Cresterea economica peste asteptari in 2013 ridica mai multe semne de intrebare din punctul meu de vedere. Pentru unii este doar un prilej de a umple spatiul public cu ode partidului. Cum spun americanii: sing for your supper.
Doar cateva example:
– Somajul a scazut in 2012 dar a crescut in 2013
– Venitul disponibil a continuat sa scada si in 2013 (date Noiembrie 2013)
– Numarul insolventelor a continuat sa creasca in 2013
– Procentul NPLs la fel
– Tinta de deficit initiala a fost ratata (desi cresterea economica a surprins pozitiv)
– Venituri la buget mai mici decat cele estimate pentru o crestere reala mai mica.
– Consumul a stagnat si sectorul privat s-a contractat
O parte din explicatii le putem gasi daca ne uitam la evolutia PIB nominal si a deflatorului. Evolutia PIB nominal, de exemplu, explica de ce veniturile la buget sunt mult mai mici decat asteptarile. In acelasi timp explica si de ce cresterea economica reala nu este decat un motiv de propaganda si atat fara efecte majore pentru economia reala.
Relatia PIB nominal –deflator (dinamica preturilor din economie) s-a schimbat brusc in 2011 si de atunci evolutia deflatorului, cel putin pentru mine, pare bizara. Din analiza acestor ani reiese ca evolutia BIZARA a deflatorului este singura explicatie pentru cresterea economica peste asteptari in 2011 si 2013. (Deflatorul si cresterea economica din Romania )
Initial 2011 a avut o crestere nominala a PIB de 10% si deflator de 8% in timp ce preturile de consum (IPC) din economie au crescut cu 5.6 %. Astfel cresterea economica reala a fost in jur de 2% . Relatia deflator vs. IPC era normala in sensul ca dinamica deflatorului era mai mare decat cea a IPC. (la acel moment am tras cateva semnale de alarma similare cu acesta referitoare la cresterea economica)
La sfarsitul lui 2012 PIB nominal a fost revizuit in jos situatie ce a dus la scaderea cresterii nominale de la 10% la 6% pe an. In aceste conditii cu un deflator de 8% economia reala s-ar fi CONTRACTAT in 2011 cu 2% (recesiune in 2011). Pentru a mentine cresterea economica reala, dinamica preturilor din economie a fost scazuta (fara nicio explicatie) de la 8% la 4% si astfel pastrandu-se cresterea economica reala de 2%. Inteleg ca PIB nominal a fost masurat gresit dar cum au fost masurate gresit preturile si cum de au fost ajustate cu 4%? Mai ales in conditiile in care IPC nu a fost ajustat si astfel pt 2011 avem o situatie bizara in care preturile din economie au crescut cu o rata mai mica decat au facut-o preturile de consum.
Pentru 2012 estimarea mea a fost de recesiune in conditiile in care se mentineau parametrii initiali ai cresterii nominale a PIB. Folosind aceeasi parametrii institutiile statului populate de mii de experti estimau o crestere economica de 2.2%. Pana la urma in 2012 economia a crescut cu 0.5% cu mult sub ce estimau echipele de experti (MF, BNR, FMI) si spun eu foarte aproape de estimarea mea initiala. Estimarea mea se baza din nou pe dinamica deflatorului versus dinamica PIB nominal. In final in 2012 PIB nominal a crescut cu 5.4% (similar cu 2011) iar deflatorul cu 4.9%. Pentru 2012 s-a restabilit relatia normala intre deflator si IPC pentru ca preturile de consum au crescut cu 3.6%
Am ajuns in 2013. Dinamica PIB nominal in primele 2 trimestre arata o crestere de 6.3% cu o crestere a deflatorului de 4.5%. Situatie oarecum normala avand in vedere ultimii ani. Dar in trimestrul 3 lucrurile se schimba. In primul rand dinamica PIB nominal a INCETINIT la 5.6% iar pentru a mentine cresterea economica reala mare dinamica deflatorului a fost brusc redusa la 1.5%. Intram iarasi in teritoriul situatiei BIZARE in care deflatorul are o dinamica mai mica decat IPC (3.3%). Avand in vedere aceste rezultate si cele mai recente estimari ale INS reiese ca daca mentinem dinamica deflatorului egala cu cea a IPC de 1.75% pentru trimestrul 4, atunci este nevoie de o crestere a PIB nominal in acest trimestru de aproximativ 8%. Nu ar fi ceva iesit din comun pentru ca in 2011 trimestrul 4 a avut o crestere nominala a PIB de 7.5%.
Dinamica PIB in 2013 este similara cu cea din 2011. Chiar si inversarea relatiei deflator – IPC este comuna celor doi ani. DIFERENTA dintre cei doi ani vine din scaderea brusca a deflatorului in trimestrele 3 si 4 in 2013. Atat deficitul de cerere cat si productia agricola au fost prezente si in 2011 si in 2013. Este posibil ca deficitul de cerere in 2013 sa fi actionat mai puternic asupra preturilor generale din economie. Dar este doar o presupunere. Daca ar fi adevarat atunci cresterea reala nu ofera un motiv de bucurie ci mai degraba unul de ingrijorare.
Explicatia precedenta este surprinsa foarte bine de graficul urmator:
• in anii premergatori anilor electorali deflatorul este mai mare decat IPC (ciudat, sunt si anii cu productie agricola peste medie)
• PIB nominal creste in jur de 5% -6% procente pe an iar cresterea reala nu vine decat dintr-un deflator din ce in ce mai mic care este nu rezultatul competitiei ci al deficitului de cerere
• In 2010 o crestere nominala tot de 5% a produs recesiune pt ca deflatorul a fost mai mare decat IPC cum este normal dar si mai mare decat PIB nominal
Orice decizie de politica economica pt perioada urmatoare ar trebui sa tina cont de aceasta structura a economiei. Deciziile de politica economica ar trebui sa stimuleze acumulare de capital care in viitor va stimula angajarea resurselor din economie si reducerea deficitului de cerere. Provocarea pentru politica economica este eliminarea deficitului de cerere. Deciziile pe care le vad eu nu o sa duca la rezultatul pe care il cautam cu totii: cresterea PIB potential .
Provocarea pentru INS este sa explice comportamentul bizar al deflatorului in anumiti ani.
Florin Citu 
Cristian Socol e capabil sa emita intreaga pleiada de prostii datorita inregimentarii.
Cresterea economica e perfect conjuncturala. Pe fondul puseului dezinflationist de la finalul anului trecut ne-am trezit cu o explozie a PIB-ului.
Ca si in 2008, in timp ce zona euro se pregateste sa intre in recesiune, Romania e campioana cresterii economice din UE.
Asa cum am mai spus pe aici, Isarescu a redus dobanda la timp.
Pentru a intelege ceea ce urmeaza nu e nevoie de cunostinte de economie, ci doar de o buna intelegere a conceputului… déjà vu.
@aristotel, poate te lupti in lupta dreapta cu Socol si ii iei una dintre prostiile spuse si o demontezi. Ia macar una.
Pana una alta, eu cred ca o prostie a sa are sens. Cresterea absorbtiei fondurilor europene. Pana la final de oct erau fonduri structurale si de coeziune rambursate Romaniei de 2.6 mld E. Probabil ca pana la finalul anului au atins aprox 3 mld E. Mult mai mult decat in 2012. Daca aceste sume, singure, au ajuns in PIB cu un multiplicator cat de cat supraunitar, ele singure ar corespunde cu 3% dintr-un PIB nominal de 131 mld E de pe 2012.
Posibil sa mai fie si exceptii.
La un moment dat se vor gripa exporturile din cauza “conjucturii nefavorabile”, iar explicatiile savante ale epigonilor se vor simplifica peste noapte.
Una e sa ai argumente pe baza carora sa macani realizari si cu altceva sa lasi impresia ca ai schimbat sensul existentei si perceptia extraterestrilor asupra unui suprastat precum… tigrul europei din ultimul trimestru al anului 2013.
Repet, si in 2008 am fost campionii Europei la cresteri. Si in timp ce Socol vede cate-n Luna si-n stele, eu vad un… retard specific.
Pai e evident pentru toata lumea ca PIB-ul e facut din pix si nu avem crestere economica incluziva.
Am auzit atat de des replica aceasta in toate mediile economice pe care le-am ascultat, din toate tarile. PIB-ul este peste tot in lume o estimare facuta din pix, asa cum este si cosul de calcul al inflatiei pretului produselor.
Se poate sa nu ai incredere in PIb-ul calculat, dar trebuie sa iti pui intrebarea “cat de multa neincredere”. Conform unuia ce este familiar cu problema, putem puna la indoiala 0.5-0.9% din PIB si deci din cresterea de 3.5%. Ca a fost 2.7% sau 3.5%, este o chestiune interesanta pentru statisticieni.
http://www.contributors.ro/economie/ce-ar-trebui-sa-stie-premierul-despre-institutul-national-de-statistica-comisia-nationala-de-prognoza-si-cifrele-referitoare-la-produsul-intern-brut/
Mai exista un aspect. Aceasta aducere din pix nu poate fi continua. Or fi cei de la INS tematori in fata politicului dar stiu si ei ca nu pot adauga 1% in fiecare an.
Aici nu inteleg ce vrei sa zici: “relatia normala intre deflator si IPC”. Care este relatia normala decat ca pe termen lung tind sa se egalizeze?
Daca ne gandim ca unul din lucrurile luate in calcul pentru deflator, dar care nu intra in IPC, este consumul guvernamental, atunci nu e nicio mirare ca guvernul consuma (si mai) nesabuit inainte de alegeri.
Provocarea pentru INS ar fi sa publice un indice al preturilor consumului guvernamental 🙂
Da, ai dreptate, trebuia sa fiu mai explicit. Normal in sensul ca avem o economie care inca este foarte ineficienta (PPI sunt mai mari decat IPC de exemplu). Dar ai dreptate ar trebui pe termen lung sa se apropie in dinamica.
Ca dovada, cautati asa (SPAM-eri astia ar trebui sa primeasca interdictie pe baza adresei IP; oricum sunt niste postaci platiti cu 10 lei pe zi de catre partide; sunt penibili dar fac si ei activitate economica cu cei 10 lei; creste PIB-ul):
http://www.bing.com/search?q=iacov+constantin+dumitru+orgii+ponta+iaht
Eu cred ca 3.5% sunt aproape reali. Problema este ca eu, ca intreprinzator sau practician in jungla economiei noastre – cum vreti, nu percep modificari in comportamentul clientilor mei finali.
Ce mi-a atras atentia este aportul exceptional al agriculturii, cu 4 MLD euro exporturi cereale/materii prime alimentare. Vorbim de un export net.
Fondurile EU nu cred ca au contribuit prea mult: nu au mers in infrastructura sau competitivitate, ci in admin. locale si resurse umane. Da, valoric sunt la 3 MLD. dar cu multiplicare indoielnica.
@Marian, se poate sa aveti dreptate ca nu simtiti efectul. Cifra de afaceri din servicii si comert a crescut in total cu 1.2% dar exclusiv datorita comertului cu piese pentru autovehicule (+11%). Foarte interesant, intretinerea si repararea autovehiculelor are -9%, deci se poate concluziona ca piese nu au fost cumparate de service-urile locale pentru cetateni cu venit disponibil mai mare, ci de Dacia pentru export. In rest, serviciile catre populatie au scazut chiar cu 4%. Ce spunea si domnul Citu, “deficit de cerere interna”.
Nu vad pe nimeni totusi discutand de problema demografica pe care o are Romania. INS a publicat datele statistice si rezulta din modelul nasteri decese ca suntem mai putini cu 50000 de oameni. Daca includem si 3000 de medici plecati in 2013, 3-4000 de studenti plecati la studii, nu cred ca o estimare de 70-100 de mii de consumatori mai putini doar in 2013 este exagerata. Asta ca sa nu punem la socoteala ca un copil nou nascut consuma mai putin ca un adult (asta in mod obiectiv ca subiectiv depinde de cati bani au parintii de aruncat pe diverse neesentiale pentru bebelus). Un site tine contabilitatea populatiei (fara a considera plecarile sezoniere la munca):
http://demograffiti.wordpress.com/ceasul-demografic-al-romaniei/
Populatia scade (in sensul de deces) cu 2.5% in doi ani (de la recensamantul din 2011), deci 1.25% pe an. Nu sunt incluse plecarile sezoniere sau pe termen mai lung din tara cu care probabil atingem -2% pe an.
In acelasi timp, cu gospodarii mai putine sau cu mai putini membri care aduc venituri, statistica INS arata ca veniturile unei gospodarii au crescut in medie cu 2.8% in 2013 (sub rata cresterii preturilor de consum de 3.6%) iar BNR arata ca depozitele rezidentilor (gospodarii) au crescut cu 7% pentru lei si 4.7% pentru valuta. Cand te uiti doar la cresterea salariului mediu pe economie (care pare sa fi depasit 5%) nu vezi acelasi spor in venitul total al gospodariilor care sunt din ce in ce mai stresate demografic. Rezultatul acestui stres, dupa parerea mea, este economisirea in locul consumului.
Hmm…dar scaderea prin emigrare e o necunoscuta. Nici la recensamant nu cred ca au numarat correct. DA, suntem mai putini, dar mai degraba as cauta la cresterea economisirii, noul name of the game. In detrimentul consumului. Comportment de criza, lipsa de incredere.
Ceea ce incerc sa spun este ca nu stiu ce fel de problema avem din punctul de vedere al cererii interne, al consumului. Mai concret: o familie, bunica si copilul in tara, ambii parinti la munca afara. Salariul celor doi vine in tara (remitentele in 2013 au depasit 2.3 mld E, aproape ca in 2012) pentru ca dobanzile la depozitele in E sunt mai mari in Romania (3%) decat in Germania (1-1.2%). Dar consumul lunar al celor doi parinti apare in PIB-ul Germaniei. Ce consum sa stimulezi la o bunica si un copil la care vin parintii cu bunuri din Germania de doua-trei ori pe an sau care se intorc iarna pentru a pleca inapoi primavara.
Si statistica arata ca hemoragia demografica este continua: prin decese si emigrari (pe lunga durata la studii sau munca, sau sezoniere).
In conditiile in care statul nu stie cati oameni mai pastoreste de fapt, eu nu inteleg cum poate genera o politica economica de stimulare a cererii interne daca nu stie care este potentialul acesteia.
Nu treubue sa-i stie potentialul pentru a o stimula. Ai dreptate ca nu prea au habar ce “administreaza”dar ei nu trebuie decat sa elibereze cererea interna nu sa o stimuleze. In acest moment, numarul mare de taxe/accize/impozite si modul complicat de plata sufoca cererea interna.
Nu prea vad legatura intre consumator si numarul mare de taxe/accize/impozite.
In raport cu masele de consumatori nu exista decat o singura piedica importanta… TVA.
Dar, sa eliberezi cererea interna de cloace comuniste pe baza unui sistem bancar strain, sau cererea de electronice chinezesti, materiale de constructii nemtesti etc. mie-mi suna a stimulare a altor economii.
Pana la scaderea TVA-ului ar fi nevoie de un prim pas esential, facilitati fiscale pentru producatori, taxe mai mici pe munca, compensate prin cresterea taxelor pe proprietate.
Stiu, bancherii sufera cand aud de conditii nefavorabile pentru schemele Ponzi cu terenuri si cloace.
In lipsa pasului esential, prin simpla scadere a TVA-ului, eventual insotita de scaderea ratei de impozitare (introducerea cotei progresive), vom avea o noua bula consumerista de pe urma careia vor profita institutiile financiare si cele ale statului, dar care se va termina… trist pentru populatie.
Sunt incluse plecarile sezoniere si cele pe termen lung.
Unde gasesc datele oficiale privind IPC si deflatorul pe 2013?
http://www.insse.ro/cms/ro/content/comunicate-de-presa-arhiva
Si deflatorul?
Deflatorul este prezentat doar in rezultatele anului 2012, in categoria PIB (date trimestriale), rezultatele semidefinitive. INS da mai multe estimate: semnal (foarte timpuriu, precizie mai mica), provizorii, semidefinitive, etc.
Deflatorul pe anul 2012 il gasesti in rezultatele PIB-ului pe tot anul 2012.
Eu am pus deflatorul pt datele pana la Trim 3 inclusiv. Sursa INS.
Florin, ai idee de ce deflatorul pt administratia publica (seria ajustata sezonier preluata de pe Eurostat) creste in 2012 de la -2,3% in Q2 la 15% in Q3, se mentine un an de zile in aceasta zona (Q4 17,2%; 2013 Q1 11,7%; Q2 17%) iar apoi scade in 2013 Q3 la 1,7% ?
Sorin, am numai intrebari despre defaltor din 2011 si pana acum. are niste miscari bizare. este posibil sa fie legat de inregistrearea bunurilor intermediare. Asta ar insemna ca anul viitor defaltorul sa creasca din nou si in conditiile in care PIB nominal creste iar cu 5%-6% atunci cresterea sa fie mai aproape de 1% decat 2%.