Politica monetara a dus la “crowding-out-ul” de pe piata creditelor

Am tot spus ca pana nu se repara economia reala (sectorul privat) de reducerea dobanzilor o sa beneficieze doar sectorul guvernamental.

Acum avem si dovezile. Din 2008 proportia imprumuturilor catre sectorul guvernamental ca procent din active totale a crescut de la 5% la 20%. In tot acest timp activele totale ale sectorului bancar au scazut impreuna cu imprumuturile catre economia privata. O lovitura dubla: un sector bancar mai mic cu o expunere mult mai mare asupra sectorului guvernamental.

crowdingout

Sursa: BNR, activele in miliarde RON

In primul rand ar fi interesant de aflat daca acest rezultat a aparut pur si simplu sau este urmarea negocierilor dintre reglementator si reglementati. Aici se vede cel mai bine conflictul de interese al BNR. Nu are cum sa de(reglementeze) in interesul consumatorului piata bancara pentru ca statul are nevoie de finantare. Cand pietele externe care mai functioneaza cat de cat te penalizeaza pentru politici economice dezastruoase este in interesul reglementatorului sa aiba “prieteni” pe piata locala. De aceea este important de inteles cum s-a intamplat acest lucru si mai mult trebuiesc intarite parghiile de control din exterior asupra BNR pentru a ne asigura ca nu face “deal-uri” cu cei pe care ii reglementeaza in defavoarea consumatorului.

Din punctul meu de vedere aceasta evolutie este bizara si poate sa fie explicata doar de o intelegere tacita intre reglementor si actorii din piata bancara. De ce spun asta? Foarte simplu. In perioada 2009-2013 rating-ul statului era de junk, cu un risk mare de faliment. Politicile economice, fiscale si monetare, din perioada 2006-2008 exagerat ciclul economic si au fragilizat economia. Nu cred ca exista manager de risc intr-o banca care ar fi aprobat o expunere mai mare pe un astfel de “client” in detrimentul sectorului privat.

Exista totusi o explicatie care arata ca aceasta evolutie a fost premeditata. Finantarea oferita de banca centrala in perioada 2008-2012 a fost doar pe termen scurt. Astfel BNR “oferea” lichiditate in sistemul bancar in schimbul oblgiatiunilor de stat dar numai pe o perioada de 7 zile. Bancile erau nevoite ca in fiecare saptamana sa astepte si sa vada daca BNR va prelungi sau nu “injectia” de lichidiate. In aceste conditii era imposibil pentru sistemul bancar sa crediteze economia pe termen lung. S-a ales solutia mult mai simpla dar mai riscanta de a se expune din ce in ce mai mult pe sectorul guvernamental in detromentul sectorului privat.

Implicatiile sunt majore pentru economia reala si ar trbui sa ne intereseze mult mai mult decat cresterea accizei la carburanti, de exemplu. Sunt 5 ani in care BNR a avut o politica clara de finantare indirecata a statului pentru ca a oferit lichidtate in sistem pe termen scurt. Acest lucru a fragilizat sistemul bancar care este acum expus cu 20% din active pe riscul oferit de stat si a mentinut economia in criza pentru ca finantnarea nu a putut ajunge in sectorul privat. In plus, efectele acestei politici monetare de canalizare a fondurilor catre stat a contribuit decisiv la reducerea PIB potential.

Politica fiscala este mereu cea care aprinde discutiile publice. In Romania avem nevoie de a intelege mai bine politica monetara si de a cere o transparentizare mai mare a deciziilor bancii centrale. Chiar daca pe termen lung efectele politcii monetare sunt neutre pe termen scurt politca monetara poate sa fie devastatoare daca este abuzata.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s