Cresterea salariului minim explica o parte din cresterea somajului in randul tinerilor

Somajul si inflatia reprezinta doi indicatori importanti care masoara gradul de dezvoltare al unei economii. De fapt, atat rata somajului cat si rata inflatiei prezinta mult mai multe informatii despre gradul de dezvoltare al unei tari decat dinamica PIB. Bineinteles ca in toate aceste cazuri depinde foarte mult cum masuram acesti indicatori. De exemplu rata somajului nu este ajustata cu programele subventionate de guverne pentru crearea unor locuri de munca sau cu numarul de someri care au migrat catre alte piete. In ceea ce priveste rata inflatiei si aici apar probleme: indicele preturilor de consum este un sondaj care se uita doar la preturile bunurilor de consum iar deflatorul – care teoretic reprezinta un indicator al tuturor preturilor din economie fara preturile de import – nu este format pe baza de sondaj ci este derivat din diferentele de PIB nominal si PIB real. Acestea sunt doar cateva exemple care arata cat de greu este sa avem o imagine reala si mai ales la zi a situatiei din economie. Totusi, chiar si pe baza acestor informatii partiale guvernul, BNR si restul institutiilor statului iau decizii care mai departe ne influenteaza comportamentul atat in prezent dar mai ales in viitor.

Rata somajului este poate cea mai importanta provocare pentru un guvern dar in acelasi timp este si subiectul preferat. O rata a somajului ridicata ofera oracarui guvern sansa de venii cu “solutii” si de a castiga electorat. “Crearea de locuri de munca” este o promisiune pe care o fac atat cei care sustin un sistem economic bazat pe interventia statului cat si cei care sustin (doar public) un sistem economic bazat pe sectorul privat si un stat cat mai mic.

In Romania, rata somajului arata ca in graficul de mai jos – date trimestriale, INS. Rata somajului din economie pentru populatia cuprinsa intre 15-65 de ani a crescut in prima parte a anilor 2000 pana in 2004, a urma o perioada de 4 ani de scadere iar dupa 2008 rata somajului a inceput sa creasca din nou. In ultimele 12 luni vedem iarasi o tendinta de scadere a ratei totale a somajului din economie. Perioada de scadere 2004-2008 coincide cu perioada de relaxare a fiscalitatii pentru forta de munca si cresterea economica in ritm accelerat. Cresterea ratei somjului de dupa 2008 coincide cu cresterea fiscalitatii pentru forta de munca in acelasi timp cu intrarea economiei in cea mai dura criza economica dupa 1989.

unemptvssa  sarcinafiscala.002

Cel putin doua forte au actionat pentru cresterea ratei somajului din 2008: cresterea fiscalitatii si situatia economica. Mecanismul este simplu: o economie in cadere produce locuri de munca mai putine. Pentru a nu exista somaj este nevoie ca pretul fortei de munca (costul total cu forta de munca) sa scada. In realitate nu observam foarte des acest lucru si atunci piata isi gaseste un nou echilibru temporar in care rata somajului creste. Exista, totusi,  exemple de companii private (exprienta personala) unde pentru a nu se reduce numarul locurilor de munca angajatii au acceptat voluntar o reducere temporara a salariilor.

Pornind de la aceasta realitate economica, crestere sarcinii fiscale cu forta de munca si o economie in recesiune, o crestere a salariului impusa prin lege ar fi trebuit sa contribuie la cresterea somajului. Este cazul salariului de baza garantat – salariul minim. Angajatii care primesc un salariu minim fac parte din urmatoarele categorii:

  • tineri
  • muncitori necalificati
  • muncitori care primesc salariul minim pe cartea de munca dar primesc o parte din salariu la negru

Teoretic, salariul minim ar trebui sa influenteze cel mai mult piata fortei de munca pentru tineri si muncitori necalificati. O crestere a salariului minim, mai ales in perioada de criza economica ar trebui sa duca la o cresterea ratei somajlui in randul tinerilor. Evolutia pe termen lung (trend al datelor INS ajustate sezonier de mine) arata ca rata somajului in randul tinerilor a crescut in perioada 2000-2014 (grafic dreapta). Este adevarat observam o scadere a somajului pentru tineri in perioda 2007-2008. Astfel, desi rata somajului din economie pentru toate varstele arata o tendinta stabilizare in jurul unei rate cuprinse intre 6%-7% pentru tinerii cu varste intre 15-24 de ani rata somajului are un trend evident crescator. In 2000 era in jur de 16% iar in trimestrul doi in 2014 in jur de 25%. In 10 ani rata somajului in randul tinerilor a crescut cu 10pp.

trendtotvsyouth

Sa ne uitam la date mai atent nu doar la trend. Rata somajulu in randul tinerilor, femei si barbati, a avut o perioda in care a scazut, mai ales pentru femei, 2006-2008. Totusi, dupa 2008 a inceput sa creasca ajungand la 25% – unul din 4 tineri cu varsta intre 15 si 24 de ani nu isi gaseste un loc de munca. Ce ar putea explica aceasta crestere?

unempyvsmvsf

Avem trei suspecti: situatia economica, fiscalitatea fortei de munca si salariul minim. Din punctul meu de vedere salariul minim ar trebui inclus la fiscalitatea fortei de munca dar pentru aceasta analiza am se le pastrez separate. In aceasta analiza incerc sa identific efectul salariului minim asupra ratei somajului din randul tinerilor. Graficul urmator arata ca rate mai mari ale somajului sunt asociate cu un salariu minim mai mare – corelatie pozitiva pe termen lung (Rsquare=0.6). Totusi avand in vedere ca mai sunt doua explicatii (cel putin teoretic) pentru cresterea ratei somajului in randul tinerilor este greu sa spunem fara o analiza econometrica daca un salariu minim mai mare a contribuit la cresterea somajului in randul tinerilor.

regressionfit

Altfel spus, corelatie nu inseamna o relatie de cauzalitate. Iar chiar daca aceasta relatie de cauzalitate exista trebuie sa aflam directia. Identificarea relatiei de cauzalitate nu este o sarcina usoara si nu trebuie tratata cu superficialitate. Totusi, idea din spatele relatiei de cauzalitate este simpla: cauzalitatea precede efectul. Metodolgia introdusa de Clive Granger in 1969 identifica o relatie unica de cauzalitate si are la baza doua presupuneri:

  1. viitorul nu influneteaza trecutul, trecutul influenteaza prezentul sau viitorul.
  2. relatia de cauzalitate are informatii unice pe care nu le putem gasi in alte parte despre viitor.

Pe intelesul tuturor: spunem ca o variabila X influenteaza (Granger causes) variabila Y daca Y poate sa fie mai bine estimata folosint valorile istoriece ale lui X si Y decat daca am fi folosit doar valorile lui Y. 

In cazul nostru cautam sa vedem daca valori ale salariului minim din trecut pot sa ne ajute sa estimam rata somajului pentru tineri in prezent sau viitor. Folosind metoda introdusa de Granger in 1969 nu identificam o relatie de cauzalitate intre salariu minim si rata somajului in randul tinerilor. Inseamana acest rezultat ca teoria este gresita? Nu. In testul clasic rezultatul depinde de proprietatile statistice ale datelor. Dar aceasta era metoda in 1969. De atunci au aparut alte modalitati de testare a relatiei de cauzalitate. In cazurile in care seriile de date analizate sunt integrate (ne -stationare) testele de cauzalitate se bazeaza pe un VAR multivariat  (Toda and Yamamoto (1995),Lütkepohl, H. and H. Reimers.(1992) Dolado and Lütkepohl (1996) and Saikkonen and Lütkepohl (1996)).  Aceasta tip de analiza a fost sustinut chiar de Clive Granger in 2003 in discursul de acceptare a premiului Nobel :” When the idea of cointegration was developed, over a decade later, it became clear immediately that if a pair of series was cointegrated then at least one of them must cause the other.”

Pentru aceasta analiza am folosit metodologia introdusa de Toda si Yamamoto (1995) desi avand in vedere ce cele doua variabile sunt cointegrate era suficienta metodologia propusa de Lütkepohl, H. and H. Reimers. (1992).

Pentru cei care inteleg econometrie:

  • Test pentru determinarea ordinului de integrare al celor doua serii de date (ADF si KPSS)
  • VAR fara sa transform seriile de date (in levels), am folosit creteriile clasice de selectie a numarului de observatii din trecut (lags ): AIC, SIC, SC, LR (teste pentru a verifica daca VAR este mis-specified etc)
  • test pentru a identifica relatia pe termen lung dintre salariul minim si somaj (avem cel putin un vector de cointergrare) .
  • testul pentru cauzalitate – rezultatul mai jos. null hypothesis x does not Granger cause y.

granger4lags.001

Dupa cum se vede in tabelul de mai sus salariul minim influenteaza (Granger causes = relatia de cauzalitate vine dinspre salariul minim catre somaj si nu invers) rata somajului pentru tineri cu varste intre 15-24 de ani.(p= 0.0049 si Wald statistic = 14.9).

Concluzie.

Forta de munca a fost lovita de mai multe socuri in perioada 2009-2014. In primul rand criza economica a dus la scaderea cererii pentru forta de munca (mai putine locuri de munca) iar in al doilea rand statul a crescut costul cu forta de munca.

Referitor la piata fortei de munca, daca taxarea fortei de munca este o problema atunci solutia trebuie sa raspunda direct acestei probleme. Reducerea CAS este o astfel de solutie. Dar cresterea salariului minim nu este. Avand in vedere ca exista o relatie de cauzalitate dinspre salariul minim catre rata somajului pentru persoane cu varste in 15-24 de ani orice solutii care au in vedere reducerea fiscalitatii pentru forta de munca ar trebui sa nu ignore acest rezultat. De exemplu, reducerea CAS pentru angajator concomitent cu cresteri repetate ale salariului minim vor anula atat efectul pozitic al reducerii CAS pentru economie. In acelasi timp, considerand efectul salariului minim asupra somajului in randul tinerilor, vor exista presiuni asupra bugetului de la somaj mai mare in randul tinerilor dar si din lipsa efectului pozitiv al reducerii CAS.

Rolul acestei analize, pe langa identificarea relatiei de cauzalitate, este de a deschide apetitul economistilor angajati de guvern sau in pozitii academice de a cerceta in detaliu piata fortei de munca. Clasa politica din Romania si tehnocratii din jurul ei au nevoie de o intelegere mai buna a modului in care aceasta piata reactioneaza la “solutiile” oferite de diferitele guverne. Prin aceasta analiza nu propun eliminarea salariului minim. Propun ca solutiile de reducere a fiscalitatii fortei de munca sa tina cont de acest rezultat. Din punctul meu de vedere o solutie mai buna pentru a-i ajuta pe cei cu venituri mici este intodeauna reducerea taxelor atat pentru forta de munca cat si pentru consum.

Cateva idei de cercetare in viitor pentru cei interesati de subiect:

  • rata somajului ar trebui ajustata cel putin cu numarul personaleor angajate prin programe subventionate de stat si din fonduri UE.
  • salariul minim ar trebui sa includa costul total pe care il suporta un angajator. De exemplu un salariu minim de 900 RON inseamna un cost total pentru angajator de 1108 RON si un salariu net de 670 RON pentru angajat. Cresterea salriului minim de la 800 RON la 900 RON duce la o crestere a salariului net de la 601 RON la 670 RON si o crestere a veniturilor pt stat de a 338  RON la 448 RON. …Cresterea salarilui minim are efecte asimetrice si beneficii mult mai mari pentru stat, o explicatie pentru graba cu care statul creste acest venit.
  • o pista care ar trebui investigata este cresterea cererii pentru forta de munca calificata datorita cresterii salariului minim.
  • analiza ar putea fi existinsa pentru a vedea daca o crestere a salariului minim duce la scaderea probabilitatii tinerilor de a fi angajati si mai departe efectul pe care salariul minim il are pentru evolutia fortei de munca.

Lucrari citate:

Dolado, J. and H. Lütkepohl, 1996. Making Wald tests work for cointegrated VAR systems. Econometric Reviews, 15, 369–38.

Clive W.J. Granger 2003, Time Series Analysis, Cointegration and Applications, Noble Lecture.

Lütkepohl, H. and H. Reimers. 1992. Granger-causality in cointegrated VAR processes. The case of the term structure. Economics Letters, 40, 263-268.

Saikkonen, P. and H. Lütkepohl, 1996. Infinite-order cointegrated vector autoregressive processes. Econometric Theory, 12, 814–844.

Toda, H. Y. and T. Yamamoto, 1995. Statistical inferences in vector autoregressions with possibly integrated processes. Journal of Econometrics, 66, 225-250.

18 thoughts on “Cresterea salariului minim explica o parte din cresterea somajului in randul tinerilor

  1. sa luam alta ipoteza: de cresterea salariului minim beneficiaza peste 1 milion de persoane…ele vor cheltui banii suplimentari generand un plus de cerere in economie, plus de cerere care va genera alte locuri de munca….or fi mai multe decat cele pierdute de “tineri”? oricum, sa blamezi cresterea salariului minim cat timp tendinta de reducere a decalajelor dpdv al puterii de cumparare fata de Vest pare ca se lungeste la infinit e….propagada pura.

  2. Ma gândesc la săracii germani. Nici nu știu ce-i așteaptă acum că au indrodus salariul minim. Va fi dezastru. Toti tinerii vor fi concediati. Săracii de ei. D-le econometrist neoliberal mergeti repede la Merkel cu statisticile.

  3. Remarc cu placere atacurile la persoana, asta arata îndârjirea.
    Excelent demonstrat substratul generozitatii guvernului si anume, cresterea veniturilor la buget. In loc sa ne chivernisim noi banii, ii dam unor politicieni sa-i imprastie cum doresc.
    Cine vrea sa munceasca cu adevarat nu sta pe salariul minim sau primeste diferenta la negru. Cu noul salariu minim va primi per total mai putini bani, o parte din diferenta ducandu-se la stat. In final, salariatii nu vor avea mai multi bani de cheltuit.
    Nu mai fiti atat de deschisi la povestile politicienilor.

  4. Somajul in randul tinerilor nu tine doar de salarul minim impus. Oricum cred ca intr-o economie ca a noastra in care ,,marii investitori straini,, vin si ofera angajatilor cel mai mic salar posibil e bine sa existe un ,,salar minim,, altfel oameni ar ajunge sa lucreze pe degeaba. Pentru cineva care a ajuns mare economist fara sa lucreze macar un an de zile ca si muncitor simplu intr-o fabrica e greu de inteles. Concluzia ca salarul minim pe economie duce la cresterea somajul e abureala precum e si calculul salarului mediu pe economie unde 10 muncitori castiga 900 de lei si 3 sefi castiga 4000 de lei iar media e 1600 si toti economisti zic apoi:,,Vedeti ce bine se castiga!” dar nu se uita ca marea masa a angajatilor abia castiga cat sa-si plateasca cheltuielie cu intretinerea( doar chiria cost 500 de lei).
    Iar pentru Tibi: daca nu ai experienta nimeni nu te angajeaza cu salariu mediu pe economie, asa caci ca si tanar absolvent vei fi nevoit sa accepti sa lucrezi pe salarul minim sau sa devii somer, sau bineinteles sa emigreze.

    1. “Concluzia ca salarul minim pe economie duce la cresterea somajul e abureala”

      Serios? Pai atunci guvernul va fraieste rau. Daca-i pe asa, si mercurialul pe piata muncii nu duce la somaj (desi teoria economica (sic!) corecta a stabilit de mult ca mercurialul duce la penurie) de ce nu impune un salariu minim de 1500 de euro?

      “ca si tanar absolvent vei fi nevoit sa accepti sa lucrezi pe salarul minim sau sa devii somer, sau bineinteles sa emigreze.”

      Pai mai ai o varianta: sa te faci antreprenor tu insuti (cumparator de forta de munca, e foarte usor sa faci asta) si sa platesti preturi mari pentru acesta, astfel incat sa furi angajatii buni de la concurenta si sa determini falimentul acestora. Eu tot nu inteleg de ce cei care sunt convinsi ca angajatorii actuali sunt toti niste idioti si nise ticalosi, nu fac marele pas sa-i concureze.

      1. Excluzând firmele angajatoare de sclaveți, ale căror interese pentru menținerea salariului minim la un nivel derizoriu sunt evidente, e destul de clar ce hal de antrepanați au nevoie de angajați pe salariul minim și cam ce mega-business-uri… desfășoară. Asta, bineînțeles. dacă nu e vorba de simplă evaziune fiscală pe care statul român e forțat de FMIșiCE s-o reducă.🙂

      2. Nu spune nimeni ca toti angajatorii sunt idioti, dar din nefericire sunt MAJORITATEA. Si nu oricine are capacitatea intelectuala si financiara de a-i concura pe cei de care sunt nemultumiti, dar asta nu inseamna ca n-au dreptul de a-si arata nemultumirea sau de a lupta pentru drepturile lor.

  5. domnilor Ben, un cititor, cristi dogaru.
    spuneti ca trebui sa privim si social lucrurile,ce ar fii sa le privim ceva mai mult social lucrurile.hai sa privim lucurile social pana la nivelul existent inainte de 89,de ce sa ne oprim la nivelul existent acum . un pic de socialism ,ca vrem sau nu vrem este socialism ,iar socialismul si-a demonstrat incapacitatile,limitele si faptul ca este o oranduire falimentara.lucurile sunt simple.
    oricum ceea ce este clar este ca soarta romaniei este pecetluita cu asemena gandiri precum ale d-voastra,sa fim mereu si mereu cei mai saraci,cei mai mai saraci si cei mai saraci ,saracii europei.apoi o sa ne plangem mereu ca e vai de capu nostru si …..
    oricum ceeea ce sunt sigur este ca de formare profesionala sunteti sociologi si nu economisti,poate ca sociologii ar trebui sa se ocupe de sociologie si nu de economie.e ca si cum eu ,mecanic auto,ma apuc de chirurgie ,transplat de orgne sau sa predau limba romana ,matematica sau fizica.

  6. 1. VAR estimat in articol are o radacina unitara (unit root) pentru ca l-ai estimat cu variabile nestationare ( VAR in levels); ambele variabile sunt I(1) integrate de ordinal 1 -testul efectuat Phillips-Perron.
    Daca vrei sa estimezi un VAR cu variabile nestationare atunci trebuie sa estimezi un model VECM care presupune ca variabilele sunt cointegrate. Testul utilizat pentru testarea cointegrarii este testul Johansen (testul Johansen de cointegrare indica o singura relatie de cointegrare pentru cele doua variabile pentru un lag de 3). Cointegrarea este o masura a dependentei pe termen lung dintre variabile, ceea ce ai presupus in analiza de mai sus dintre salariul minim/somaj.
    Rezultatul pe care l-ai obtinut cu testul Granger nu sustine concluzia formulata in articol pentru ca VAR a fost estimat cu variabile nestationare.
    2. Sa presupunem ca ai estimat un VAR si testele sunt ok. In cazul asta poti sa faci doar progoza cu el. De ce? Pentru ca nu cunosti procesul de generare a datelor iar erorile intr-un model VAR sunt combinatii lineare ale erorilor structurale care nu sunt cunoscute. Ca sa recuperezi erorile structurale trebuie sa identifici structural VAR adica sa estimezi un model SVAR.
    Pentru obtinerea unei identificari structural a VAR este necesar sa impui restrictii (pe termen scurt, pe termen lung, pe semn). Numai daca ai identificat structural VAR (si testele sunt ok) poti sa faci recomandari de politici economie (Policy Analysis).

    1. Marius sa le luam pe rand;
      1) ai dreptate in afara de concluzie. daca citeai postarea vedeai ce metodologie am folosit si de ce este ok. Rolul VAR-ului in levels cu variabile I(1) este DOAR pentru a testa Granger Causality. Atat. Nu pentru forecast, nu pentru impulse respose etc. Daca voiam asta, desi am spus explicit ca nu asta caut acum, faceam un VECM. De ce este corect ce am facut? Te rog sa citesti Lütkepohl, H. and H. Reimers. 1992. Granger-causality in cointegrated VAR processes. The case of the term structure. Economics Letters, 40, 263-268 si Toda, H. Y. and T. Yamamoto, 1995. Statistical inferences in vector autoregressions with possibly integrated processes. Journal of Econometrics, 66, 225-250.

      2) Iarasi ai dreptate dar nu este scopul acestei analize. Nu incerc sa dau policy advice. Spun doar ca un policy advice ar trebui sa tina cont de aceasta relatie de cauzalitate.

      Dupa cum am spus pt mine este un hobby. Ma astept ca aceste analize sa fie facute de oameni din ASE, consilieri ai guvernului economisti la BNR etc. Oameni platiti pentru asta. Am adus acest gen de test in spatiul public pentru ca am vazut cat de superficial a fost tratata aceasta relatie din punct de vedere econometric. Spor si daca o sa publici ceva pe tema asta te rog sa ma anunti.m-ar interesa sa vad ce rezultate ai.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s