In asteptarea deciziei BNR de saptamana viitoare

Cu cateva luni in urma banca centrala a iesit public si a avertizat ca o relaxare fiscala ar provoca o supraincalzire a economie. In sustinerea acestei opinii banca centrala a prezentat propriile estimari pentru evolutia inflatiei in urmatorii 2 ani. Dupa o perioada de aprope doi de deflatie urmate de o rata a inflatiei foarte aproape de zero BNR estima o crestere brusca a ratei de inflatie pana la 2.9% in 2017. Astfel, banca centrala arata ca socul (pozitiv) fiscal ar impinge economia peste potential ceea ce ar duce la o repetare a istoriei din perioada 2006-2009.

Am explicat aici,aici de ce o banca centrala independenta nu ar permite acest lucru. Aici am explicat de ce este gresit sa luam decizii pe baza unui PIB potential. Iar aici am aratat ca nici piata nu vede supraincalazirea despre care vorbeste BNR.

A trecut o luna de la estimarile BNR si banca centrala da semne ca isi schimba opinia. Domnul viceguvernator Bogdan Olteanu ne spune ca “ Inflația va rămâne sub 2% până la sfârșitul anului 2017” (sursa profit.ro). O informatie ignorata dar cu implicatii majore pentru politica economica.

In estimarea pe care o face domnul viceguveranor (nu stiu daca BNR si-o asuma) inflatia ar ramane sub tinta pentru o perioada de aproape 5 ani. Deja stim ca in August deflatia a fost mai mare deca o estima BNR. Astfel este posibil ca perioada de deflatie sa continue pana in 2017. In aceste conditii este greu de crezut ca nu o sa fie influentat comportamentul actorilor din economie (al meu si al dumneavaostra, al companiilor). Si aici este marea problema. BNR poate sa ignore socul initial si sa spuna ca este tranzitoriu (nu afecteaza comportamentul in economie) dar nu poat ignora o perioada cu inflatie sub tinta de 5 ani din care 2 ani de deflatie. Ce soc tranzitoriu/temporar tine 5 ani?

Este timpul ca BNR sa se uite la alte cauze ale inflatiei sub tinta. O cauza pentru inflatia scazuta din prezent o reprezinta politica monetara prea restrictiva pentru conditiile economice din anii precedenti. Iar evolutia inflatiei peste 2 ani este influentata de politica monetara de acum. Numai ca in aceata perioada banca centrala a strans iar surubul (aici am descris situatia actuala). De aceea scenariul domnului viceguvernator mi se pare mai aproape de realitate in comparatie cu estimarile BNR din august.

Banca centrala nu poate sa spuna ca a fost luata prin surprindere. In octombrie anul trecut atrageam atentia (aici) bancii centrale ca s-ar putea sa fie nevoie sa taie dobanzile foarte aprope de zero pentru a readuce inflatia la tinta in orizontul de politca monetara (2 ani). Evolutia recenta a inflatiei, informatiile oferite de piata si acum estimarile din banca centrala arata ca este nevoie in continuare de relaxare a politicii monetare. Aceasta relaxare poate sa fie facuta prin reducerea dobanzilor. Dsi dobanzile din piata sunt aproape de zero pe termen scurt s-ar putea sa ajute la scaderea dobanzilor pe termen lung. Banca centrala ar putea sa reduca in continurare rata rezervelor minime obligatorii si nu in ultimul rand sa lase cursul liber. Poate chiar sa si incurajeze verbal deprecierea monedei nationale.

Intrebarea pe care trebuie sa si-o puna BNR saptamana viitoare este cand va reveni inflatia la tinta de 2.5%-obiectivul fundamental si unic al BNR. Perioade lungi in care inflatia ramane sub tinta si mai ales in teritoriul negativ afecteaza credibilitatea bancii centrale. Este un cost pe care BNR si noi nu ni-l permitem. In continuare estimez ca banca centrala va trebui sa scada dobanzile, sa reduca RMO si sa lase cursul valutar liber daca vrea ca inflatia sa revina la tinta in orizontul de politica monetara. Orice amanare in a aduce inflatia la tinta afecteaza ce a mai ramas din credibilitatea BNR dupa avertizarile gresite, voit sau nu, despre iminenta supraincalzire a economiei.

5 thoughts on “In asteptarea deciziei BNR de saptamana viitoare

  1. Ca de obicei, mare dreptate aveti! Decizia BNR trebuie sa fie prociclica la fel ca si politica fiscala pentru a avea inflatie. Si da, si cursul ar trebui depreciat, in acelasi scop. Potrivit calculelor dumneavoastra, care ar fi nivelul real al cursului euro/leu si pana unde ar trebui incurajata deprecierea leului ?

  2. domnu’ analist. Dar poate ar trebui sa ne explicati si noua prostilor de ce deflatia este un lucru rau ?
    – daca o bagati la inaintare pe aia cu .. lumea care se opreste din cumparat si tine banii la saltea si va cade economia domle, industria IT (computere/telefoane) tinde sa demonstreze clar ca in ciuda unei deflatii colosale, lumea tot cumpara cind are nevoie, (o placa video cumparata azi, valoreaza 50% peste un an)

    – ca lumea se va opri din cumparat chestii inutile deoarece banul creste in valoare… poate ca da .. de ce este asta un lucru rau daca vei cumpara doar cind ai cu adevarat nevoie.

    – si care este aspectul negativ la faptul ca daca tii un ban deoparte peste un an acel ban va avea cel putin valoarea la care l-ai depozitat, daca nu chiar mai mare ?

    – vor muri multe firme care se bazeaza pe crearea de produse inutile ?, probabil ca da.

    – va reveni ideea in care firmele creaza produse ce te tin o viata ?, da … si asta este un lucru rau pentru ca ????

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s