In acest moment exista o disputa intre Consiliul Fiscal (CF) si Guvern in ceea ce priveste efectele deciziilor incluse in noul cod fiscal pentru economie. Pe de-o parte Guvernul sustine ca impactul acestor decizii o sa fie pozitiv pentru cresterea economica si nu o sa destabilizeze finantele publice. Pe de alta parte CF prezinta un scenariu in care efectele pozitive nu sunt asa de mari si finantele publice sunt afectate. Si mai simplu CF estimeaza venituri la buget mai mici si un impact redus pentru cresterea economica.
Cum apar aceste diferente? Foarte simplu. Fiecare foloseste propria estimare pentru multiplicatorul fiscal. Aici trebuie sa spun ca ideea de multplicator fiscal este la fel de periculoasa ca aceea de PIB potential. Aceste variabile nu se pot masura si astfel depind foarte mult de metoda de estimare, de numarul de observatii folosite, de variabilele folosite si mai ales de manipularea statistica a datelor.
Presupunand ca exista un multiplicator fiscal, acesta masoara impactul asupra dinamicii PIB dintr-o schimbare de cheltuieli publice sau taxe. (delta PIB/delta G sau delta T). Si bineinteles exista mai multe tipuri de multplicator fiscal: multiplicatorul impact, multiplicatorul maxim sau multiplicatorul cumulat. Toate dau rezultate diferite.
Un studiu bun despre multiplicatorul fiscal in Romania este scris de Anca Stoian si are titlul “The Macroeconomic Effects of Fiscal Policy in Romania”(2012). Studiul este foarte bun in sensul ca arata cat de mult depind diferitele tipuri de multiplicator fiscal de metoda de estimare. In tabel “BP-ML, BP-IV” sau “Sign restrictions” sunt metode de estimare. De exemplu, o reducere de taxe are un multiplicator fiscal cumulat pozitiv daca este estimat cu primele doua metode si negativ daca se foloseste metoda 3. Din pacate studiul face aceeasi greseala pe care o fac foarte multe analize de acest gen. Ignora aceste diferente majore de estimari si propune solutii de politica economica. Cand ai asemenea diferente este cel mai bine sa mai cauti si alti indicatori pana sa oferi solutii de politica economica.
Revenind la discutia noastra diferentele dintre CF si Guvern rezulta din estimarea unui multplicator fiscal diferit. CF foloseste un multiplicator fiscal cu o valoare de 0.4 aproximativ iar Guvernul un multiplicator fiscal de aproximativ 1. De exemplu, in cazul CF 1 leu cheltuit de guvern aduce in economie 40 de bani. Avand in vedere aceasta diferenta este normal sa existe diferenta de opinie. Si este bine ca exista diferente de opinie. Dar, si aici este un mare DAR, avand in vedere sursa acestor diferente de opinie discutia tehnica nu trebuie adusa in spatiul public. Multplicatorul fiscal ar trebui folosit in discutiile de politica economica doar ca un ghid cu foarte multe asterixuri. Aducand discutia pe taramul tehnic, modelul meu este mai bun ca modelul tau, uitam un lucru foarte important, rolul codului fiscal in economie.
Codul fiscal si mai ales o relaxare fiscala care implica reduceri de taxe nu trebuie interpretata contabil si evaluata relativ la finantele publice. Reducerea de taxe, privatizarile, dereglementarile, competitia, curs liber, piata fortei de munca libera, dreptul la proprietate sunt toate bucati importante in procesul de constructie al unei economii puternice. Discutia dintre CF si Guvern is are rosutl ei dar nu este o discutie in care sa fie atrase forte politice sau partizanii acestora din sectorul privat. Pentru restul economiei conteaza daca noul cod fiscal se potriveste in puzzel-ul pe care tot incercam (sau cel putin eu sper ca incercam) sa il tot construim de 25 de ani. Iar din punctul meu de vedere 80% din noul cod fiscal este perfect match cu obiectivul nostru pe termen lung.
Florin Citu 
Unde mă uit văd numa’ grozăvii.
În guvernul PSD un fost pedelac penal propune măsuri care-i lasă pe dreptacii din opoziție să pară… comuniști, ceea ce, de fapt, și sunt… cu toții.
În Consiliul fiscal identific numai… patrioți îngrijorați nevoie mare de o eventuală nerespectare a… deficitului. Menirea acestui consiliu este evidentă din moment ce a luat ființă la două luni după măsurile tăntălăilor securiști care furaseră peste… încasări. Dar, cum ar putea acești “patrioți” să considere drept buffer măsura luată atât de Ungaria, cât și Polonia, naționalizarea fondurilor de pensii private obligatorii? Păi, n-ar putea pentru că România are cel puțin o decadă… delay.
FMI-ul ne spune clar că TVA-ul nu poate fi scăzut decât la produsele de bază, spanac, urzici și pătrunjel.
Ah… și în pingback apar și aurarii răniți, eliminatorii taxelor, adepții înlocuirii neoliberalismului cu… feudalismul.
… great… mi-a revenit optimismul. 😀
Domnule Florin Citu,
v-am urmarit cateva minute interventia de la Realitatea si am ramas contrariat de usurinta cu care emiteti judecati de valoare fundamentate doar pe analize economice superficiale.
Ati declarat, citez:“Guvernul Poloniei a lasat economia sa se loveasca cu capul de pereti”. Chiar asa? Care au fost sursele acestei concluzii? Conform Programelor de Convergenta ale Poloniei, deficitul structural s-a majorat de la 4,4% in 2008 la 7,1% in 2009 si la peste 8% in 2010. Halal lipsa de interventie! Stiti foarte bine ca majorarea deficitului structural (partea din deficit controlata de Guvern) nu inseamna deloc absenta interventiei statului, ci din contra, accentuarea acesteia. De altfel, daca v-ar fi preocupat cazul Poloniei, ati fi remarcat ca Guvernul este principalul responsabil de mentinerea dinamicii pozitive a PIB in perioada 2008-2010.
A doua afirmatie are in vedere PIB-ul pe locuitor al Poloniei relativ la Romania; citez “In 1990 Polonia si Romania aveau acelasi PIB pe locuitor, iar in prezent PIB-ul pe locuitor al Romaniei este la jumatate ( din cel al Poloniei)”.
In 1995 PIB-ul pe locuitor al Romaniei (PPP) era cu 24% mai redus decat cel al Poloniei, iar in 2013 a fost cu 18% mai scazut. Realitatea este cu totul alta decat cea expusa cu aplomb de analist economic, ceea ce denota ca vorbiti din amintiri.
Va veti cere scuze pentru cele afirmate?
Cu stima,
Andrei Tudor
Domnule Tudor,
in 1990 (asa cum am spus in emisiune) PIB/capita ajsutat la PPP (sursa FMI) era mai mic in Polonia decat in RO. Am spus 1990 nu 1995. Este adevarat in 2013 este cu 25 % mai mic nu cu 50%. Dar ideea era ca am pornit de la un PIB per capita egal (desi era mai mare) si am ajuns la un PIB per capita mai mic.
Referitor la 2008 am vorbit foarte clar : politica monetara si politica fiscala. Daca la politica monetara este clar ca nu intervin (in afara de episodul din Martie 2009 parca) la politica fiscala discutia este putin mai complicata si prezentarea unei informatii triunchate (fara evolutia datoriei publice sau chiar si fara balanta primara ) este irelevanta.
Nu vad de ce sunteti asa de suparat. Dvs nici cu acces la calculator si la infarmatii nu ati putut sa prezentati informatia corecta.Eu zic 199o dvs luati ca reper 1995 (de exemplu). Intr-o emisiune este normal sa mai existe si scapari. Le corectam si mergem mai departe.
Buna ziua,
aveti dreptate, am exagerat in comentariul anterior. M-am “inflamat” atunci cand v-am auzit despre lipsa de interventie guvernamentala in Polonia. Nu Guvernul a lasat economia “sa se loveasca cu capul de pereti”, ci Banca Centrala, care a utilizat o strategie diferita de cea a BNR. Zlotul a fost lasat sa fluctueze liber poate si pentru ca riscul valutar al sistemului financiar bancar era mult mai mic decat in Romania.
In privinta multiplicatorului fiscal, am impresia ca Guvernul s-a bazat tot pe rezultatele studiului lui Stoain (2012), preluate intr-o analiza recenta a FMI; multiplicatorul pe termen scurt al reducerii fiscalitatii ar fi de 0,9, iar cel al majorarii cheltuielilor guvernamentale de 0,5.
http://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2014/wp1493.pdf (pagina 25).
Un Paste Fericit!
Andrei Tudor
Corect.Am inteles ca cei de la Consiliul Fiscal au folosit rezultatele din Stoian. Totusi, este un fel de cherry picking pt ca acolo rezultatele depind de metoda iar o metoda ne da un multiplicator fiscal negativ :). Este o discutie interesanta dar nu pentru spatiul public. Este foarte usor sa fie acaparata de interese politice.
sarbatori fericite.
Florin, stii cumva ce model econometric folosesc la Finante? DGSE? SVAR? Gorodnichenko si Auerbach? Mersi.
Cornel, folosesc modelul de la comisia de prognoza. Din cate stiu este modelul Dobrescu. sigur nu este DSGE Sau SVAR. cred ca este un NK calibrat.