Cand vine vorba despre agricultura ne-am resemnat: rezultatul final depinde numai de starea vremii. In acelasi timp suntem de acord ca nimeni nu poate estima corect starea vremii. Asa ca, un an prost agricol este rezultatul unei clime potrivnice agriculturii iar un an bun agricol este rezultatul unui an cu o vreme numai buna de agricultura.
In secolul 21 politica economica a Romaniei nu este diferita de modul cum se implementa politica economica acum cateva mii de ani.
Dar lucrurile nu stau chiar asa. In realitate, sectorul agricol este un sector competitiv care functioneaza dupa regulile economiei de piata. Intr-o economie de piata preturile au rolul de a semnala deficitul sau surplus de productie. Un pret mare arata deficitul de productie iar un pret mic arata surplusul.
Astfel, un pret mare al produselor agricole arata ca productia nu satisface cererea (deficit de productie). Intr-o economie de piata producatorii vor raspunde prin cresterea productiei. Dupa o perioada de crestere a preturilor ar trebui sa vedem o perioada de crestere a productiei agricole.
Este exact ce observam in cazul Romaniei. Crestrea preturilor pe piata internationala la grau si porumb (de exemplu) este urmata in anul urmator de cresterea contributiei agriculturii la PIB-ul Romaniei. In ultimii cinci ani am avut doua varfuri ale preturilor pentru aceste produse si in ambele cazuri in anul urmatori agricultura a avut o contributie mai mare si semnificativa la cresterea PIB. Urmatorul grafic arata aceasta relatie intre contributia agriculturii din Romania la cresterea PIB si preturile internationale pentru grau si porumb.
*Sursa: Bloomberg, INS
Bineinteles, ca si in cazul contributiei sectorului industrial la PIB gasim aceeasi relatie cu preturile internatioanle pentru metale.
*Sursa: Bloomberg, INS
In concluzie, atunci cand vrem sa stim daca agricultura o sa aiba o contributie importanta la PIB nu trebuie decat sa ne uitam la dinamica preturilor din acest sector. Este o metoda mult mai buna decat sa incercam sa ghicim starea vremii.
*Grafice FLORINCITUADVISORY-O firma Independenta de Consultanta si Cercetare
Florin Citu 
Agricultura a mai fost impulsionata si de pretul benzinei si de normele care impun folosirea biodieselului in anumite proportii de catre consumatori. Functionarea mecanismului de decontare a platilor reprezentand subventii primite de la UE reprezinta o alta conditie importanta pentru a avea un an agricol bun. In lipsa acestor plati, producatorii de dimensiuni mici si medii pot avea serioase dificultati de cash flow.
In ceea ce priveste productia industriala, intr-adevar sectorul de prelucrare a metalelor feroase si neferoase are intr-adevar o pondere ceva mai mare in economia Romaniei (ALRO, SIDEX), dar nu as considera corelatia ca fiind una buna pentru predictii. Daca va avea loc o crestere a industriei intensiva in tehnologie (ex: productia telefoane mobile, componente electronice etc), corelatia nu va mai fi valabila.
@ddr
referitor la industrie, am aratat doar un singur pret. Normal ca putem sa intram in detaliu si sa ne uitam la sectoare. Dar asta pot sa face cei de la prognoza, nu trebuie sa fac eu 🙂
In ceea ce priveste cresterea indsutriei intensive inca nu vad semnele unei dinamici asa importante. Mai ales ca marjele acolo sunt din ce in ce mai mici datorita competitiei la nivel global.
in cazul agrciulturii vreau doar sa arat ca atitudinea asta de resemnare nu isi are rostul. Sectorul raspunde cum este normal la semnalele pietei. Referitor la realtia cu biodieslul este adevareat ca a dus la cresterea productie de porumb si rapita, dar a dus si la cresterea preutului pentru alimente pentru ca la nivel global terenul agricol a fost folosit din ce in ce mai mult pentru biodiesel decat pentru materia prima a alimentelor.
Din datele FAO, varful preturilor a coincis cu cresterea ponderii agriculturii in PIB (2008 si 2011). Care e semnalul pentru anul urmator?
http://www.fao.org/worldfoodsituation/wfs-home/foodpricesindex/en/
@marius
In cazul materiilor prime si a produselor agricole conteaza preturile futures. Ceea ce este normal nu? Contributia agriculturii la PIB-ul din 2011 care se vede in T3 a trebuit sa fie insamantata cu un an mai devreme pe baza preturilor si a stocurilor futures. Si tot acolo este si raspunsul la intrebrarea ta dar nu pentru 2012, poate pentru 2013. Pentru 2012 ar trebui sa te uiti la care erau estimarile de preturi si sotcuri prin septembrie 2011 pentru 2012.
Nu imi dau seama daca am inteles corect dar ai vrut sa semnalezi o problema de endogeneitate?
Am incercat doar sa urmaresc logica rationamentului din articol: daca preturile sunt mari, agricultorii sunt stimulati sa produca mai mult in anul urmator.
De aceea, am observat ca in 2008, preturile au atins maxime, dar in 2009, output-ul in agricultura a tinut pana la urma tot de starea vremii.
E corect ce spui tu cu preturile futures, dar e greu sa-mi imaginez agricultorul roman ca urmareste cotatiile futures in toamna si decide sa ia in arenda mai multe hectare pentru insamantare. Eu as zice ca se uita mai mult dupa subventia la hectar.
@este adevarat ca nu fermierul individual este cel care urmareste preturile internationale. Dar companiile mare,care conteaza pentru PIB, si cumpara productia fermierilor mai mici o fac. Unii sunt chiar mai avansati si folosesc si produse derivata.
In acelasi timp este foarte adevarat ca subventia la hectar este o motivatie serioasa pentru orice agricultor autohton.
interesanta ideea…