Interpretare macro a propunerii fiscale a PSD

Propunerea fiscala a PSD are doua etape mari si incearca o reasezare a surselor de finantare a bugetului. In acest moment, ca in tot restul Europei, cea mai mare contributie la buget o au taxele asupra fortei de munca si taxele din consum. O structura normala, din punctul meu de vedere, daca nu se exagereaza, asa cum s-a facut din 2009, cu suprataxarea fortei de munca si a consumului.
Este normal sa taxezi mai putin capitalul pentru ca ai nevoie sa motivezi investitiile. Investitiile produc locuri de munca si implicit stimuleaza consumul.

Ce propune PSD:
1) in prima etapa, reducerea taxarii fortei de munca si a consumului. O decizie foarte buna care stimuleaza cresterea economica pe termen lung.
2) a doua etapa, redesenarea taxelor pe capital si proprietate. Aici lucrurile nu sunt la fel de clare. pe de-o parte capitalul ar beneficia de impozitare mai mica dar pe de alta parte proprietatea o sa fie impozitata mai dur.

Combinatia celor doua etape ne ofera potentialul pe termen lung. Pe termen scurt, impactul este poztiv, fara dubii. Pericolele pe termen scurt ar aparea doar de la o politica de cheltuieli guvernamentale concentrata pe cresterea salariilor, a subventiilor si a transferurilor. Dar pe termen lung efectul depinde foarte mult de efectul net al impozitarii capitalului si proprietaii. Pentru noi conteaza cel mai mult efectul pe termen lung, presupunand ca guvernul se tine de plan.
Pentru un efect pozitiv pe termen lung al acestei strategii este nevoie ca reducerea taxarii fortei de munca si a consumului pe termen scurt sa fie acompaniate pe termen lung de o impozitara mai mica sau cel putin egala ce cea din prezent pentru capital si proprietate. In cazul in care se transfera impozitrea de la forta de munca si consum la capital si proprietate atunci economia va ramane fara sursa interna de dezvoltare si va depinde, ca in acest moment, doar de ciclul economic extern.

Sa vedem forma finala si mai ales propunerea PNL. Nu ma uit la cifrele avansate de PSD, pt ca nu stiu ce modele folosesc si cum sunt “calibrate”🙂

P.S. efectul maxim al acestei strategii a PSD depinde si de reactiile polticii monetare sau alte socuri externe.

14 thoughts on “Interpretare macro a propunerii fiscale a PSD

  1. Capital format cu sămsăreală cocalarească în funcție de cheful bancarzilor înseamnă dezvoltarea unei societăți retarde cu piloni… de paie. La primul vânt extern… economia e leșinată.

    Proprietatea trebuie impozitată pentru a evita îmbulinarea societății și supraîndatorarea unor generații de cretinei, dar și pentru a descuraja acumularea de pârloage și cloace în scop speculativ sau… tezaurizarea furturilor… din banii statului… ori spălarea banilor în domeniul… care nu cere de mâncare.😀

    Totuși, “ne hazardăm” când vorbim de “lipsire de surse interne de dezvoltare”, în condițiile în care impozitul pe proprietate este 0,0001-0,01%. Acum e raiul bulelor.

    Diareus&co a dat din gură. Am mari îndoieli că vor să scadă TVA. Zice Diareus că nu vrea ca populația să-și amâne consumul. Dar dacă anunți că vei scădea TVA… peste 1 an, cred că se agravează fenomenul de amânare a… consumului.😀 Principala “beneficiară” a acestei declarații va fi încă din luna februarie… piața auto.😛

  2. Nu vad de ce capitalul si proprietatea sunt puse la un loc mai sus, sunt diferente semnificative. Nu vad cum transferarea unei parti din taxe de pe munca pe proprietate afecteaza negativ dezvoltarea.

    1. Majorând impozitul de la 15 Euro la 30 Euro pe an, nu se mai duce tanti Mița să formeze capital prin achiziționarea unei garson’ere la pre’ de bulă. Astfel, domnul Gicu Coclete nu se va mai trezi cu capitalul format în brațe, iar paraziții care mișună în jurul lui nu vor mai avea contribuții semnificative la economia… de consum.
      Descurajând-o pe tanti Mița, sub spectrul celor 15 euro în plus pe an, să se înhame la un credit de câteva sute de euro pe lună, Gicu Coclete trebuie să-și reducă pretențiile, iar dezvoltarea țării riscă să fie astfel compromisă.

      1. Lăsați, lăsați, proprietățile din România sunt pe PF, impozitate cu 0,01%, iar palatele bugetarilor stau pe lac, în extravilan, unde impozitele nu depășesc 0,0001%. Doar printr-o impozitare reală pot fi readuse în piață (vânzare/închiriere) și doar printr-o impozitare adecvată proprietățile în ruină pot schimba imaginea centrelor orașelor românești… în bine.😀

        “Comuniștii” de la pesedeu zic că vor să elimine impozitarea construcțiilor speciale.

        O astfel de măsură ar lovi direct… paraziții financiari care se cred “formatori de capital”.

        P.S. Ăăă… am pârloagă, 3 cloace și casă la alee pietruită cu pământ tasat. Aștept să scadă TVA-ul și taxele pe muncă ca să… formez capital.😀 (joke)

  3. Sunt masuri anticiclice foarte binevenite. Dar problema e mult mai complicata: economia nu produce valoare adaugata suficienta, nu inventeaza, e doar un imens loan sau outsourcing. Bancile au dreptate cand invoca proiecte putine bancabile…

  4. Valentin Lazea nu e de acord cu asta si se bazeaza pe experienta generatiilor trecute si alte exemple (Zimbabwe dar nu stiu cat de relevant e ex asta). Ce e adevarat insa in ce mai spune Lazea e ca exista un curent puternic impotriva bancilor centrale, impotriva austeritatii, impotriva tuturor masurilor care se iau cam peste tot. Practic nimeni nu stie ce face la nivel guvernamental si bancar central daca citesti bloguri si saituri din domeniu. E o nemultumire generala fata de orice interventionism indiferent daca e sau nu benefic. Sigur, e o contradictie in termeni interventionism benefic pentru unii🙂

    1. nu ineleg cu ce nu este de acord. In Romania relaxarea fiscala din 2005 si constrangerea fiscala din 2010 au actionat exact cum ne asteptam. In primul caz cresterea economica a fost impulsionata in al doilea caz au urmat 2 ani de criza (dupa alti doi).

      referitor la nemultumirea fata de interventii, banci centrale etc. aceasta a existat mereu doar ca abia acum este mediatizata datorita blogurilor si retelelor de socializare. din anii 70 a inceput o intreaga revolutie impotriva interventionismului .Sunt sigur ca esti la curent cu propunerile lui Friedman pt politica monetara. Sau ale lui Taylor. Bancile centrale nu au venit cu nicio contributie la teoria monetara. Pana si tintirea inflatiei care a fost implementata la RBNZ a fost dezvoltata in afara bacii centrale. Sa nu mai amintesc de economistii care sustin teoria dezechilbrului monetara (nu accepta idea lui Walras) sau de cei care sustin free banking. Bancile centrale urasc transparenta. Dar ironia este ca daca nu devin mai transparente o sa aiba din ce in ce mai multe probleme.

      si da interventionism benefic este o contradictie in termeni🙂

  5. Relaxarea din 2005 venea pe un fond general favorabil macro, cu intrarea in NATO si in UE din 2007, lumea era optimista, cazuse comunismul, se deschideau pietele, UE se largea, erau artificii, grecii erau prieteni cu nemtii. Era altceva. Relaxarea trebuie sa vina tinand cont de multe lucruri nu ca asa scriu cartile. Lazea spunea ca nu relaxarea fiscala e calea spre crestere economica.

    http://www.paginadebanci.ro/economistul-bnr-nu-este-de-acord-cu-relaxarea-fiscala-tip-zimbabwe/

    Bancile centrale urasc transparenta pentru ca menirea lor e sa apere moneda unei tari si un sistem financiar. Cand aperi ceva nu poti fi transparent 100% ca nu mai ai eficienta in fata adversarilor (fondurilor, bancilor etc). Trebuie sa-ti pastrezi un atu fata de ceilalti. E subiect supervast dar nu cred ca bancile centrale vor disparea vreodata pentru ca toate activitatile omului necesita un arbitru asa imperfect cum e ca e tot om. Altfel iese haos. Mai mare.

    1. Da, nu relaxarea fiscala ci reducerea interventiei statului duce la crestere economica. relaxare fiscala fara reducere sau macar inghetare de cheltuieli publice este irelevanta. nu este chair asa cu 2005, am tot scris despre ce s-a intamplat atunci.

      nu sunt asa sigur cu bancile centrale. In primul rand ca functia de arbitru poate sa fie facuta de altcineva. bancile centrale sunt o aparitie noua. ar trebui sa te mai uiti la istoria monetara sa vezi ca fara banci centrale nu este haos, sunt foarte multi autori pe free banking care au exemple clare.

      O mare parte din ce fac bancile o sa fie facut in afara sistemului bancar datorita tehonlogiei. trasferwise este un exemplu foarte bun. sistemul monetar o sa se schimbe iar rolul bancilor centrale o sa scada. lipsa bacilor centrale nu inseamna automat haos, inseamna un alt gen de echilibru.

  6. Ne relaxam macro dar micro are o problema: lipsa specialisti calificati. Eu caut din noiembrie un project manager pt 12 luni cu capacitate analiza oferte tehnice si comerciale pe un proiect POSCCE – centru medical privat. Au venit doar doi candidati, le-am dat un test de logica (din concursul Euclid clasa IV al baiatului meu). Au picat…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s