BNR nu tinteste un anumit nivel de curs

Banca centrala sustine ori de cate ori este intrebata ca nu tinteste un anumit nivel al crusului de schimb. Mai mult sustine ca in Romania cursul este determinat de piata si reflecta fundamentele eocnomiei. Nu sunt de acord cu prima explicatie dar cu cea de-a doua sunt de acord daca ne referim la termen lung. O tara cu o economie slaba va avea o valuta care se va deprecia pe termen lung. Acest lucru se vede clar si in cazul Romaniei incepand cu iulie 2007 si pana astazi.

Asadar, nu sunt de acrod ca in Romania cursul este determinat de piata. Cursul de schimb este determinat de tranzactiile din piata dar in interiorul unui coridor gandit de banca centrala.

Dar si mai mult sunt de acord ca banca central nu tinteste un anumit nivel de curs. Stiu ca venind de la mine pare bizar ceea ce spun dar aveti putina rabdare. Banca centrala nu tinteste un anumite nivel de curs dar isi creeaza praguri atat superioare cat si inferioare in care cursul este lasat oarecum liber atata timp cat miscarile zilnice nu sunt exagerate. Acest gen de comunicare este folosit de exemplu si de BCE care nu tinteste o inflatie de 2%. BCE trebuie sa tina inflatia sub 2%. Este o mare differenta cand este vorba de comunicare si poate revin cu alta ocazie la acest subiect.

Intorcandu-ne la “oile” noastre, apar cateva intrebari. De unde stie banca central ca un nivel de curs mai mare de 4.4 pentru EURRON este mai daunator astazi decat peste 6 luni (acum cursul este tinut artificial sub 4.4 lei pe euro)? De unde stie banca centrala ca un nivel de 4.3 pentru EURRON era mai daunator in mai 2009 decat in Februarie 2012? Raspunsul este simplu: nu stie. Banca centrala a ales cateva praguri, aleator, pe care le-a aparat. In spate nu exista nicio formula magica sau teorie economica, pur si simplu este o opinie.

Ce putem noi sa facem este sa ne uitam la rezultate. Acest gen de politica monetara in care cursul este mentinut stabil in jurul unui trend foarte firav de depreciere a dus la doua efecte majore. Cum toti suntem si medici in Romania, pe langa fotbalisti si economisti, am sa ma folosesc de acest talent al nostru pentru a explica efectele.

Cursul de schimb este un pret. Pretul unei valute exprimat in alta valuta. Rolul preturilor in economie este acela de a da semnale tuturor celor implicati in procesul econnomic. Cand cresc prea rapid avem inflatie cand au o crestere negativa iar este o problema pentru ca de obicei acest lucru este asociat cu recesiunea. Dar daca sunt determinate de piata atunci stim ce avem de facut in fiecare din cazuri. Asadar, cursul si celelalte preturi din economie au rolul pe care il are temperatura pentru corpul uman. De exemplu, cand avem febra stim ca s-ar putea sa fie din cauza unei infectii.

Ce a facut banca centrala prin stabilitatea fortata a cursului a fost sa elimine acest semnal dat de cursul de schimb. In acest moment ne este foarte greu sa stim daca economia Romaniei este solida sau are probleme deoarece un indicator, cursul de schimb, a fost anihilat. Mai mult investitorii straini au pierdut un indicator vital care le transmitea informatii despre santatea economiei noastre.

Acesta este al doilea efect al acestui gen de politica monetara: a eliminat investitiile (sau investitorii) pe termen scurt. Titulatura folosita numai la intrarea investitiilor. Cand ies aceste investitii (investitori) devin subit fonduri speculative (speculatori). Astazi, fara acesti investitori/speculatori piata valutara din Romania este o umbra palida perioadei 2006-2008 si cu mult in urma altor piete din tari similare. Revenind la medicina rolul investitilor pe termen scurt este similar cu cel al virusilor pentru corpul uman: dezvolta sistemul imunodeficitar. Fara un astfel de sistem ne vom dezvolta intr-o economie firava care nu va face fata conditiilor dure de competitie pentru capital la nivel global.

22 thoughts on “BNR nu tinteste un anumit nivel de curs

  1. As mai adauga inca un efect (zic eu cel mai important) pe langa cele doua scrise de tine, Florin. Prin interventiile facute din 2008 incoace, BNR-ul a sacrificat dobanzile de dragul cursului, intr-o perioada in care economia avea nevoie de bani ca de aer. Am intrat in criza in 2008 cu dobanzi in crestere si au stat sus (chiar cu doua cifre) suficient de mult cat sa sufoce economia reala. Personal, mi se pare criminal ce au facut, dar cine sa ii judece..
    Cred ca ce se intampla in prezent, cu un curs mai depreciat (cred ca nu visa nimeni ca vor lasa un nivel mediu de 4.38, dupa ce au aparat 4.30 atat de mult) si dobanzi in scadere, este cred un fel de recunoastere ca au gresit atunci (evident, nu vor recunoaste niciodata) si lasa lucrurile sa intre pe fagasul lor normal acum.
    Din pacate interventionismul este “one way road”…daca asa au jucat pana acum, nu mai pot sa schimbe asta. Altfel, leul se va deprecia chiar mai mult decat economia reala o cere, deoarece toata lumea va cumpara asteptand nivelul de interventie.
    Sunt mult mai multe efecte perverse ale interventiilor, la fel cum trebuie sa spunem ca sunt si avantaje. Pe termen lung insa, platim noi din buzunar, iar ei stau in aceleasi posturi de 20 de ani..

  2. Pentru toti ignorantii deveniti analisti economici: banca nationala are o idee despre tranzactiile “legitime” (non-speculative) efectuate in piata si atunci poate aprecia masura in care un curs este real sau nu. De exemplu, daca 4.45 este un curs nereal, creat de o incercare speculativa, vanzarea a 2-300 milioane de euro rezolva problema, dupa care cei 2-300 milioane de euro sunt cumparati inapoi.

    Interventiile BNR sunt reduse, comparativ cu sumele totale tranzactionate “legitim” de catre importatori si exportatori. Daca banca ar incerca sa mentina fortat un curs nereal, ar trebui sa vanda zilnic 2-300 milioane de euro si este evident ca n-ar putea face asta prea multa vreme, in aproximativ 100 – 150 de zile de tranzactionare ar epuiza complet rezerva de valuta. In lipsa interventiilor BNR, ar fi raiul speculatorilor: azi ar vinde 3 miliarde de euro, ar determina scaderea cursului si i-ar recupera poimaine, cu 10% profit in 3 zile!

    Problema e ca astfel de articole ar trebui scrise de catre o persoana abia dupa ce aceasta intelege mecanismele pietei valutare.

  3. Să luăm iau pe rînd cel mai importante idei care nu sunt suținute de argumente, precum paralelele cu medicina cam trase de păr.

    1. Substanța articolului e că intervențiile BNR sunt negative. Eu aș zice că BNR are habar ce face și cît intervine.
    1.1 – faptul că există „speculatori” (la modul cel mai propriu cu putință) pe termen scurt care atacă monede este din cîte știu recunoscut de toată lumea, nu doar o teorie a conspirației;
    1.2 – că BNR temperează niște mișcări bruște care ar genera panică și decizii pripite, din nou nu cred că este greșit.
    1.3 – aș vrea și niște numere și un grafic simplist cu evoluția cursului cu și fără intervențiile BNR (și nu cer aici numere clare, ci doar niște _presupuneri_ _credibile_ ). BNR nu poate consuma oricîte resurse pentru a manipula substanțial cursul.

    2. „In acest moment ne este foarte greu sa stim daca economia Romaniei este solida sau are probleme.”
    Cam generică afirmația, un citat despre cum se evaluează stărea economiei în funcție de curs, GDP, șomaj etc. se cam cere dat. Să nu-mi spuneți că starea economiei se „calculează” 80% în funcție de curs, și 5% în funcție de exporturi.

    3. „De exemplu, cand avem febra stim ca s-ar putea sa fie din cauza unei infectii.”
    Eu cred că știm că infecția există, și intervenționismul e de fapt medicamentația.

    Oricum, și argumentele mele și ale dumneavoastră cam sunt lipsite de substanță fără estimarea pe care v-o cer la punctul 1.3. Sper să nu-mi cenzurați, comentariul, pentru că mă miră că a apărut doar unul singur, și ăla apreciativ.

    Alex

    1. @alecs.
      Cel mai clar exempu poate fi gasit in perioada 2008 -2009.
      Fara interventie cursul a mers de la 3.4 la 3.9. Interventie de 2.2 miliarde de euro. A scazut la 3.5. Fara interventie s-a mutat la 4. Cu interventii zilnice s-a mutat la 4.3 unde a fost stopat.

      Costul este foarte usor de vazut in iesirea a 21.3 miliarde de euro din rezerva BNR din 2009 si pana astazi care au trebuit sa fie inlocuiti de imprumuturile de la FMI, CE si BM>.

      Cursul de schimb este inca un indicatator. Cursul de schimb ofera informatii atunci cand este determinat de piata. De ce credeti ca au probleme acum tarile din zona euro>? de ce credeti ca toate tarile din estul europei aman intrarea in zona euro?
      1.1 Cum faceti diferenta intre un speculator si un investitor pe termen scurt? Romania a crescut in perioada 2006-2008 numai pe baza investitiilor pe termen scurt. O scurta privire aruncata asupra contului de capital va ofera aceasta informatie.
      1.2 Ce inseaman miscari bruste? Cum stie BNR care sunt burste si care nu sunt burste? Poate aveti timp sa va uitati pe site-ul celor de la BIS si sa vedeti ce spun despre interventiile bancilor centrale pe pietele valutare. Pe termen mediu si lung nu au niciun efect. Asa cum nici in Romania nu au avut. Cursul s-a mutat de la 3.3 la 4.4 dar intre timp costul a fost iesirea de rezerve.

      3. Da este nevoie de interventie dar nu asupra indicatorului. Se intevine asupra fenomnelor care au facut indicatorul sa ne semnaleze probelma, de exemplu un deficit de cont mare.

  4. Cursul de schimb e determinat de fundamentele economiei atunci cand balanta comerciala are o pondere insemnata in balanta de plata. Cand intervin alti factori (capitaluri speculative, ISD, remiteri de bani de la proprii cetateni din strainatate etc etc), cursul de schimb e doar rezultatul raportului cerere-oferta.

    Despre manipularea cursului de schimb poate va spune mai multe amicul fost la banca aia greceasca…🙂

    1. @Claudiu
      Fundamente= termen lung = balanta comerciala

      Miscari zilnie sunt determinate de cerere si oferta.

      Cele doua nu se exclud. Miscarile zilnice determina dinamica cursului de schimb in jurul unei tendite pe termen lung determinata de fundamente. ele sunt legate.

      Imi este greu sa cred ca un singur om/banca poate sa manipuleze o piata libera. De stiu ca nu poate.

    2. Cand miscarile zilnice dureaza cativa ani, se produc modificari in economie care afecteaza in final si balanta comerciala. De exemplu, in perioada 2004-2008, cursul de schimb nu s-a mai bazat pe fundamente, ci celelalte elemente pe care le-am enumerat mai sus. Exportatorii au fost “ucisi”, ceea ce a modificat fundamentele si ne-a creat problemele de dupa 2008.

      E greu ca un om/banca sa manipuleze o piata libera. Totusi, uneori, se intampla, depinde de resursele pe care le are la dispozitie si de conjunctura. Cateodata reuseste (cazul Soros-lira sterlina e poate cel mai cunoscut), alteori nu.

      1. @Caludiu
        uiti ca in 2004 aveam o datorie publica mica, un deficit public care scazuse de la an la pana la cel mai mic nivel din istorie iar in 2005 am scazut impozitele. Toate acestea au avut un efect mult mai important pe termen lung decat miscarile zilnice de curs.De fapt ce a urmat au fost rezultatul acestor politci economice bune.

        Nu inteleg argumentul: exportatorii au fost ucisi. Poate vrei sa spui ca cei care nu au putut sa fie competitivi au eliberat resurse care au fost folosite in economie de altii mai eficient. In acelasi timp importatorii au crescut, per total economia a crescut etc. Nu am stiu sa gestionam cresterea si asta este o alta discutie.

        Ahhh, Soros… Dar el nu a manipulat o piata. El a vazut un punct slab intr-o decizie politica/economica si a facut un pariu. Pentru ca Bundesbank nu a schimbat regulile jocului a castigat.

      2. Florin: dupa 2004, au fost cele pe care le-ai enumerat, plus alte motive. Desfiintarea vizelor pentru romani in UE a dus, in final, la cresterea spectaculoasa a sumelor de bani trimise in tara. Mentinerea unor dobanzi puternic real-pozitive a atras capitaluri speculative care au accentuat tendinta de intarire a leului. In sfarsit, Romania a devenit o tara la moda pentru investitii, ceea ce a crescut – iarasi spectaculos – nivelul ISD.

        Tot acest fenomen a durat cativa ani, perioada in care contul curent a fost tot mai putin expresia balantei comerciale.

        Uciderea exportatorilor s-a produs prin reducerea veniturilor (prin intarirea leului) coroborata cu cresterea cheltuielilor (uneori prin masuri administrative, cum ar fi salariul minim). Evolutia a fost foarte rapida, oricum mai rapida decat capacitatea firmelor de a deveni mai eficiente. Exterminarea a fost mult mai ampla decat cea naturala cauzata de ineficienta.

        Ar fi foarte interesanta o discutie despre cum am gestionat cresterea din 2004-2008…

        Finalmente, exemplu cu Soros era cel mai vizibil. Pentru o bbanca mare (sau un grup) e relativ usor sa destabilizeze o economie mica, intr-o conjunctura favorabila (sau nefavorabila, depinde din ce parte privesti🙂 ). Ca si cum ai incerca de pilda un atac speculativ asupra leului in 2008 – eveniment care desigur nu s-a petrecut decat in imaginatia unora…🙂

  5. “Cursul de schimb este determinat de tranzactiile din piata dar in interiorul unui coridor gandit de banca centrala.”
    – coridorul asta nu e fix si rigid, se adapteaza in functie de factori pe care-i stii si tu si toti bancherii. Am avut destule perioade cand volatilitatea a fost mare e adevarat pe perioade medii si lungi.

    “De unde stie banca centrala ca un nivel de 4.3 pentru EURRON era mai daunator in mai 2009 decat in Februarie 2012? Raspunsul este simplu: nu stie. Banca centrala a ales cateva praguri, aleator, pe care le-a aparat.”
    – asta e o gluma nu? Ca daca nu e gluma e rautate. Aleator? Ce spui tu e ca la BNR acolo toti analistii stau de cafele si stabilesc cursul sau praguri in functie de ce prognoze face ING sau Erste doar ca sa le arate ca n-au nimerit-o.

    “In spate nu exista nicio formula magica sau teorie economica, pur si simplu este o opinie.”
    – exact, o opinie, toata economia e facuta din opinii. Si pariuri si neprevazut si riscuri si comportamente financiare. De-aia se folosesc modele, scenarii. E cineva pe planeta asta care stie ce va fi in toamna de ex? Nu. In plus BNR trebuie sa se astepte la orice si sa fie pregatita sa intervina si eficient. Si asta e valabil la orice banca centrala.

    Cat despre rolul cursului ca indicator in economie, e o analiza superficiala si partinitoare.
    Bun, ok, nu e bine ce face BNR, nu e bine ce fac SNB, FED ECB si orice banca centrala. Le desfiintam, da? Lasam pietele libere de tot ca si-asa se regleaza ele singure, da? Propune un nou sistem global financiar fara banci centrale sau cu banci centrale care sa nu faca nimic, sa nu intervina ca sa nu “distorsioneze indicatorii si realitatile din economie” si sa-i ameteasca pe investitori, ci doar sa stea sa numere bancile lunar sa stim cate sunt in fiecare tara. Sa vedem cum ar fi.

    Nu BNR face firava economia, ci politica si guvernul prin masurile pe care le ia. Sau le ia tarziu. BNR doar incearca sa tina trenul pe sine si cu cat guvernul face tampenii mai mari cu atat costurile vor fi mai mari, asta apropo si de cresterea salariilor cu 50% chiar inainte de criza. Si apropo si de viziunea liberala cu deficite mari sa ne dezvoltam, vezi profesorul Tariceanu. Unde eram acum cu 7-8% deficit?

    Da, interventiile n-au nici un efect pe termen mediu si lung, BNR nici nu urmareste asa ceva, ea urmareste dezechilibrele bruste (ce inseamna bruste? fiecare banca isi stabileste singura procentele, e o chestie subiectiva si care n-are rost sa fie discutata pentru ca n-ar duce nicaieri) ce pot aparea pe termen scurt, iar BNR stie daca volatilitatea aparuta e de la fundamente sau de la speculatii pentru ca vede pozitiile bancilor si cine e in spatele lor. Avem o piata mica, orice hedge fund sau banca straina poate face valuri. Pana sa actionezi asupra indicatorilor macro, tii cursul in frau.

    1. @Grasutu🙂 Bine ai revenit. Stiam eu ca te aduc aici cu un articol despre BNR. (este doar inceputul :))
      Sper si tu stiai ca bancile centrale sunt o inventie foarte recenta a sistemului monetar. Daca te interseaza subiectul ai aici tone de informatii http://www.freebanking.org

      Dar eu nu militez pentru asta. Eu cer transparenta si responsabilitate. Atat si nimic mai mult. Information asymetry (numai BNR stie restul nu) este daunatoare unei societati. Mai multe poti sa citesti la Stieglitz (ca tot este la moda la noi).

      1. Transparenta totala nu vei avea niciodata. Asta e, sistemul nu e perfect. Iar BNR prin ce a facut nu cred ca a dat dovada de iresponsabilitate. Ca nu i-au iesit niste targeturi, ca se putea mai bine, post-factum e usor de analizat si e alta treaba.
        Sincer nu ma prea dau in vant dupa teoreticieni. Am vazut si polemicile cu salariul minim, cate pareri si variante. Pe hartie ai efecte certe, if…then, analizele ies la grafic, le pui cum vrei…Pentru mine au mai multa credibilitate cei care sunt in piata si isi asuma riscuri reale, iau masuri si mai mult, recunosc cand au ratat. Dar le sunt recunoscute si meritele. Ei fac economia sa se miste.

      2. @grasutu
        stiam eu ca pana la urma ajungem sa ne intelegem. nici eu nu sunt fan teoreticieni, economisti care nu au lucrat in sectorul privat de exmplu, si da, credibilitate au cei care lucreaza in piata si zi de zi isi asuma riscuri si recunosc cand au ratat.
        Dar tot mai am cateva intrebari.
        Ce facem cu teoreticienii din institutiile publice (BNR, MF, ME etc) care nu au lucrat nicio zi in sectorul privat si nici nu dau semne ca vor sa vada ce inseamna riscul real nu cu banii publici?

        Cum recunosc ca au ratat institutiile publice? Sa stim si noi.Si mai important ce se intampla cand rateaza ( o tinta de inflatie, un deficit, etc)? In sectorul privat e clar, ratezi de cateva ori si gata esti somer. Ce facem cu sectorul public?

        Cum ar trebui sa reactioneze un profesionist din piata care isi face meseria zilnic dupa niste reguli care se schimba fara ca el/ea sa fie anuntat? Ar trebui sa inghita si sa mearga mai departe? Dar daca in timp ce el/ea isi face meseria ca un profesionist se schimbau reguliel jocului si unii stiau iar altii nu? Cei care stiau erau mai aproape de cei care fac regulile jocului. Cum ar trebui sa reactioneze atunci profesionistii din piata?

      3. “Cum recunosc ca au ratat institutiile publice?”
        – o recunoastere ai aratat-o chiar tu la BNR cand Bernanke a recunoscut ca FED n-a facut ce-a trebuit la criza din 29, Popa Cristian si chiar Isarescu (daca te refereai la noi) la fel despre anticipatiile crizei. Deci sunt si nu e usor sa iesi public cu asa ceva, dar faptul ca au recunoscut e dovada de onoare si curaj.

        La teoreticienii din MF si ME nu ma bag ca acolo e politica, desi sunt specialisti si-acolo, de-aia e bine ca BNR a stat departe de politica desi s-au facut presiuni mari sa nu mai fie asa de independenta. Atat cat e.

        “Si mai important ce se intampla cand rateaza ( o tinta de inflatie, un deficit, etc)?”
        – si ce sa facem? Sa schimbam guvernatorul de fiecare data cand BNR rateaza tinta de inflatie? Schimbam CA? Chiar asa usor putem sa stabilim a cui e vina (daca e) la o ratare de inflatie? Grecii ce ar trebui sa faca? Dar americanii? La cei din guvern sau ministere e simplu, ii schimbi. Daca se vrea. Dar iar, aici e politica. Afara isi dau singuri demisia fara discutii. Noi mai avem pana acolo.

        Schimbatul regulilor fara ca (toti) participantii sa stie e greu de crezut, probabil te referi la o speta anume. Cel putin nu la nivel bancar care e cel mai vulnerabil. Ca unii stiu inaintea altora, ca unii stiu mai mult decat altii…asta e peste tot, Si asa va fi mereu. Depinde si de importanta informatiei pentru ca avem o problema daca informatii esentiale sunt propagate aiurea sau preferential in sistem. Ca bancher de ex nu cred ca sunt sefi de banca sa nu stie ce pune la cale BNR, si nu cred ca se trezeste nimeni luni dimineata ca s-au schimbat limitele de solvabilitate asa deodata.

        Dar hai sa privim si invers, cand privatul forteaza nota, in goana dupa profit, ascunzand in derivate tot felul de active si creand niste formule complexe pe care nici el nu le mai stie, si apoi cand se alege praful de constructia asta se da “too big to fail” si cere ajutor de la stat. Ce trebuie sa faca statul? Ca banca centrala cate banci lasi sa cada? Care sunt consecintele si costurile? Interne dar si externe. Sigur ca privatul ala n-ar fi putut sa faca d-astea daca ar fi fost controlat si verificat din timp. Dar ca idee, ca tot s-a intamplat.

      4. @Grasutu
        Daca citesti postarile mele din urma ai sa vezi ca tot timpul am militat pentru falimentul celor care au investit prost si au pierdut. Si aici suntem de acord.

        Revenind la responabiliatate nu trebuie sa schimbi guvernatorul la fiecare depasire de tinta. Responsabiliate nu inseamna sa pleci cum gresesti. Inseamana sa recunosti ca ai gresit si ca aiinvatat din greseli si poate data viitoare o sa faci altfel.

        Grecii au tot schimbat. La americani dupa mine FED este ok ce face, problema a fost cu “too big to fail”. Dar toti, absolut toti presedintii de banci cu probleme au fost schimbati. Mai mult Lehaman a dat faliment, Bear Sterns la fel.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s