Politica monetara este mai simpla cand accepti realitatea

Realitatile alternative sau lumile virtuale prind in special la persoanele care se simt neindreptatite de aceasta lume. In lumile virtuale acestea pot sa se exprime dar pot sa-si si ascunda limitele sau incompetentele. Bineinteles ca la un moment dat ajung sa deteste lumea reala si sa traiasca doar in cea virtuala, alternativa.

Au o singura problema, doar deciziile din lumea reala au consecinte reale. Iar problema pentru cei din jur apare atunci cand acestia iau decizii in lumea reala bazate pe informatii sau comportamente din lumea virtuala.

Banca centrala a devenit in ultimul an o institutie care s-a refugiat in lumea virtuala. O lume in care taxele inca sunt mari. Din momentul in care deflatia a aparut in Romania, BNR a refuzat sa accepte aceasta realitate. A construit indicatori care sa-i confirme o opinie preconceputa in speranta ca nu va pierde din credibilitate. Astfel desi dinamica preturilor masurata de INS si observata de noi toti in lumea reala arata deflatie BNR a construit indicatori care aratau preturi in crestere. In comunicarea cu noi cei din lumea reala ne spunea ca nu putem sa vedem rata inflatiei in crestere pentru ca informatia era “ecranata”. A mers atat de departe incat a inventat expresii fara sens in lumea reala inflatie negativa care se traduce prin crestere negativa doar pentru a nu folosi cuvantul deflatie. Si bineinteles a facut exact ce orice alt dependent de lumea virtuala ar fi facut, a atacat public direct sau indirect pe oricine ar fi sustinut altceva.

Daca acest demers s-ar fi stopat doar la nivelul retoricii nu ar fi fost o problema. Numa ca asa cum explicam si atunci in aceasta opinie , Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare, decizii luate in lumea reala pe baza unor informatii din lumea virtuala pot distruge o economie. Banca centrala nu este un tanar cu probleme sociale care isi gaseste refugiul online. Nu. Banca centrala este o institutie care ia decizii pentru noi in numele nostru cu efecte imediate dar si pe termen lung.

Totusi se pare ca in ultimul timp banca centrala incepe sa observe realitatea noastra de zi cu zi. Rata inflatiei chiar si in lumea virtuala a BNR a tot scazut iara acum este mai aprope de zero decat de tinta. BNR a renuntat la cuvantul “ecranare” din comunicate si pare ca intelege ca suntem intr-un moment dificil si greu de inteles in economie. Deflatia este mai reala ca oricand si in acest sistem suboptimal cu banca centrala este cam singura care poate sa faca ceva.

Din pacate deciziile luate in ultimele 12 luni pe baza informatiilor false din lumea virtuala (fara scaderi de taxe) se vad astazi si vor influenta economia si in perioada viitoare. Lupta BNR in lumea reala cu inflatia din lumea virtuala a influentat negativ alocarea de resurse din economie si bineinteles ne-a costat crestere economica reala atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Conferinta de presa din aceasta saptamana mi-a dat speranta ca BNR se trezeste la realitate. Sper sa nu fie ceva temporar.

 

Grafic 1: Rata inflatiei masurata de INS si observata de noi. Rata inflatiei pe care o folosim cand luam decizii. Rata inflatiei care arata ca dobanda reala a crescut si explica de ce preturile inca nu cresc.

infmai2016.001

 

Grafic 2: Estimarile BNR pentru rata inflatiei din lumea virtuala – unde nu exista scaderi de taxe. Chiar si acolo dinamica a scazut constant dupa scaderile de taxe si chiar si acolo rata inflatiei este mult sub tinta astazi. Este normal pentru ca deciziile pe baz informatiilor din lumea virtuala au AFECTAT rata inflatiei din lumea reala.

infvirtuala.001

 

Referinte:

BNR – Raport Asupra Inflatiei (August 2015, Noiembrie 2015, Februarie 2016, Mai 2016)

BNR- Hotararile CA al BNR pe probleme de politica monetara (2015, 2016).

Florin Citu – August 2015 “Politica monetara a trecut brusc la descurajarea cresterii economice”

Florin Citu – Octombrie 2015 “Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare”

Florin Citu – Noiembrie 2015 “Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza”

 

P.S. Rapoartele FMI au raman o sursa de amuzament. FMI imprumuta din retorica BNR si foloseste doi indicatori de inflatie. Da, in lumea reala observam deflatie dar in realitate avem inflatie dar nu putem sa o vedem pt ca este mascata de scaderile de taxe. Si de unde vine aceasta inflatie din lumea virtuala? Din cresterea reala a salariilor ne spun expertii FMI. Ok. Si cum ati calculat domnilor si doamnelor experti FMI salariile reale? Relativ la rata inflatiei observata, normal. Este clar acum nu? Daca FMI ar fi calculat salariile reale relativa la rata inflatiei din lumea virtuala atunci cresterea era mai mica. Este greu cu punctele de referinta.

14 thoughts on “Politica monetara este mai simpla cand accepti realitatea

  1. La raft nu e deloc deflatie, ci inflatie in toata regula si nu vorbim de preturi sezoniere.
    Cred ca lipsa concurentei reale din retail + disparitia efectului 9% va aduce inflatia spre 2%+

    1. la nivel personal este posibil sa nu vedem deflatia… este o greseala pe care o facem toti. sigur, s-ar putea ca si INS sa masoare gresit dar nu am cum sa lucrez altfel decat cu data oficiale. In acelasi timp avem un al indicaor, preturile productiei industriale care arata deflatie. avem mai multe indicii..

      1. Sper ca sunteti constient ca fenomenul deflatie implica altceva decat invocati dvs. Aceasta ar implica o amanare a consumului, ceea ce nu este cazul. In plus preturile productiei industriale (la nivel agregat) au rate negative, din nou, din alte motive (ex: preturi materii prime). Poate ar trebui sa va uitati la cele ale bunurilor de consum, care ar fi mai relevante din punctul asta de vedere (care sub nicio forma nu arata “deflatie”). Care ar mai fi indiciile, in conditiile in care la raft incep sa se vada scumpiri?

      2. fenomenul deflatie implica multe lucruri, depinde de unde il privesti. Eu zic sa mai cititi si altceva. Incercati Selgin “Less than Zero: The Case for a Falling Price Level in a Growing Economy”, de exemplu. In acelasi timp eu cred ca sunteti constient ca rata inflatiei de astazi este in principal efectul politicilor monetare din trecut (dar si astepari). Dar CORE2 ajustat oare ce reprezinta? era negativ inainte de scaderile de taxe.

      3. Cand spuneti ca inainte de scaderile de taxe CORE2 ajustat era negativ, la ce perioada va referiti? Ca in mai 2015 era pozitiv (+1 la suta).

      4. CORE2 ajustat a fost negativ in noiembrie 2013 in cea mai mare parte din cauza extinderii cotei reduse TVA la paine. Daca va uitati pe graficul facut de dvs. veti vedea ca incepand cu septembrie 2014 rata devine pozitiva (aprox. 1 la suta, disipare efect TVA). Ceea ce vreti dvs sa spuneti este ca inflatia de baza nu este afectata de modificari de taxe, ceea nu este adevarat. Painea, alimentele (ex. carne, lapte, ulei) intra in componenta CORE2 ajustat, din aceasta cauza in iunie 2015, acesta a scazut mai mult decat IPC: ponderea alimetelor in CORE2 ajustat este mai mare decat cea in IPC, ceea ce inseamna ca si impactul este mai mare.

  2. BNR confirma implicit “Astfel in 2010 sau in 2013 BNR arata spre inflatia de baza care nu era la fel de volatila ca cea masurata de IPC si ne spunea ca politica monetara livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul. Numai ca din noiembrie 2013 fara sa explie de ce nu a mai inclus informatia despre inflatia de baza in comunicatele publicate dupa decizia de politica monetara. Misterul este simplu de rezolvat. Din noiembrie 2013 inflatia de baza intra in teritoriul negativ. Aici aparea problema pentru BNR. Exact acele preturi pe care sustinea ca le influenteaza prin politica monetara scadeau si erau cel mai departe de tinta.”

    1. Cred ca este o chestiune de comunicare si de modul in care vrei sa transmiti ceva. Totusi, in continuare cred ca nu se poate vorbi de deflatie. Iar politica monetara nu avea cum sa influenteze scaderile de TVA.

      1. BNR si pe urma cititi Selgin ” Comparativ cu Raportul asupra inflaţiei precedent, traiectoria ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat consemnează o revizuire în jos pe întregul interval de prognoză. Şocurile favorabile de ofertă manifestate în trimestrul III a.c. reprezintă principalul determinant al revizuirii majore a coordonatelor inflaţiei de bază în al doilea semestru al anului curent şi primul semestru al celui viitor. Pe lângă şocurile de ofertă menţionate, dar în relaţie cu acestea, la revizuirea în jos a traiectoriei inflaţiei CORE2 ajustat contribuie plasarea anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici la valori mai scăzute, un aport suplimentar avându-l şi proiectarea deviaţiei PIB la valori uşor mai favorabile dezinflaţiei10. O influenţă de sens contrar este exercitată de reevaluarea ascendentă a contribuţiei preconizate a preţurilor de import în prima jumătate a anului viitor, în principal pe seama dinamicii din perioadele recente a cursului de schimb al leului, în timp ce pentru restul intervalului de prognoză inflaţia importată a fost revizuită la valori marginal mai reduse, pe fondul unei evoluţii uşor mai favorabile a preţurilor externe comparativ cu runda anterioară.”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s