Cat au influentat preturile, teoretic controlate de BNR, diferenta dintre PIB nominal si real

A venit din nou timpul pentru clasa politica din RO sa-si numeasca boardul-ul BNR. Se face intr-un moment suspect (vezi aici) dar nu asta conteaza. Important este cine va decide volatilitatea ciclului economic in perioada urmatoare (vezi aici relatia dintre politica monetara si ciclul economic).

Avand in vedere ca o parte dintre cei care acum sunt membri o sa ramana “pe functii” este bine de revazut care a fost performanta acestora pana acum.

In 2005 BNR a introdus tintirea inflatiei ca regim de politica monetara. Am tot aratat ca BNR nu tinteste numai inflatia (aici de exemplu) si de fapt mai multe tinte. Cum tintele sunt de cele mai multe ori in conflict BNR trebuie sa aleaga ce tinteste intr-un anumit moment. De fiecare data preturile au fost cele care au primit mai putina atentie din partea BNR decat cursul de schimb, anul electoral, sau “stabilitatea financiara”.

Efectul ( esecul) unei politici monetare discretionare se vede cel mai bine in diferenta dintre PIB nominal si PIB real. Diferenta dintre cele doua o reprezinta doar preturile din economie care sunt obiectul muncii al celor de la BNR. Daca luam ca baza 2006 (regim de tintirea inflatiei) vedem ca PIB nominal are o evolutie mult diferita fata de PIB real. Dupa cum am spus diferenta o reprezinta preturile. Cei care nu au putut sa tina pasul in cresterea salariilor cu cresterea preturilor produsa de BNR au pierdut putere de cumparare. In plus, aceasta reprezentare este inca un mod de a intelege de ce romanii se simt mai saraci decat o arata cifrele oficiale.

PIBnPIBr

Care sunt implicatiile acestui mod (opac si politic) da a numi board-ului unei banci centrale? In principal o piata financiara mica, subdezovltata si suprareglementata. PEntru economie acest lucru inseamna ca nu in urmatorii 5 ani de vom bate pt cea mai saraca tara din UR cu Bulgaria. Croatia ne-a depasit desi a intrat doar in 2014 in UE iar Bulgaria ne-a depasit din 2009 dar nu sunt foarte departe.

Recomand : Tipul reglementatorului conteaza

11 thoughts on “Cat au influentat preturile, teoretic controlate de BNR, diferenta dintre PIB nominal si real

  1. Diferenta dintre PIB nominal si PIB in termeni reali apare dupa aplicarea deflatorului (masura evolutiei preturilor din INTREAGA economie) si NU din inflatia masurata prin IPC si aflata partial sub influenta politicii monetare a BNR (nu depind de ea produsele cu preturi volatile – legume, fructe, oua- produsele ale căror preţuri sunt reglementate, combustibili, băuturi şi tutun)
    Prin urmare, afirmatia ca “Efectul ( esecul) unei politici monetare discretionare se vede cel mai bine in diferenta dintre PIB nominal si PIB real” nu rezista unei analize serioase.

  2. Sau, poate va uitati la relatia dintre Deflator si IPC si vedeti cum se misca si incercati sa aflati care este relatia dintre cele doua. In plus, poate va uitati la relatia masa monetara restransa si evolutia PIB nominal (masa monetara restransa este influentata DOAR de BNR). Efectul preturilor volatile este temporar si nu ar trebui sa influenteze preturile din economie pe termen lung pentru ca BNR prin politica monetara tinteste inflatia masurata de IPC pe termen mediu.

    Credeti ca daca BNR reusea sa tinteasca inflatia asa cum erau tintele stabilite diferenta dintre PIB nominal si PIB real era=
    a) mai mare
    b) mai mica
    c) nu se schimba

    1. Pentru a raspunde intrebarii dumneavoastra din mesajul de mai sus ar trebui sa facem asa cum spuneti o analiza a diferentelor dintre deflator si IPC.
      Pentru inceput ar trebui sa vedem cat acopera cheltuielile monetare considerate pentru calculul IPC in PIB? Sa nu uitam ca Romania are o pondere seminifcativa a autoconsumului si a proprietarilor de locuinte care influenteaza deflatorul consumului populatiei. Ori deflatorul autoconsumului este si el destul de volatil tinand cont ca cele mai multe produse incluse aici sunt legumele si fructele.
      Dupa care ar trebui sa facem un exercitiu tehnic si sa vedem care sunt diferentele metodologice care dintre cei doi indici (formula de calcul, ponderi, etc). Dupa ce avem impactul acestor elemente ne uitam si la celelalte elemente de cheltuieli…
      consumul administratiei publice are o pondere relativ mare…cum a evoluat deflatorul aici fata de IPC in perioada analizata de dumneavoastra?
      Mergem mai departe si ne uitam la investitii…in special la constructii, care daca nu ma insel au avut o crestere mare de pret in perioada 2006-2008 urmate de o scadere seminificativa a preturilor…preturile locuintelor nu sunt incluse in IPC.
      Un alt element important este cel referitor la importuri care influenteaza nu numai IPC dar si celelalte elemente ale deflatorului PIB.
      In concluzie nu este asa de simplu sa spunem ca daca IPC se afla in tinta si celelalte elemente se aliniau aceleiasi tendinte. Poate ca da…poate ca nu.

      1. Daca v-ati fi uitat la date ati fi vazut ca exista o dinamica similara intre deflator si CPI (cum este si normal). Nu numai dinamica este similar dar si nivelurile. Este adevarat ca defaltorul este ajustat mai des decat IPC dar diferentele nu sunt mari. Sau nu sunt atat de mari incat sa influenteze forate mult diferenta dintre PIB nominal si PIB real. In acealsi timp am zis sa va uitati si la dinamica masei monetare in sens restrans pentru a vedea sursa cresterii preturilor din economie (oricare preturi; deflator, IPC, IPP etc). Mai mult este intersant sa vedeti daca in tari unde banca centrala a tintut IPC in tinta sau la un nivel redus daca exista aceeasi diferenta dintre PIB real si PIB nominal. De exemplu, daca o banca centrala nu contracareaza politici fiscale relaxate si din contra creste masa monetara pentru a permite efectul total al acestora atunci diferenta dintre PIB nominal si PIB real pe care o vedeti este explicabila. Daca ar fi sa ne uitam la ce preturi influenteaza politica monetara pe termen scurt fara sa ne gandim la implicatiile politicii monetare pe termen lung am vedea ca acestea sunt foarte putine (CORE2 ) si ca BNR angajeaza mult prea multi oameni pentru un job atat de mic si simplu. Dar lucrurile sunt mai complicate putin(oricum nu justifica un numai mai mare de angajati decat ECB dar asta este o alta poveste).

    2. Eu nu pot insera aici un grafic relevant pentru dinamica trimestriala a deflatorului PIB vs. IPC, avand anul de referinta 2006=100. Din datele mele exista diferente de doua cifre incepand cu primul trimestru al anului 2008 si ajungand chiar la 20 puncte procentuale in favoarea deflatorului PIB, ceea ce in opinia mea nu este putin. Eu incep sa ma uit din ce in ce mai putin la comparatiile intre state care nu este relevanta din punctul meu de vedere pentru Romania. Modele preluate de la acestea sunt putin spre deloc practicabile la noi unde structura socio-economica difera foarte mult iar coruptia este foarte mare. Nu stiu cate state au structura noastra a populatiei si diferentele asa de mari intre urban si rural…din pacate noi avem o economie asemanatoare din multe puncte de vedere tarilor rusofone…
      Dar acestea sunt lucruri care dumneavoastra si alti analisti le stiti mai bine decat noi cei care nu avem acces la prea multe informati.
      Eu nu pot discuta decat pe ce informatii am si aici pot spune ca diferenta dintre deflator PIB si IPC din datele mele este relativ mare.

      1. Lucrurile sunt mult mai simple. Fara bani nu exita inflatie ( indiferent de cum vreti sa masurati inflatia si pe ce sub grupe). Masa monetara in sens restrans a crescut in ritm alert in perioada 2005-2007 si se vede in deflator si IPC. Dinamica scazuta a masei monetare dupa 2008 se vede iar in dflator si ipc. Singura institutie care controloeaza masa monetara este bnr.

        Acum, daca bnr isi facea treaba si duces inflatia la tinta ar fi trebuit sa reduca dinamica masei monetare si implicit pe cea a deflatorului. Cam la acest lucru se reduce sensul intrebarii mele.

        Mai multe puteti gasi pe blog in opinia Money Matters ( este si varianta video de la BNR) ssu Influenta politicii monetare asupra ciclului economic sau Bad economic policies led to permanent output loss in Romania.

  3. BNR a gestionat adecvat doar pretul combustibilior🙂 pt ca pretul la benzina,motorina sa fie in jur de 6 lei litrul.De cate ori a scazut pretul petrolului a lasat cursul sa creasca tragand dolarul in sus pt ca la pompa ieftinirea sa fie insesizabila sau deloc.BNR a vegheat ca ceea ce nu se colecteaza eficient prin TVA sau evaziune sa fie macar in parte compensat din accize pe combustibili.Asta este daca deficitul bugetar trebuia scazut a scazut prin taieri de salarii si scumpiri la energie si combustibili ,asa cum deficitul de cont s-a corectat prin curs o parte si prin saracire pe de alta.S-a ajuns in cifre la ce s-a dorit iar acum incepe timpul dezvoltarii vorba unui vesnic purtator de cuvant🙂 Sa speram ca asa va fi…

  4. De fapt Romania nu a avut scadere economica.Daca se includeau evaziunea si veniturile din activitati ilegale cred ca depaseam China🙂 .Problema e polarizarea excesiva si saracirea majoritatii.In ritmul asta favalele nu sunt departe…

  5. Dupa AV:

    „Nu-i nimic din scurt, Parlamentul e aici, propunerile trebuie să fie validate de comisiile de buget şi fiecare dintre cei propuşi trebuie să fie audiat în comisii. (…) Dosarele se cunosc şi, mai e ceva, şi anume că am auzit limpede opi¬nia şi a funcţionat de-a lungul celor 25 de ani, că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu, deci toţi aceştia sunt cunoscuţi şi paracu¬nos¬cuţi. Ce dosare să li se facă? (…) Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi para¬cu¬noscuţi, nu vin oameni care vor acum să-şi de¬pună candidatura. Sigur că ar putea să facă şi aşa, dar nu-i ia nimeni în seamă, oameni care n-au o legătură cu marea performanţă în do¬meniu“, a explicat Vasilescu, întrebat dacă anun-ţul intempestiv privind numirea noului CA şi termenul scurt n-ar putea îngreuna ac¬ce¬sul unor candidaţi la selecţie, mai ales că pro¬ce¬dural este necesară întocmirea unor dosare. “

  6. Venituri/rezultat de exercitiu (100) minus costuri (60) = plusvaloare (40). Acum daca luam tintele pe care NU le atinge BNR (pe care si le stabileste singura, vezi inflatia) scadem costurile (salarii, masini, combustibil) dupa matematica mea nu avem nici o plusvaloare, suntem chiar pe minus. Mie in locul acestui AV mi-ar fi rusine sa vorbesc, nici prin cap nu mi-ar trece sa mai spun: ” că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu” poate precizeaza in ce domeniu … Dupa ce ce citesti ce spune si te uiti si la rezultatele CA parca aduce a manipulare, o sa caut prin cursurile de la ASE daca se invata asa ceva inainte de ’89, sau poate stie cineva …

  7. Dlui Guvernator i s-a parut taxarea afacerii cu vin ca fiind prohibitiva. Sa inteleg ca dupa 25 de ani acum si-a dat seama ca economia nu mai are celule hematii care transporta oxigenul? Acum realizeaza ca totul incepe de la micul producator de bunuri si servicii?
    Despre ce vorbeste la conferinte? Euro aderare, criterii, teorii…

    Poate ar fi bine sa aiba soarta lui Simor, daca tot e departe de realitate!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s