Austeritate, a fost sau nu a fost?

Atunci cand vorbeste despre reducerea dinamicii cresterii economice guvernul este foarte atent. Indiferent de guvern, intotdeauna se incearca prin alegerea foarte atenta a cuvintelor, sa se prezinte intr-o lumina pozitiva orice incetinire a economiei. Sunt proaspete in memorie, sper, discutiile despre “recesiunea tehnica” din 2014. Pentru cei care nu-si amintesc, dupa primele doua trimestre datele economice aratau scadere (dinamica negativa) de la un trimestru la altul. Echipa de comunicare si economistii angajati de guvern au inceput un asalt in media prin care incercau sa inlature aceasta imagine a economiei. De exemplu. Recesiunea tehnica este un concept dezvoltat in SUA si nu are relevanta in Romania.Sau, este adevarat ca doua trimestre au dinamica negativa dar cand ne uitam la cifre si comparm fata de anul precedent vedem ca exista crestere economica, cu o dinamica mai mica dar totusi exista. Acestea erau doar cateva dintre argumentele folosite. Pana la urma o ajustare “statistica” a facut sa dispara recesiunea economica si economia sa para mai puternica ca niciodata.

Dupa cum se vede guvernele sunt foarte atente cum interpreteaza datele statistice. Avand in vedere forta de comunicare a statului este aproape imposibil sa distrugi o informatie “retusata” de guvern dupa ce a fost promovata in spatiul public. Cel mai bun exemplu il reprezinta discutiile despre austeritate. Totul a inceput ca o lupta politica, opozitia ataca guvernul, dar astazi ideea este imbratisata de marea majoritate a cetatenilor. La aceasta imagine eronata a realitatii economice din ultimii ani au pus umarul atat guvernele cat si institutii internationale, FMI, CE, cunoscute pentru solutiile intervnetioniste.

Dar care este realitatea? A fost sau nu a fost austeritate in Romania?

Cand vorbesc de austeritate, sustinatorii ideii, prezinta ca exemple reducerea temporara a salariilor din sectorul bugetar in 2010 si dinamica in scadere a cheltuielilor ca procent din PIB in 2011-2013 si 2011 fata de 2009-2010. Pentru a sustine si mai “bine” punctul de vedere informatia este prezntata doar pentru perioada 2009-2013.  Astfel, cititorul vede doar ce vrea autorul sa prezinte si nu tot adevarul. Ce nu spun acestia este ca deciziile statului din 2010-2013 nu ar fi existat fara deciziile statului din 2006-2009. Lasand lupta politica deoparte, o analiza a intregului ciclu economic prezinta o realitate economica in care ipoteza austeritatii nu-si gaseste sustinere.

graph1fiscblog

  graph2fiscblog

Analiza pe o perioda mai lunga arata ca evolutia din 2011-2013 a cheltuielilor public este doar o revenire la perioada in care economia nu era supraincalzita. Altfel spus, in perioada 2006-2008 guvernele sa-au lasat “furate” de val si au crezut ca economia va livra an dupa an cresteri economice de peste 5%. In 2009-2010 desi economia era in recesiune guvernul a pastrat cheltuielile publice ca procent din PIB putin mai sus decat in 2008. Mult discutata “austeritate” din 2010 nu se vede in aceste date, cheltuielile ca procent din PIB au avut un nivel mai sczut fata de 2008-2010 abia din 2011.

Prezinta aceasta evolutie a cheltuielilor publice ca procent din PIB dovezile necesare sustinerii ipotezei auseritatii? Nu. Chetuielile publice, totale si primare, au crescut an dupa an in perioada 2004-2014. In aceasta perioad dinamica cheltuielilor publice a fost mereu pozitiva. Din pacate nu putem spune acelasi lucuru despre dinamica PIB nominal. In 2009 PIB nominal a avut o dinamica negativa fata de 2008, a scazut. Dinamica cheltuielilor publice a scazut si ea dar a ramas pozitiva, altfel spus cheltuileile publice au crescut dar intr-un ritm mai lent.

In perioada 2010-2013, dinamica PIB nominal, rata de crestere, este mai mare decat cea a cheltuielilor publice. Reprezinta aceasta dovada necesara sustenirii ipotezei austeritatii? Nu. Din doua motive. Primul, dinamica cheltuielilor a fost tot timpul pozitiva. Era normal sa scada ritmul de crestere al cheltuielilor publice avand in vedere ce s-a intamplat cu PIB nominal. Al doilea, in perioada 2006-2008 cheltuielile publice cresteau in medie cu 27% pe an in timp ce PIB nominal doar cu 20% pe an. Dupa o astfel de exagerare din partea statului si dupa ce PIB nominal a inceput sa scada era normal ca ritmul de crestere al cheltuielilor publice sa se tempereze. Ceea ce se vrea sa fie prezentat ca o perioada de austeritate pentru a sustine din nou un program de cresteri al cheltuileilor publice nu este altceva decat o evolutie normala avand in vedere conditiile economice din perioada 2010-2014. Este important de observat ca in 2014 dinamica cheltuielilor publice totale a depasit dinamica PIB nominal ceea ce ne aduce aminte de 2006. Lectia acelei perioada era ca aeste exagerari o sa fie corectate in viitor, dar pare ca deja s-a uitat.

graph3fiscblog

graph4fiscblog

Pe langa aceste evolutii ale cheltuielilor publice care nu sustin teza austeritatii exista si alte dovezi ca statul nu a trecut printr-un program de eficientizare a costurilor. In perioada 2009-2014 datoria publica a crescut de la 13% din PIB la 40% din PIB. In timp ce statul atragea resursele din sistmul bancar, expunerea bancilor pe stat a crescut de la 5% la 20% din active, sistemul privat suferea din lipsa de finantare, expunerea sistemului bancar pe sectorul privat a ramas constanta in aceasta perioada. Astfel de evolutii nu sunt caracteristice unui stat care trece printr-un program de eficientizare ci unui stat care impinge o parte din problemele create in 2006-2014 in viitor.

Si totusi daca nu austeritatea este de vina pentru revenirea foarte lenta a economiei atunci ce s-a intamplat? Exista cateva socuri majore negative pe care le-a resimtit economia in perioada 2008-2014. Primul, politica monetara restrictiva responsabila pentru caderea dramatica a PIB nominal. Al doilea, cresterea TVA din 2010  (desi efectul acesteia ar putea sa fi fost anulat de o relaxare temporara a polticii monetare in perioda 2010-2011). Al treielea reprezinta o serie de socuri dupa 2013, cresterea salariului minim, introducerea taxei pe constructii speciale si supraacciza la carburant. In cazutl acestei combinatii de socuri efectele negative pentru economie au fost in mare parte anulate de relaxarea monetara inceputa dupa 2013. Totusi, evolutia investitiilor in mijloace fixe, contributie negativa la dinamica PIB in 2013 si 2014, arata ca nu toate efectle negative au fost anulate de politica monetara.

Perioada 2006-2014 arata foarte clar ca o dinamica a cheltuielilor publice mult mai mare decat cea a PIB nominal nu este credibila si nici sustenabila pe termen lung. Chair daca nu politica fiscala este cea care a furnizat tragaciul pentru intrarea in recesiune, aceasta a fragilizat economia atat de tare incat raspunsul gresit al politicii monetare a impins economia in cea mai lunga perioada de criza dupa 1989. Masurile anuntate in 2010 si scoase din contextul economic sunt prezentate ca dovezi ale unui program dur de austeritate prin care a “trebuit“ sa treaca statul roman. Mai departe, aceleasi masuri sunt folosite ca justificare pentur crestterea dinamicii cheltuielilor publice.

O analiza nepartizana a datelor arata ca in Romania nu a existat un program de austeritate. Iar cand comparam evolutia sectorului public in aceasta perioada relativ la sectorul privat vedem ca o eficientizare/reforma (sa nu-i spunem austeritate) ar fi fost necesara. Dupa acest ciclu economic, 2006-2014 Romania ramane cu o datorie publica mai mare, o expunere a sistemului bancar mai mare la riscul de stat dar si cu o dinamica a PIB-ului care se pare ca se stabilizeaza la un nivel mai aproape de zero decat de obiectivele fluturate oficial de 5%.

Surse: INS, FMI, calcule proprii

5 thoughts on “Austeritate, a fost sau nu a fost?

  1. PDL-ul a vorbit despre austeritate. Andreea Paul, Ionuț Popescu și toți ceilalți impostori ai guvernării “de dreapta” au vorbit despre austeritate, necesitatea tăierii salariilor și impozitării pensiilor. Ceea ce nu prea au spus ei era legat de mafia retrocedărilor și alocările bugetare către ANRP.

    Deci, e imposibil să pui pe seama altora măsurile reale de austeritate propuse de pedeliști, și e imposibil să spui că alții vorbesc despre austeritate, când primii care făcut-o au fost cei care și-au motivat astfel deturnarea de fonduri.

    O analiză nepartizană arată că s-au experimentat măsuri de austeritate pe spatele populației, însă guvernanții PDL și-au bătut joc nu numai de populație și de contribuabili, ci și de viitorul economiei românești, totul pentru un jaf prostesc mafioto-securistic.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s