Mitul austeritatii la romani

Interventionismul, adica socialismul , castiga teren in ultimii ani in Romania. Cauzele sunt multiple dar o mare parte din justificarea unui prezente mai mari a statului in economie se bazeaza pe o idee falsa: guvernul anterior a implementat masuri de austeritate si acum noi (guvernul actual) trebuie sa le corectam. Masurile respective sunt:
1) Reducerea temporara a salariilor in sectorul bugetar. a) – 25% 6 luni in 2012. B) + 11% in 2011. c) +16% in 2012.
2) Cresterea TVA de la 19% la 24%.

Desi austeritatea este inteleasa de fiecare cum vrea cred ca in general se refera, cand vine vorba de economie, la o reducere a cheltuielilor bugetare nominale. Exista si interpretari care spun ca austeritatea inseamna o reducere a cheltuielilor si o crestere a taxelor tinta fiind un deficit mai mic. Nu sunt de acord cu aceasta interpretare pentru ca sustinatorii programelor de restructurare a statului, austeritate pentru socialisti, inteleg foarte bine ca o crestere de taxe submineaza efectele pozitive derivate din reducerea cheltuielilor publice. Astfel, un program de austeritate ar trebui sa fie usor de identificat in urma analizei evolutiei cheltuielilor publice.

Urmatorul grafic prezinta evolutia cheltuielilor de la buget in milioane RON. Nu exista o reducere a cheltuielilor publice in perioada 2010-2013. Astfel, evolutia cheltuielilor publice nu sustine teza austeritatii. Ar trebui sa ne oprim aici.

Slide1
Sursa: Ministeru Finantelor

Totusi, sustinatorii acestei teorii false ne trimit atunci catre cheltuielile publice ca procent din PIB. Este adevarat in acest caz observam o scadere cheltuielilor de la buget ca procent din PIB dupa 2010 (nu in 2010 cum era normal) (grafic 2). Din pacate cei care sustin ca aceasta scadere este o dovada care arata prezenta unui program de austeritate in Romania nu spun si care ar fi fost nivelul cheltuielilor publice dorit de acestia –optim din punctul lor de vedere pentru economie. In 2010 cheltuielile publice ca procent din PIB erau mai mari decat in 2008 si la acelasi nivel cu cele din 2009 (39% din PIB) desi masurile de “austeritate” au fost adoptate in 2010. In 2011 si 2012 cheltuielile publice ca procent din PIB erau MAI MARI decat in perioada 2000-2007. In aceste conditii pe ce se bazeaza cei care sustin ca in Romania a existat un program de austeritate?

Slide2
Sursa: FMI, Ministeru Finantelor

Cum se explica totusi scaderea cheltuielilor publice ca procent din PIB in 2011 si 2012? Foarte simplu cheltuielile publice AU CRESCUT in 2011 si 2012 cu o diamica mai mica decat a facut-o PIB nominal (grafic 3). Este important de observat ca dinamica cheltuielilor publice a ramas pozitiva chiar si in 2009 cand atat dinamica PIB nominal cat si cea a veniturilor la buget au fost NEGATIVE. In plus in 2010, anul in care au fost reduse temporar salariile din sectorul bugetar, dinamica cheltuielilor publice a urmat dinamica PIB nominal.

Slide3
Sursa: Ministeru Finantelor, FCA

Desi nu spun explicit eu inteleg ca sustinatorii interventionismului ar fi dorit ca dinamica cheltuielilor publice sa fie la nivelul dinamicii PIB nominal atat in 2011 cat si 2012 (este greu de inteles de ce in 2012 noul guvern nu a crescut dinamica cheltuielilor publice daca ritmul i se parea prea lent).

Cum ar fi aratat bugetul Romaniei daca s-ar fi continuat cu o dinamica a cheltuielilor publice egala cu dinamica PIB-nominal? Urmatoarele grafice prezinta acest scenariu pentru cheltuielile publice in milioane RON si deficitul bugetar in milioane RON. In acest scenariu Romania ar fi trebuit sa finanteze in 2011 36 miliarde RON (fata de 23 miliarde RON) iar in 2012 37 miliarde RON (fata de 14.7 miliarde RON). Dar o asemenea evolutie ar fi insemnat ca si bugetele pentru 2013 si 2014 ar fi fost afectate. In 2013 ar fi fost nevoie de 39.6 miliarde RON (fata de 15 miliarde RON) iar in 2014 39.2 miliarde RON (fata de 14 miliarde RON).

Slide4
Sursa: Ministeru Finantelor, FCA

Slide5
Sursa: Ministeru Finantelor, FCA

Concluzii:
Da, guvernul anterior a luat o masura ciudata: cresterea TVA. O masura care a influentat negativ cresterea PIB real si chiar PIB potential. Dar prezenta statului in economia nu a fost redusa asa cum sustin cei care promoveaza mitul austeritatii in Romania. Cel putin datele prezentate in aceasta analiza nu gasesc dovezi care sa confirme un program de austeriate. In plus am prezentat doar partea vizibila a finantelor statului. Nu am vorbit despre arierate sau datorie publica. In ambele cazuri am observat o crestere ceea ce prezinta alte dovezi impotriva mitului austeritatii.

Reducerea dinamicii cheltuielilor publice in 2011 si 2012 a permis un buget mai mic in 2013 si 2014. Rezultatul principal al evolutiei cheltuielilor publice din 2011 si 2012 se vede in graficul 5, se vede in dobanzile la care se imprumuta astazi guvernul Romaniei si se vede in evolutia datoriei publice. Este posibil sa fi impulsionat si cresterea economica dar deocamdata este prea devreme pentru a identifica acest efect.

Este evident ca interventionismul actual, cresterea cheltuielilor publice, nu readuce prezenta statul in economie la un nivel anterior. Acest lucru nu este posibil pentru ca prezenta statului in economie nu a fost niciodata redusa. In 2011 si 2012 avansul statului in economie a fsot doar incetinit si atat. In aceste conditii deciziile din 2013 si 2014 nu fac decat sa creasca viteza cu care statul inainteaza in economie si cu care sufoca sectorul privat. Dupa 2 ani in care cheltuielile publice au crescut cu o dinamica mai mica decat PIB nominal, in 2013 acestea au revenit la o dinamica care o depaseste pe cea a PIB nominal. O reteta care a dus la perioada de avant si prabusire 2005-2013. Oare o sa fie diferit de data aceasta?

Disclaimer: Opiniile prezentate in analiza reprezinta opiniile autorului. Analiza nu este finantata de niciun partid politic. Autorul nu are nicio afiliere politica. Opiniile prezentate in anlaiza pot fi reproduse doar cu acordul autorului.

Versiune pdf:
mitausteritateromani

14 thoughts on “Mitul austeritatii la romani

  1. Intr-un fel am fost cam solitar cand afirmam in 2010 ca nu poate fi vorba de masuri de austeritate cand sunt crescute cheltuielile publice.
    Si, bineinteles, nu puteam fi decat varanist cand afirmam ca guvernul socialist mafiot “de dreapta” a taiat felii din zona cheltuielilor salariale pentru a le aloca in zonele din care banii putea fi drenati in buzunarele de partid.
    Numai ca pe ultimul grafic ai scris niste prostii. In absenta posibilitatii de imprumut, socialistii ar fi facut redistribuire, ridicand din umeri in fata “investitiilor”. Mafiotii “de dreapta” au preferat sa fure.

  2. Mi se pare ca BNR + ministrul Voinea au schimbat paradigma, imbratisand modelul Fed: descurajam economisirea, poate banii vor migra spre consum.
    Ei nu inteleg notiunea “consumer confidence” – o piese de baza in puzzle capitalist: nu cumpar pt. ca nu am asteptari de la viitor.
    Leii migreaza spre euro dar raman tot in banci. Euroizare gen 1997 reloaded?

    1. Intrebare poate totusi este macar o persoana [ adica o speranta ]: cine din BNR a invatat sa-si foloseasca creierul lui, fara sa mai plagieze gandirea altora? Rog cine stie sa raspunda, sa spuna departamentul. Fara nume si cnp, ca sunt atatea “genii” acolo si cum afla ca e unu mai bun ca ei, ii vor “aranja” plecarea, geniile au si ele un defect nu suporta concurenta … Dar din pacate romanii trebuie sa le suporte lor genialitatea dar si salariile …

  3. Austeritate e atunci cind cheltuielile sociale din buget scad, absolut sau relativ.
    Daca bugetul de cheltuieli creste pentru ca “am facut investitii” in autostrazi, sali de sport, etc. atunci nu inseamna ca nu a fost austeritate.
    Cind ne veti prezenta dinamica chelutielilor cu salariile profesorilor, medicilor, politistilor, pensiile, alte ajutoare, atunci vom putea decide daca a fost austeritate sau nu.
    Sint curios cam cit ar trebui sa mai scada salariile medicilor, profesorilor, politistilor, pensiile, etc. ca sa fie austeritatea dorita de dl. Florin Citu.
    Daca de la 1500 ron ar scadea la 1200 ron ar fi bine?
    Daca Domnul Florin Citu vrea “consolidare financiara” atunci sa publice nu articole pro-austeritate, ci care sa denunte coruptia si sifonarea banilor din buget si mutarea profiturilor in off-shore-uri.
    Dl. Florin Citu sa scrie si cit pierde Min de Finante cind se imprumuta de la banci comerciale finantate de BNR. De ce nu se imprumuta Min de Finante direct de la BNR si trebuie sa platim dobanzi bancilor?? Ca sa avem cheltutieli in plus si buget si mai dezechlibrat?

    1. Dl. Nimeni, nu ar trebui sa raspund unor anonomi. totusi, am sa va raspund cu o intrebare. Sectorul privat a trecut prin austeritate in toata aceasta perioada: salarii mai mici, concedieri, falimente etc. I s-a spus reforma si reprezentnatii statului au spus ca este necesara. De ce nu este necesara si o reforma (nu austeritate) in sectorul bugetar?

  4. Nu stiu de ce nu ar trebui sa raspundeti unui anonim daca intrebarile sint pertinente.
    Sigur ca este necesara o reforma si in sectorul bugetar.
    Dar o reforma care sa minimizeze deturnarile / furtul din banul public.
    Si nu cred ca este nevoie de o reforma, cum o vor unii, care sa constea in micsorarea salariilor / pensiilor de 1200 – 2000 ron la 8-1000 – 1200 ron. Ar fi doar populism pe seama inca unei generatii sacrificate.
    Sint 1.5 – 2 mil de bugetari cred cu salarii pana in 2000 ron. Credeti ca la asa salarii se pot cumpara case si intemeia familie? De aceea spun generatii sacrificate. Practic 30% din forta de munca angajata nu isi va permite casa, concedii, etc.)+ inca 40% din cei de la privat. Practic astia 70% nu consuma decit mancare si utilitati. Nu automobile, nu carti, nu soft, etc + riscul crescut de infractionalitate.
    Daca doriti, va rog sa spuneti ca sinteti de acord (si sa propuneti) masuri prin care deturnarea de fonduri publice sa devina aproape imposibilia.

    1. @valahul eu apreciez parerea ta cu salariul, familia si concediul … Dar este democratie, pot sa plece de la stat in privat, nu trebuie sa ramana la stat daca salariu nu le ajunge !!! Acum statul daca nu are banii sa mareasca salariile ce sa faca sa inventeze taxe si impozite ca sa le mareasca bugetarilor salariul. Dupa ce ca bugetarul sta linistit [ adica stie ca poate fi dat afara mult mai greu fata de privat ] comparand cu cel care lucreaza in privat, acum sa i se mareasca si salariul ???? Eu as face un test, aducem o persoana din privat la stat si ducem o persoana de la stat in privat, dupa vedem care se adapteaza mai repede …. Eu as putea sa fac o predictie cine s-ar adapta mai repede si nu cred ca ar fi gresita … Salariul este bine sa creasca doar daca creste productivitatea, daca se creste oricum, o sa “lupte” toti sa lucreze la stat, lucru normal pentru ei, dar nu stiu cat de sanatos pentru economie. Toti privesc din partea statului, mie mi se pare normal sa se priveasca din partea celui care produce banii, nu din partea celui care ii consuma. Vad ca sunt multi care vor mai multi banii, dar putini sunt cei care se gandesc din ce sa ii produca !!!

    2. Domnule,

      deturnarea banilor publici nu se poate rezolva real decat prin externalizarea serviciilor statului. De fapt lucrul asta se intampla neoficial: spaga la doctor, fondul clasei + spaga la scoala, spaga la aut.constructii, etc. Dvs. aveti leafa mica pt. ca statul nu impoziteaza spagile, care adunate, dau o cifra de vreo 20% din PIB.
      Prin externalizare, statul le-ar impozita. Punct.

    3. @valahul.
      Nu stiu cat de pertinente sune aceasta intrebari”Sint curios cam cit ar trebui sa mai scada salariile medicilor, profesorilor, politistilor, pensiile, etc. ca sa fie austeritatea dorita de dl. Florin Citu.
      Daca de la 1500 ron ar scadea la 1200 ron ar fi bine?”

      Eu nu am vorbit de salariile profesorilor, medicilor etc. Am aratat ca reducerile salariale au fost temporare si in plus cheltuielile publice au crescut pt ca statul a marit alte cheltuieli. Ce vreau eu sa arat este ca “austeritate” a fost folosita pentru a creste cheltuielile, care nu au scauzut in 2010-2012, intr-un ritm mai mare in 2013, 2014 etc.

      O reforma a statului ar duce la venituri mai mari pentru cei platiti de la buget. Este posibil ca numarul lor sa fie mai mic. In plus s-ar putea ca nu numarul profesorilor, medicilor sa scada dar cel al angjatilor din ministere (de exemplu) .

  5. Eu inteleg si sint de acord ca nemultumirea celor care platesc sa zicem impozit de 1000 – 2000 – eur pe an si “beneficiaza” de aceleasi servicii publice medicale sau educatie ptr copiii lor precum cei care platesc impozit de 100 eur.
    Dar aceasta nu este decit o tema propusa de cei interesati ca sa nu fie ei vazuti. Hotul striga hotii.
    Sa nu se uite ca nu profesorii sau medicii le fura banii, ci potentatii economic ce corup statul.
    Sa ne amintim principiul liberal: Puterea corupe. Inclusiv puterea economica.
    Dusmanul Dvs nu este medicul sau profesorul, ci cel cu mare putere economica in stare sa corupa statul.
    Sa ne amintim si dictatul liberal: Sa nu avem niciodata incredere in Stat. Sa nu dam Statului putere. Statul nu este decit unealta celor cu putere economica, el prin definitie este pentru a fi corupt (a reprezenta interese, in lumea reala, a reprezenta interesele celor suficient de bogati).

    1. “Dusmanul Dvs nu este medicul sau profesorul, ci cel cu mare putere economica in stare sa corupa statul.”

      Medicii si profesorii erau dusmanii de clasa din anii ’50. Nimeni nu-i dusmaneste acum. Dusmanul meu este un Adrian Nastase care a LUAT spaga dovedit. Prea putin ma intereseaza cine a DAT spaga. Daca primul nu LUA, celalalt nu DADEA.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s