Relatia somaj – NAIRU: conteaza nivelul dar si cine este mai mare

Mi- a atras atentia o declaratie din partea unui reprezentant al guvernului care spunea cam asa: rata somajului in jur de 7% si apropiata de NAIRU. Referirea la relatia somaj –NAIRU a aparut intr-un articol in care erau enumerate realizarile guvernarii actuale. Avand in vedere contextul eu inteleg ca o rata a somajului de 7% este un lucru bun.

In primul rand ce este NAIRU? NAIRU – “ non-accelarating inflationary rate of unemployement” – in traducere rata somajului care nu produce presiuni inflationiste. Nu am sa intru un teoria acestui concept dar am sa spun ca este diferit de ceaa ce Milton Friedman numea “natural rate of unemployment” – rata naturala a somajului. NAIRU este o variabila care nu poate fi masurata si astfel trebuie estimata: prin filtre statistice sau pe baza de modele teoretice. In plus valoarea NAIRU nu este constanta in timp

Revenind la declaratie, desi pare inofensiva implica consecinte cu un cost real (potential) foarte mare pentru noi ca societae. Declaratia pune rata somajului in apropierea NAIRU. Dar nu spune daca rata somajului este mai mare sau mai mica decat NAIRU. Daca rata somajului este mai mica decat NAIRU atunci exista presiuni inflationiste si politica economica, fiscala si monetara, trebuie sa tina cont de acest lucru in deciziile viitpare daca nu se doreste o dezechilibrare a economiei. In schimb, daca rata somajului este mai mare decat NAIRU atunci somajul poate sa scada fara ca asteptarile inflationiste sa creasca. Astfel in cel de-al doilea caz in viziunea celor care se folosesc de astfel de modele pentru a descrie o economie, politica economica ar putea fi folosita pentru a stimula cererea pe termen scurt fara riscul de a produce presiuni inflationiste. Este evident ca acest caz este cel preferat de clasa politica, chiar si de institutiile “indpendente” ale statului, pentru ca exista impresia ca o stimualarea economica prin interventia statului reduce rata somajului fara sa puna presiune in plus pe inflatie.

Totusi, exista o problema foarte mare: NAIRU nu este observat si nici masurat, este o variabila estimata. Astfel, avand in vedere ca este vorba de o esitmare exista probabilitatea foarte mare ca guvenul/banca centrala sa nu stie in ce punct se afla economia fata de aceasta variabila (asa cum am vazut in 2008 cand nici guvernul si nici BNR nu au stiut). In acest context deciziile de politica economica pot destabilize economia- sa adanceasca o recesiune sau sa exagereze o perioada de avant.

Sa ne uitam la un exemplu. In graficul urmator sunt prezentate rata somajului si o estimare a unui trend (un fel de NAIRU). Estimarea este pur econometrica nu implica niciun fel de teorie economica dar ca si in cazul PIB – potential exista diferente foarte mici intre filtrele econometrivce si estimarile bazate derivate din modele teoretice. Cum eu nu am incredere decat in foarte putine modele teoretice prefer sa las datele sa vorbeasca. In grafic se vede ca in acest moment rata somajului este aproxomativa egala cu rata NAIRU ( 7.22% estimarea vs. 7.3% rata somajului). Ce inseamna asta, daca ar fi adevarat? O scadere a somajului sub nivelul de 7.22% ar creste asteptarile inflationiste. Bineinteles aici presupunem ca NAIRU ramane constanta in timp, nici nu creste si nici nu scade. Astfel eu inteleg mesajul din parte guvernului asa: am adus economia la un moment in care resursele sunt angajate eficient pentru ca la acest nivel nu avem asteptari infaltioniste pentru viitor. Totusi, aceeptind aceasta concluzie ar trebui sa ignoram ca in trecut au fost ani cand NAIRU era aproape de 6.5%. Provocarea pentru clasa politica si tehnocratii platiti de stat esta sa reduca acest NAIRU incat economia sa angajeze din ce in ce mai multe resurse fara sa puna presiune pe inflatie.

NAIRU

Ramane o intrebare. Studiile arata estimari ale NAIRU in scadere. Este adevarat vorbim de estimari pentru tari dezvoltate. Sunt multe explicatii pentru o economie care functioneaza fara sa creeze asteptri inflationiste cu un somaj din ce in ce mai mic. De cele mai multe ori cresterea productivitatii este o explicatie pentru un NAIRU in scadere. Provocarea pentru tehnocratii guvernului este sa spuna de ce creste NAIRU in RO. Altfel spus, de ce economia functioneaza cu o rata a somajului din ce in ce mai mare?

One thought on “Relatia somaj – NAIRU: conteaza nivelul dar si cine este mai mare

  1. The more the state “plans” the more difficult planning becomes for the individual – Friedrich Hayek in traducere libera: cu cat statul intervine mai mult cu atat va fi mai greu pentru fiecare. Interpretare pentru noi: cu cat te astepti la mai mult de la politienii, cu cat viata va fi mai “grea”. Urmeaza alegeri deci o perioada cand se vor scoate minciunile din arhiva si se vor inventa si noutati !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s