Disclaimer-ul care lipseste din anuntul aparitiei certe a surplusului de cerere

Cel mai dificil lucru pentru economisti este sa estimeze viitorul. Imposibil pe termen lung. Pe termen scurt sunt sanse mai mari. Dupa ce depasim 4 trimestre totul devine imposibil. In acelasi timp ne place nu ne place avem nevoie de aceste estimari.

Toti urmarim cu mare atentie estimarile bancilor centrale. Nu pentru ca ar fi cele mai bune. Nici pe departe. Dar sunt cele mai importante pentru ca pe acestea le iau in calcul cei care decid , asta este sistemul ce sa faci, ce se intampla cu oferta de bani din economie. Si de aici porneste tot. Ce se intampla cu masa monetara influenteaza direct, indirect, pe termen scurt si pe termen lung fiecare aspect din viata noastra. Politica monetara poate sa te arunce in recesiune sau poate sa te ridice la ceruri. Nu este ceva nou. Banii au avut mereu puterea sa faca sau sa distruga o economie.

Bancile centrale folosesc bugete foarte mari pentru a construi modele care sa estimeze cat mai bine viitorul. Pana acum rezultatele au fost foarte foarte slabe. Din punctul meu de vedere toate modelele explodeaza la un moment dat. Speri ca modeul tau sa nu greseasca intr-un moment ca 2008. Dar fara niciun dubiu toate explodeaza. In acelasi timp este adevarat ca estimarile depind foarte mult de sursa. Suntem toti familiari cu expresia – garbage in, garbage out. Astfel estimarile din tarile in curs de dezvoltare unde colectarea de date lasa mult de dorit sunt din start mult mai slabe (mai departe de realitate).

Nu numai datele sunt problema. Exista alte doua probleme: ce fac bancile centrale cu datele (cum le transforma) si ce teorie folosesc la baza construirii unui model. Majoritatea bancilor centrale foloses modele bazate pe teoria Neo-Keynesista. Nu este ceva nou. Au folosit aceleasi modele si inainte de criza din 2008. Nu este ce folosesc eu dar in lumea bancilor centrale este un fel de misery loves company (am aratat de mai multe ori aici ca modelel mele simple, econometrice estimaza mai bine pe o perioada de pana la 4 trimestre).

Pe langa teoria folosita si calibrare (interventia subiectiva a bancherului central in relatia dintre variabile) o alta problema o reprezinta transformarea datelor. Bancile centrale sunt indragostite de filtre. Filtreaza orice serie de date si pe urma se uita la relatia dintre “gap-uri”.

Dupa o introducere asa de lunga, imi cer scuze, ajunge la ce voiam sa prezint: deficitul/surplusul de cerere din economie. Intr-o perioada de surplus de cerere exista mai multe sanse ca preturile sa creasca rapid. Dar cum estimeaza bancile centrale acest surplus de cerere? Estimeaza PIB-ul in perioada urmatoare si pe urma folosind mai multe filtre, sper ca nu doar H-P, elimina ceea ce numim PIB potential. Diferenta PIB-ului estimat fata de PIB -potential estimat reprezinta estimarea deficitului (daca PIB real este sub PIB potential) sau al surplusului (PIB real peste PIB potential). de cerere. Cam multe estimari nu credeti?

Nu mi plac filtrele si nu le folosesc. Eu vreau sa inteleg datele. Vreau sa vad relatia adevarata intre date. In acelasi timp exista un pericol foarte mare: revizuirile de date. Orice reviziure este amplificata de metoda de filtrare. Iar in Romania datele pentru PIB sunt revizuite des si de fiecare data semnificativ .

Aceasta este realitatea cand vine vorba de estimari. Viitorul este mai greu de anticipat cand avem date proaste, teorii gresite si mai si aruncam informatii prin filtrare. Orice economist care se respecta si care foloseste filtre ar trebui cand iese public si anunta iminenta aparitie unui surplus de cerere in economie sa faca mai intai o pauza. Sa se gandeasca mai intai la rezultatele oferite de acest studiu de referinta “Monetary Policy Rules Based on Real-Time Data, Athanasios Orphanides,Board of Governors of the Federal Reserve System, December 1997”. Dupa ce se gandeste si poate intelege ce spune acest studiu sa vedem daca mai are taria sa sustina ca un surplus sau deficit de cerere este o certitudine in urmatoarea perioada.

Acest model de lucru este folosit si de BNR. Mai jos aveti cateva exemple de estimari facute de BNR in perioada 2007 -2008 pentru deficitul/surplusul de cerere. Cred ca aceste exemple alaturi de explicatiile de mai sus pun intr-o alta perspectiva estimarile despre surplusul de cerere din urmatoarele trimestre (supraincalzirea).

BNR:

– In februarie 2007 spunea ca in primul trimestru din 2008 o sa avem deficit de cerere

– In februarie 2008 spunea ca in trimestrul II din 2008 o sa avem deficit de cerere (:) )

– in august 2008 (!!!!) vedea deficit de cerere din trimestrul III 2008

– in noiembrie 2008 (mare atentie aici) vedea surplus de cerere in 2009 …

– in februarie 2009 (va rog sa fiti atenti) a revizuit cifrele si a aratat un deficit de cerere din trim IV 2008 (!!!) pana in 2010

Cele mai bune estimari sunt acelea unde reputatia si banii proprii sunt puse la bataie. De aceea in general estiamrile mele sunt mai bune decat cele ale BNR. Au fost si in 2007, 2008 si in perioada recenta. Cand nu ai nimic de pierdut si orice ai face nu ai ce pierde atunci se vede si in estimari.

One thought on “Disclaimer-ul care lipseste din anuntul aparitiei certe a surplusului de cerere

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s