi traim cu ce este acum ,competitia pt resurse ,pt vanzari pt venituri este acum ,nu in urma cu nu stiu cand cand erau 90%taxele in sua
        5)cine te opreste sa tip[aresti si tu hartii colorate pentru a fii in echilibru??????????????
        6)arunci tu aici din articolul ala”Aceasta masura sporeste multimea oportunitatilor disponibile.
        Cresterea Acum a salariului minim pe economie in Romania va creste numarul de angajati in economie, va creste bunastarea sociala, va spori nivelul incasarilor la bugetul statului, va diminua inegalitatea exprimata prin distributia veniturilor, va provoca gasirea unor noi ancore de competitivitate si va contribui marcant la cresterea economica.”,acum sa iti exemplific eu cum vor sta lucrurile.
        bugetul de venituri si cheltuieli nu este doar pentru stat,nu este o inventie a statului,ci majoritatea societatilor lucreaza dupa asa ceva
        hai sa te pun un pic sa gandesti
        exemplu
        1)care este efectul cresteri salariului minim de la 800 la 900 ron pentru capitolul cheltuieli cu personalul pentru un bvc(buget de venituri si cheltuieli)?vorbim in crestere procentuala fata de prognoza.(tine cont te rog si de impozitele aferente ce trebuiesc platite)
        2)apoi avem buget de cheltuieli cu materii prime,energie,apa,etc
        care o fi oare efectul asupra acestui capitol din bvc(tinand cont de cresteriel prognozate la energie inclusiv de cresterea la carburanti)?
        mie se pare mie sau vor fii cresteri de cheltuieli?!
        majorari de cheltuieli care vor fi ca o lovitura de maciuca in cap pentru multe societati care debea subzista si fie vor inchide cu totul fie vor concedia din personal pentru a face fata cheltuielilor suplimentare,
        fie vor inchide acele sectoare(in special in industrie)care consuma cantitati mari de energie,carburanti,care automat vor insemna reduceri de personal
        bineinteles ca vor fi si societati care vor face fata (inca cresteri de cheltuieli,dar cate sunt oare?)
        uitre cum sta realitatea economica ,o sa avem un nr de locuri de munca din ce in ce mai mic (nu vb de procentul somajului pentru ca stim cu toti modalitatile de efectuare a statisticilor in romania)
        acum o alta intrebare
        ai terminat cumva vreo forma de invatamant superioara care are legatura cu economia?macar atat
        pentru ca daca nu vorbim in van,tu filozofic eu(sper) cu argumente reale ,numerice ,in cifre.

      2. si nu mi-a raspuns nici augistin si nici tu…
        in ce tara din g-10 avem o economie asa cum ne predica florin?
        uite si raspunsul
        in toate tarile puternic dezvoltate aceea libertae economica este mult mai mare decat in romania,pe o scara de la 1 la 10 romania ar fi undeva la 3,in tariloe dezvoltate ar fi undeva pe la 8

      3. 1-taxa de 0.7 eurocenti am luat-o din hotnews. in gandul era 7.
        am dat imediatrapsunsul dare la moderare ca am folosit doua link-uri catre respectivele surse.
        2- stai linistit…eu am 10 ha pe care le lucrez individual.platesc 750 de lei taxa ptr toate si primesc cam 1500 de euro subventie.
        3.cred ca uiti si asigurarile…
        5- asta e tare cu cine te opreste sa tiparsti hartii colorate…pai nu vorbeam ca trebuie sa fie conditii egale?
        si nici macar conditiile egale nu sunt echitabile in unele situatii.
        6. usor cu bvc-ul pe scari…paiptr anul 2014 respectivul creste deja cu inflatia, cu diversele preturi ale materiilor prime, preturile de vanzare pot suferi si ele modificari i functie de piata si atunci si veniturile din bvc se duc si ele in sus sau in jos. si pana la urma bvc-ul asta e un proiect/program cu care te ajuti, nu sunt cele zece porunci si nici o axioma.
        faptul ca o crestere de 8-9% asupra costului cu munca cea mai prost platita din firma pune mari probleme da de gandit asupara acelei afaceri.
        nu mai vorbesc ca inafara firmelor care platesc la gri nu prea stiu firme care sa plateasca salariul minim.
        eu m-as duce cu salariul minim pe la 1200 de lei. de ce?
        de al naibii! sau ptr ca toate magazinele,restaurantele,micile afaceri platesc la negru sau la gri pe salariul minim.
        si daca ma uit la dividendele incasate si la averea vizibila sunt mari discrepante.
        cam ca de la mers in pierdere pe firma si mers cu masina de lux pe sosea si locuit la vila cu enspe camere…
        si concomitentas reduce si cu 10% cass-urile.
        era sa uit. in acelasi timp as anula si toate deducerile si plafoanele existente . ca e anormal sa ai plafonata taxarea la 5 salariii dupa care nimic…nu?
        iar o firma care nu poate plati salarii minime…inseamna ca e nasol si ca va da faliment.
        falimentul ca si moartea e o regula imuabila a lumii vii si a celei economice. si ea e decisiva ptr evolutie,progres, etc…

  3. si concomitentas reduce si cu 10% cass-urile.
    era sa uit. in acelasi timp as anula si toate deducerile si plafoanele existente . ca e anormal sa ai plafonata taxarea la 5 salariii dupa care nimic…nu?
    astea fac parte din libertaea economica ,,,,vezi ca lupti cu armele inamicului
    2- stai linistit…eu am 10 ha pe care le lucrez individual.platesc 750 de lei taxa ptr toate si primesc cam 1500 de euro subventie.
    si asta iti doresti ,ferme de 10 ha(pentru a nu fi platitor de tva,)da tu cum muncesti pamantul ?cu sapa?irigatii daca vrei cu ce faci, cu galeata?
    apoi mi-e greu sa cred ca pt 10ha doar la atat se ridica cheltuielele cu taxele si impozitele
    ma intreb daca nu cumva esti evazionist?oare de ce ?cumva sunt taxele prea mari?
    3)preturile de vanzare pot suferi si ele modificari i functie de piata si atunci si veniturile din bvc se duc si ele in sus sau in jos. si pana la urma bvc-ul asta e un proiect/program cu care te ajuti, nu sunt cele zece porunci si nici o axioma
    preturile pot merge in sus atat cat timp exisat putere de cumparare ,valoare reala nu nominala,dar dupa cum vezi vanzarile cu amanuntul scad,ghici ce se va intampla cu cererea in momentul in care statul va mai extrage o anume suma din taxe crescute ?oare va scade cererea?parca da
    o sa imi spui de injectia statului din banii acei (taxele crescute)dar se vede clar ca eficienta cheltuielilor statului sunt subunitare ,deci care va fii efectul acelor cheltuieli ale statului ?poate doar o faca contu mai mare unor anumitor smecheri legati ombilical politic de stat

    1. e clar,,,,stii ceva teorie si atat…
      p.s.

      mai platesc vreo 110 euro taxa pe proprietate,ptr toate cele 10 ha,
      nu sunt evazionist..ca altfel nu plateam nimic.

  4. @laurentiucat Nu stiu economie in G 10 care ar fi asa, pentru ca nu am datele economice, adica nu stiu politica economica cum este in fiecare tara, doar guvernul si banca centrala stiu ce fac, din afara vezi doar bucati, de asta si vine FMI-ul la noi si vorbeste cu Guvernul si Banca centrala. Dar aici Florin spune doar un principiu, ca cei din agricultura se pot gospodarii singuri, doar sa ii “incurajezi” prin taxe mai mici pentru un scop dorit de guvernanti, daca scopul este irigatii cu atat mai bine. Dupa cum a spus si dl Isarescu cei cu peste 100.000E nu mai au nevoie de sfaturi, asa si cei din agricultura ei stiu cel mai bine ce au nevoie, daca erau in stare guvernantii sa ajute agricultura deja trebuia sa mearga de 20 ani [ pariul cu agricultura e pierdut ], daca nu merge e clar ca nu o pot ajuta, asa ca mai bine o ajuta prin taxe mai mici daca atinge anumite obiective stabilite impreuna cu cei implicati …. Eu personal nu cred ca statul mai poate sa faca ce facea inainte de 1989, si daca mai poate cred ca e mai bine sa nu faca …

    1. sunt taxe mai mici in agricultura anul asta pe persoana fizica… de ex, eu plateam de trei ori mai mult impozit anul trecut. pe baza legii vechi decat acum cand s-au :”majorat”. ideea e ca s-a largit aria de impunere si s-a micsorat baza de impozitare .

  5. In opinia de mai sus am incercat sa arat un lucru foarte simplu: sectorul agricol face dinamica PIB mai volatila si ii reduce media la rate de cresetere economica mica. Eu nu spun ca sectorul agricol nu este important. Dar ca politica economica trebuie sa tintesti nevel de crestere economica mare (in jur de 5% zic eu) iar acest nivel nu o sa fie atins concentrandu-te pe sectorul agricol. Mi se pare ca suferim de o miopie in ceea ce priveste sectorul agricol asa cum a suferit si atunci cand vorbeam de potentialul economiei in general pentru a justifica preturi aberante pentru active autohtone. Nu cred ca guvernul poate sa identifice corect sectoarele importante pt cresterea economica in urmatorii 20, 50, 100 de ani. De aceea sustin retragerea guvernului din economie si sa-i lasam pe antreprenori sa gaseasca aceste domenii. Domenii care au nevoie de subventii poate ca pe termen scurt pot sa ne pacaleasca dar pe termen lung vor arata ca nu sunt eficiente. Orice subventie = o taxa mai mare.

    1. mai sus am dat o cifra. cea de 80 de miliarde de euro. e productia agricola a olandei realizata pe 2,2 mil ha teren arabil. noi avem 14 mil de ha.
      productia agricola e volatila din cauza climei si a lipsei de precipitatii in timpul verii.. noi producem 10 miliarde pe an…am putea creste cu 5% pe an numai datorita agriculturii. dar cu investitii facute cu cap si sprijin ptr capitalizare ptr micii producatori.
      sau uite un sprijin indirect.
      daca in 2016 avem iesire pe autostrada pana la unguri…in 12-14 ore, legumele si fructele culese seara ar fi la prima ora in pietele vienei sau ale munchenului…la preturi duble.
      si apropo… am o intrebare.
      daca e asa misto cu investitiile astea private, de ce toti care au venit au preluat industria comunista si au facut-o rentabila si nicio capacitate industriala mare nu a fost construita de la zero? ca forta de munca ieftina aveam, calificata era, energia si gazele erau ieftine ?
      puteau sa o faca la dunare sau la mare ca sa nu aiba probleme cu transportul rutier…sau chiar la 2 metri de granita cu ungaria…

    2. Salut Florin,

      Urmaresc cu mult interes blogul tau si din articolele postate de tine pari a fi adeptul teoriei liberalismului economic.

      Ma nedumereste ce intelegi prin: “De aceea sustin retragerea guvernului din economie ……”

      Esti de parare ca ar fi mai eficient ca statul sa cedeze participatiile la companiile pe care le detine (alea putine cate au mai ramas) ? Consideri ca astfel companiile ar devnei mai rentabile?

      Pentru mine acest aspect este destul de controversat, si as aprecia daca ai dezvolta un pic idea.

      Multumesc anticipat,
      Pacala

  6. Agricultura nu poate avansa datorita regimului proprietatii. Punct.
    N-are nevoie nici de ploaie, nici de specialisti inaintea unei legi a comasarii, urmata de legea arendarii care sa protejeze investitorul.
    Mergeti sa luati in arenda 200 ha compacte. Te lasi pagubas. Eu am trecut prin experienta. Sub supr.asta nu e rentabil sa faci investitii in mijloace de productie.

    1. 200de ha la neirigat fac mai putin decat 100 d eha la irigat. vezimedia exploatatiei in uniune. dupa afirmatiile tale insemana ca mai mult de jumatate din exploatatiiile ue ar fi cum spui tu.

  7. florin- ai uitat de efectul de antrenare. agricultura de anul asta a “solicitat” industriei si serviciilor mai multe produse decat anul trecut.
    hai sa ne uitam pe consumul intern de motorina de ex 2013 fata de 2012 sau pe cel de infgrasaminte chimice. nu mai vorbesc de transporturi…..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s