Un test pentru a vedea cat de mic este riscul valutar pentru creditele in lei pana la adopatarea euro

Interesant indemnul ministrului bugetului “””Câştigi în lei, trebuie să-ţi iei credit în lei. Are sens să-ţi iei credit în lei mai ales în programele statului garantate în lei. Mai sunt 4 ani de risc valutar. Sigur, e un risc foarte mic, pentru că intrăm pe parcursul de adoptare euro, dar, şi aşa, sunt de părere că trebuie să iei credit în moneda în care îţi iei salariul”, a declarat Liviu Voinea (emisiunea ZF live).

Mi-au atras atentia doua lucruri:

1) Are sens să-ţi iei credit în lei mai ales în programele statului garantate în lei.

2)  Sigur, e un risc foarte mic…

Nu prea am ce sa fac cu riscurile pe care si le asuma statul (punctul 1), oricum o sa le platim tot noi. Dar exista un  TEST pentru a vedea “cat de mic ” este riscul valutar in cazul in care va imprumutati in lei pe termen lung avand in vedere ca Romania doreste sa adopte euro in 2019.

Va propun sa luati credite in lei pentru 20 de ani si cereti bancii un produs pentru eliminarea riscului valutar in in momentul in care se face trecerea la euro. Ca o regula de baza : pret mare in plus pentru produs risc mare, pret mic risc mic. Nu exista produs pentru ca sunt prea multe necunoscute, pretul este infinit.

 

 

Contrar promisiunilor datoria publica totala creste nu scade

Un guvern care favorizeaza cheltuielile publice din ce in ce mai mari se poate finanta din taxarea generatiei curente si/sau taxarea generatiilor viitoare. Guvernul actual a ales ambele variante dar cum era de asteptat avand in vedere anul electoral 2014 s-a folosit mai mult de taxarea generatiilor viitoare.

Influenta bizara a deflatorului asupra cresterii economice reale

Cresterea economica peste asteptari in 2013 ridica mai multe semne de intrebare din punctul meu de vedere. Pentru unii este doar un prilej de a umple spatiul public cu ode partidului. Cum spun americanii: sing for your supper.
Doar cateva example:
– Somajul a scazut in 2012 dar a crescut in 2013
– Venitul disponibil a continuat sa scada si in 2013 (date Noiembrie 2013)
– Numarul insolventelor a continuat sa creasca in 2013
– Procentul NPLs la fel
– Tinta de deficit initiala a fost ratata (desi cresterea economica a surprins pozitiv)
– Venituri la buget mai mici decat cele estimate pentru o crestere reala mai mica.
– Consumul a stagnat si sectorul privat s-a contractat

O doza sanatoasa de scepticism pentru “rata Ponta”

In primul rand aceasta este opinia unui sceptic cand vine vorba despre orice masura luata de orice guvern. In aceste situatii prefer sa fiu placut surprins in viitor si sa nu am dreptate.

In al doilea rand o spune chiar mama si tatal interventionistilor cand vorbeste despre programe guvernamentale de ajutor pentru cei supraindatorati, FMI, : “It is worth recognizing that any government intervention will introduce distortions and lead to some redistribution of resources within the economy and over time.”

Relatia somaj – NAIRU: conteaza nivelul dar si cine este mai mare

Mi- a atras atentia o declaratie din partea unui reprezentant al guvernului care spunea cam asa: rata somajului in jur de 7% si apropiata de NAIRU. Referirea la relatia somaj –NAIRU a aparut intr-un articol in care erau enumerate realizarile guvernarii actuale. Avand in vedere contextul eu inteleg ca o rata a somajului de 7% este un lucru bun.

Prezentarea mea la “Conferinta Anului Viitor”

Reglementatorul autohton a picat testul (deocamdata al) pietei de capital

Ziarul Bursa a relatat in ultimele doua zile despre o noua frauda pe piata de capital in care este implicat un SSIF. Detalii in “Păgubiţii de la Harinvest: “BVB – piaţă de hoţi”. Importanta pentru a intelege ce s-a intamplat este si pozitia “Harinvest S.A.”.