Banca Nationala a Romaniei a intervenit agresiv si direct in piata valutara in Octombrie 2008 pentru a apara un anumit nivel de curs. Aceasta interventie a dus la dobanzi interbancare de 100% si chiar 1000% in cazul produselor FXSWAP. Sistemul financiar a transferat cea mai mare parte a acestui cost clientilor persoane fizice si juridice.
Deciziile de politica monetara din perioada 2008-2012 au impins Romania mai repede si mai adanc in recesiune. Mai mult au distrus canalul de transmisie al politicii monetarea si cererea interna. Astfel cresterea economica a ramas dependenta de revenirea cererii externe.
Pentru a justifica aceste decizii de politica monetara cu implicatii dure pentru economie BNR a sustinut ca a raspuns unui “atac specualtiv”. In 2011 o analiza publicata de BNR in limba romana (Croitoru 2011) foloseste trei indicatori construiti ad-hoc care sustin ipoteza unui atac specualtiv. Toti trei indicatorii folositii in studiul resepctiv se bazeaza pe deviatii de la o medie (sau trend) pentru a identifica “atacul”.
Citu (2014) – Deconstructing the myth of a speculative attack – arata de ce analiza din Croitoru 2011 este gresita si de ce ipoteza unui atac specualtiv nu este sustinuta de date. Identificam mai multe probleme cu analiza publicata de BNR: frecventa datelor, omiterea unor schimbari de regulament a pietei interbancare, alegerea instrumentelor etc.
Mai jos conlcuziile analizei (25 pagini, in enelgeza):
In this paper we showed that a proper analysis of data for October 2008 and consistent with the currency crisis literature does not support the speculative attack on the Romanian leu hypothesis.
Central bank research uses daily exchange rate and interest rates to build ad-hoc indicators in support of the speculative attack hypothesis. However, in this paper we show that daily exchange rates cannot be used for this task as they are controlled by the central bank. Furthermore, using daily data it is impossible to separate commercial transactions from speculative flows. When we use monthly or annual data indicators based on the exchange rate reject the hypothesis of a speculative attack on the Romanian leu in October 2008.
Finally we look at indicators based on different interests rates for evidence of a speculative attack. We start with the key policy rate and afterwards we look at the interbank rates for different maturities and interests of the banks, borrowing or lending. Again, we do not find any support for the speculative attack hypothesis. Unfortunately, as the NBR introduced a law that capped interest rates it is impossible to rely too much on the interest rates to deliver unbiased information. Also, given this handicap the conclusions of Croitoru 2011 based on the interest rate are biased and cannot be use to support the speculative attack theory.
Nevertheless, the NBR intervened consistently since July 2007 to support the Romanian leu. Those interventions became more aggressive after the fall of Lehman Brothers as liquidity conditions have tightened globally and solvency issues have become more obvious. In following research we look at the impact of NBR decisions during that period on the Romanian GDP.
Florin Citu 
Si anul trecut a fost atac speculativ dar invers 🙂 Pai cum sa coboare euro sub 4,3 ron, ce e de capul lui ? 🙂
Acest articol e din categoria stați liniștiți că piața face prețul….în octombrie 2008 a fost cel mai mare jaf executat vreodată asupa unei natiuni..sute de mii de romani ce se indatorasera sute de mii de euro stiau de un curs de 3.4-3.5 ron și s-au trezit cu 4.4 peste noapte….la acel volum imens de credite 30% într-o lună practic înseamnă jaful planetar al secolului…cine? cum cine? cine distruge România de 25 de ani Isărescu cu toți masonii lui împrăștiați prin toate băncile!Mă aștept domnule Cîțu dat fiind că ați fost rejectat de acest grup infracțional pentru că erați prea corect să lăsați aburerile și să spuneți adevărul gol-goluț!
Nu mai crede nimeni in Ro că cursul este efectul cererii și al ofertei…toată lumea știe că se fac manevre de asta dorim euro in loc de ron..ne-am saturat sa fim jupuiti de manevrele ocultei BNR
Studiul face parte dintr-un proiect care arata costul pentru economie al greselilor de politica economica. In acest studiu am aratat, contrar a ceea ce spune BNR, ca nu avem un curs de schimb determinat de piata.Mai mult interventiile BNR au fost folosite pentru a masca costul real al dobanzilor si cursului de schimb.
In 2008 nu a fost un atac speculativ a fost inca o eraore de politica monetara. BNR a inteles ca a gresit dar din motive politice (un nou mandat BNR?) si foarte probabil din alte motive (cei care ieseau cu bani aveau nevoie de un curs mai bun, mai ales daca erau prieteni)a trebuit sa acopere greseala. Asa a aparut mitul cu atacul speculativ. Era singura optiune care in anumite circumstante justifica interventia bancii centrala. Numai ca Romania nu prezenta acele circumstante iar asta o sa fie preznetat in al treilea studiu.
AM fost impotriva interventiilor bancii centrale in piata monetara si valutara din doua motive:
1) distrug informatia prezentat de preturi
2) informatia ar fi putut fi vanduta anumitor grupuri pentru a face profit. Interventiile se fac doar prin anumite banci care au infoarmatia inaintea pietei.
Intre cele doua prima mi se pare mai grava pt ca distruge economia pe termen lung. Revenind la 2008, este posibil ca o “anumita” parte a societatii sa fi beneficiat de un curs mai bun pentru a scoate active din tara. Este posibil ca o “anumita” parte a societatii sa fi facut profit pentru ca avea informatii despre interventii. Dar ambele nu se ridica la costul platit de noi pentru eroarea de politica monetara din 2008. Interventia din 2008 a eliminat 3% din PIB potential din 2009 si pana astazi (si continua). Asta inseamna 12% din PIB potential. Orice afacere pentru ativa prieteni pare gainarie pe langa acest cost (mai multe detalii in studiile urmatoare).
A fost cineva cumva pedepsit pentru asta? Va fi cineva vreodata in vreun fel pedepsit pentru asta?
NU!
In concluzie a fost atac speculativ dar facut de chiar de către cei care îl reclama.Pai pe dobanzi s-a speculat la greu , pe curs la fel , pe titluri de stat s-au platit dobanzi de tari bananiere , la Fmi aceeași poveste , cum Dumnezeu sa nu fie boboru jupuit de viu si mierosu o da cu competitivitatea si alte povesti in timp ce evaziunea si coruptia tot cresc de la an la an…Cică prostul de munceste e vinovat nu cine îl conduce .Cum Dumnezeu aia 3 milioane de prosti care au emigrat au devenit brusc competitivi când au schimbat tara ?