Despre criza din 2008, in trei episoade scurte

Am doua probleme cu criza economica din 2008. Caderea economiei locale a fost mai puternica ca in alte tari din regiune si perioada de revenire mai lunga. Pentru un economist intrebarea este simpla; cat din structura economiei la acel moment a determinat acest rezultat si cat a fost determinat de interventia statului (banca centrala sau guvern)?

Rolul destabilizator al statului in economie

Comitetul National pentru Stabilitate Financiara, Comitetul de Macrostabilitate, Autoritatea de Stabilitate Financiara, Banca Nationala a Romaniei care implementeaza politica monetara pentru a asigura stabilitatea preturilor sau/si a unui curs de schimb stabil sunt doar cateva exemple care arata cum isi prezinta statul rolul in economie: promoveaza si sustine stabilitatea (sau echilibrul). Mai concret, piata si competitia produc dezechilbre iar statul prin interventiile sale aduce stabilitate. Intodeauna m-a intrigat acest mod simplistic si unidimensional de a prezenta rolul statului, chiar daca a devenit o conventie aproape unanim acceptata.

Trei lucruri de semnalat dupa decizia BNR

Vesti bune dupa decizia bancii centrale de saptamana trecuta. In sfarsit, banca centrala se uita si la economia reala nu doar la relatia cu clasa politica.

Ne ramane un singur lucru de aflat, ce scenariu a folosit BNR in 2008 (concluzia)

Experientele crizelor din Mexic, Asia, Suedia au fost ignorate de conducerea BNR in 2008. Am aratat raspunsul bancii centrale. Am aratat ce spune teoria si ce arata modelele indiferent de teoria pe care au la baza – reactia econmomiei la un soc de politica monetara este negativa. Intuitia ne spune acest lucru si nimic nu s-a schimbat de la David Hume si pana astazi (da, putin pe margine)- cand scoti bani din economie/cresti dobanzile economia sufera.

Ce trebuie sa facem ca sa aflam cum vede BNR relatia politica monetara -inflatie si PIB? (Corectat)

Update: Autorul studiului BNR imi atrage atentia (normal ca intr-un stil superior ca doar este din scoala BNR desi mi s-a parut ca l-am tratat cu respect, dar asta este), si pe buna dreptate ca informatia pe care o cautam exista in lucrare. Adaug mai jos graficul. Nu pentru a-mi scuza scaparea, si iar are dreptate, am sarit direct la Anexe si functia de reactie dar acestea ma interesau. Modelul nu este nou, este un model folosit de sute de economisti, acelasi peste tot. Functia de reactie aceeasi, raspunsul la soc acelasi. Stiind asta nu am citit toata lucrarea. Corectam acum si mergem mai departe. Partea buna este ca si in acest model, care nu este modelul BNR dar este similar, o dobanda mai mare influenteaza negativ PIB (ce ne intereseaza pe noi). Dobanda creste cu 0.75 pp si “În consecință PIB se contractă, revenind la nivelul de echilibru după aproximativ doi ani; impactul în prima perioadă este de circa 0,3 procente.” Maine vin cu concluzia opiniilor din ultimelor doua zile (sper ca maine).

Acum daca am putea sa facem ca BNR sa schimbe ceva cand greseste …

 

Vara lui 2003 am participat, ca angajat al RBNZ, la un curs la Center for Financial Studies. Un institut de cercetare independent dar cu legaturi foarte stranse cu ECB. Presedintele de acum este Otmar Issing, fost economist sef al ECB.

Acelasi soc, reactii diferite-BNR vs BNP

Romania si Polonia sunt tari in curs de dezvoltare. Ambele au iesit din comunism in 1989. Romania la aceea vreme cu o datoria publica mult mai mica si un pib/capita mai mare. Nu fac acum analiza evolutiei celor 2 tari in ultimii 26 de ani. Ma intereseaza, pentru ca si acest lucru explica o parte din decalajul de astazi in favoarea Poloniei, reactia politicii monetare in 2008*. Ambele tari au avut o mare parte din credite denominate in moneda straina.

Sa presupunem ca sunteti guvernatorul bancii centrale….

Politica monetara este transmisa prin mai multe canale catre economia reala. Unul, cel mai mai important de fapt, dintre acestea este canalul dobanzilor. Este foarte simplu, banca centrala influenteaza direct lichiditatea din sistemul interbancar iar de acolo se transmite prin dobanzi catre economia reala.