In 2008 BNR a aruncat economia in recesiune si criza. Am explicat de cateva ori pana acum. Nu am reusit sa ma fac inteles. Incerc din nou.
Pe scurt:
1) BNR a vandut euro si a cumparat lei (a redus masa monetara)
2) mai putini lei au dus la cresterea dobanzilor (cerere si oferta, pana si BNR intelege cum functioneaza)
3) dobanzi mari au descurajat consumul si investitiile
4) recesiune si criza.
Mai simplu nu se poate. Bineinteles ca BNR poate sa vina si sa arunce cu populisme (stiu, acum se plang dar sunt maestrii la propaganda populista) de genul “am intervenit in piata valutara pentru ca trebuia sa protejam grupul X sau Y din economie”. Prostii, protejezi un grup si distrugi altul. Nu exista interventie discretionara a unor functionari in economie neutra. Toate distrug atat pe termen scurt cat si pe termen lung (am mai aratat cum iar daca nu este clar o mai fact).
BNR nu are cum sa nege relatia inversa dintre dobanzi si economie. Ar insemna sa nege modul prin care ne spune ca influenteaza economia pe termen scurt- dobanzi mici stimuleaza eocnomia iar dobanzi mari o incetinesc.
O sa-mi spuneti ca este drum lung de la incetinire la recesiune. Este. Dar bancile centrale nu dubleaza dobanzile in economie peste noapte. Lucreaza cu cel mult un punct procentual. Pana si BNR are studii care arata ca o crestere cu un punct procentual a dobanzii de politica monetara se transfera in totalitate in economie in mai putin de 12 luni si influenteaza negativ cresterea economica (Transmisia ratelor dobânzilor în România.Estimări recente și comparații regionale-Raluca Enache,Răzvan Radu).
Ca sa nu existe dubii BNR spune “în timp ce dobânzi mai ridicate stimulează economisirea, inhibând pe termen scurt consumul şi investiţiile”. Ce cuvant frumos inhiband, nu-i asa? Politica monetara “inhiba cresterea economica cand creste dobanzile suna mult mai bine decat politica monetara afecteaza negativ cresterea economica. Dar si aici si in studiul prezentat mai sus vorbim de cresteri ale dobanzii de politica monetara gradual, cu cel mult un punct procentual la cateva luni.
Dar in 2008 BNR crescut dobanzile la ceruri. Si aici apare populismul BNR. Populismul si propaganda. BNR incearca sa va convinga ca desi o crestere de dobanda cu un punct procentual “inhiba” cresterea economica o crestere a dobanzilor de la 10% la 100% nu influenteaza negativ economia. In 2008 dobanzile la credite noi si existente, lei si euro, s-au dublat iar BNR ne spune senin ca acest lucru nu a aruncat economia in recesiune. Nu. De vina au fost speculatorii, strainii, mos gerila si alte personaje imaginare dar nu BNR.
Ca sa inchei. Teoria economica, intreaga strategie de politica monetara a BNR, analizele empirice ale BNR si datele din economie arata un singur lucru- dobanzi mari afecteaza negativ cresterea economica. Iar cand dublezi dobanzile neasteptat in timp ce economia globala este in recesiune singurul rezultat posibil este recesiunea si criza economica. Putem sa discutam despre ce a “motivat” BNR sa creasca dobanzile in economie in 2008 dar nu avem ce sa discutam despre efecte- dobanzi mari au aruncat economia in recesiune si in criza. Restul nu este istorie pentru ca platesc pentru acele deczii si generatiile viitoare, nu doar noi.
Florin Citu 
Cred ca era si mai simplu daca argumentati si cu intentia vadita a BNR-ului de a manipula piata creditelor prin decizia de a majora avansul la creditele imobiliare la 70%. Asta in martie 2007, data la care America era deja ingenuncheata de criza subprimelor. In esenta, BNR a dat o normativa prin care a creat, in plina crestere nejustificata a preturilor la imobiliare, conditiile ca acestea sa explodeze. Intre iunie 2007 si vara 2008 imobiliarele au crescut cu 50% . Cine a fost strategul acestei cresteri urmate de cunoscuta prabusire? Cine avea interes sa-si faca exitul proprietatilor aruncand in spatele imprumutatilor pe viata proprietati la preturi nesustenabile?
http://www.banknews.ro/stire/10940_noile_norme_de_creditare_brd_grad_de_indatorare_de_maxim_70p_si_lipsa_avansului.html
Domnule Citu, de acord cu Dvs. Punctele 1-4 sunt cat se poate de clare. Problema este ca BNR nu gandeste asa. Ei au vazut un mare pericol in devalorizarea leului si asa au crezut ei ca vor proteja moneda nationala: cumparand masiv lei. Asa au inteles ei rolul BNR, de a proteja cursul, moneda, iar ceea ce spuneti Dvs. este pentru BNR un “atac la adresa leului”.
La fel si cu inflatia. Cei de la BNR fixeaza o tinta de inflatie, dar aceea e doar tinta, nu ca ar trebui atinsa neaparat, in anul respectiv. E doar o tinta, daca o atinge e bine. Daca nu, ramane tinta si nimic mai mult. Din aceasta cauza ei nici nu dau explicatii foarte clare de ce nu e atinsa totusi tinta de inflatie, deoarece pot fi “alte motive”: stabilitatea financiara, stabilitatea preturilor, stabilitatea cursului. Iar prin “stabilitate” intelege ceea ce vrea BNR sa inteleaga.
Asta e tiparul lor de gandire. Ei vad prin supraincalzirea economiei un lucru pozitiv – economia progreseaza, iar in timpul recesiunii protejeaza (ei asa isi inchipuie) leul de vreun “atac” neasteptat. De exemplu, prin marirea dobanzilor in perioada de boom ei cred ca se opun cresterii economice, progresului si dezvoltarii tarii.
Asta e gandirea lor. Ce sa-i mai faci…?
Daca ar fi doar atat …
In cazul in care ceea ce prezentati dumnevoastra ar fi conform cu modul de a gandi al celor de la BNR cum anume analizati momentul de depreciere ampla a leului din Ianuarie 2009. Aceasta miscare a cursului, antrenata chiar de BNR, a dus cursul de schimb post-electoral de la 3,9 lei pentru un euro la 4,3 lei pentru un euro.
Pericolul de devalorizare asa cum il numiti dumneavoastra putea sa afecteze in octombrie 2008 doar conturile de marja deschise pre-electoral. Acestea erau aparate de corifeii din BNR prin mesaje publice, clare, menite a ghida activitatea speculativa. Ce au ignorat a fost componenta de dobanda ce intra in calculul punctelor de swap. Miscarea dobanzilor a fortat apeluri in marja in ciuda promisiunilor corifeilor de atine cursul pe loc.
In lumina celor aratate de Dl. Citu pe blog, apropo de problema pusa de Dvs., cred ca trebuie sa raspundem la doua intrebari mai intai:
1. Trebuia ca BNR, in acea situatie, sa intervina pe piata? Era rolul BNR sa intervina pe piata?
2. Iar in cazul in care a intervenit pe piata, a dus o politica monetara corecta in acel moment?
Dar eu imi amintesc de faptul ca cei de la BNR, Dl. Vasilescu daca nu ma insel, au iesit public sa linisteasca poporul, ca nu e vorba de recesiune, ca sa nu ne nelinistim, ca nu trebuie panica. Presedintele Basescu a avut atunci un mesaj similar. Cu alte cuvinte au cautat sa minimalizeze la maximum ca ar fi vorba de intrarea economiei in recesiune: toata lumea putea dormi linistita. La destul de putina vreme dupa acest episod, a iesit Traian Basescu care a declarat ritos ca “economia este in RE-CE-SIU-NE!!”. Si atunci e posibil ca, la inceput, sa fi fost vorba de o perioada neclara in care nu credeau ca economia va intra in recesiune si n-au actionat. In caz contrar, de ce n-au avut ca obiectiv restabilirea echilibrului economic prin politica monetara si de credit, folosind parghii precum: rata dobanzii, conditiile de acordare a creditului si masa monetara? Dl. Citu spune ca au restrans deliberat masa monetara, lucru care a amplificat, in mod clar recesiunea si a si prelungit-o. Si oricum restabilirea echilibrului economic prin politica monetara si de credit trebuia neaparat avuta in vedere. Totusi, lucrurile nu s-au intamplat asa.
Daca ar fi vorba de o tranzactie swap, ce ar fi avut sa castige Romania din asta? Pentru ca la acea vreme datoria publica a tarii nu era mare. Pe de alta parte piata derivatelor nu era dezvoltata la noi la momentul respectiv si cred ca nici acum. Daca “BNR a vandut euro si a cumparat lei (a redus masa monetara)” reprezinta un currency swap s-ar putea pune problema daca BNR a fost fortata sa accepte asta si care tara a fost interesata intr-un swap cu Romania… Sau a fost o decizie a BNR, ceva in genul, incerc o comparatie sugestiva, contractului cu Bechtel in care firma nu a lucrat dar a luat bani de la statul roman si asta ani de zile, legal, conform contractului…? Cu alte cuvinte, nu te-a fortat nimeni, dar si vrut sa arati cat de culant esti…
Sa raspund tot aici sa fie unitara discutia. Am citit postarea Dvs:
http://lucianisar.com/uncategorized/fixingul-bnr-adnotari-pe-marginea-opiniei-consilierului-croitoru-de-la-bnr-iv/
si ma intreb daca nu cumva e posibil sa fi fost nu un “atac” pe curs ci o cursa… Cu alte cuvinte, sa presupunem ca ar fi avut loc acel “atac” in scopul devalorizarii leului. Nu cumva s-a realizat (de catre cineva anume) tocmai cu scopul ca sa determine comportarea BNR si anume de a vinde euro si de a cumpara lei, lucru ce a declansat recesiunea? Ar fi posibil asa ceva?
Romania a fost victima colaterala. Swapurile mentionate au legatura cu averea unor domni care il sprijina pe Isarescu. Detalii aici
http://lucianisar.com/uncategorized/bnr-si-finantarea-campaniilor-electorale/
1-2) poate interveni sau nu daca este in favoarea mandatului primit si nu a unor interese private. Daca tot a gresit intervenind putea sa injecteze simultan lichiditate in sistem pentru a nu impinge economia reala in recesiune
https://florincitu.wordpress.com/2014/04/07/datele-nu-sustin-ipoteza-atacului-speculativ-studiu-deconstructing-the-myth-of-a-speculative-attack/
Deci se pare ca au vrut sa arate ca sunt foarte culanti cu o “anumita” parte a societatii…
Nu este nici o conspiratie in spate. Faceau bani pre-electoral ca de obicei si au fost incurcati de deficitul de lichiditate si de anuntul cresterii salariilor profesorilor. Au promis ca ii ajuta pe unii sa faca bani si asta au facut.
Ca si paranteza bancile locale au o restrictie clara de pozitie valutara care nu a fost incalcata de nici una in acea perioada. Qed
pentru că nu se uită nimeni la dvs atacați BNR. În 2007-08 economia europeană investea în România. Odată intrată toată lumea în criză, investițiile s-au redus peste tot, deci inclusiv puhoiul de bani venit în România, țara oricum cea mai puțin cfredibilă din UE. Creșterea de 7 % din 2007-08 s-a transformat foarte ușor în cădere economică. La fel, după 2012 UE crește economic, în timp ce și România crește mult mai repede decât vestul Europei unde este greu să aduci alte produse mai bune pe piață, concurența asiatică fiind la orice butic, iar mîna d elucru ieftină din România este mai atractivă (ca și după 2006)
domnule draga, prima fraza este de o tampenie greu de descris. Dar trec peste pentru ca sunt intr-o zi buna. Daca citeati cu atentie ce am scris nu scriati atat. Eu am fost cat se poate de clar. O dobanda mai mare “inhiba” cresterea economica. O stie si BNR. O dobanda foarte mare ce face? acum, pentru ca sper ca puteti sa ganditi singur, imaginati-va iesiri de capital, economie globala si BNR care duce dobanzile la 100% pentru cateva zile si in final dobanzi duble la credite noi si existente. Asa, dupa dumneavoastra, cand cresti dobanzile in timp ce toata lumea este in recesiune cam care este efectul pentru economie? Va ajut eu. Este acelasi ca atunci cand cresti taxele, TVA in 2010, in timp ce economia este inca in recesiune. Va astept cu o opinie despre aceasta relatie dobanzi-crestere economica. Daca mai aveti opinii ca cea din prima propozitie mai bine le pastrati pentru dvs. Oferta de tampenii este cu mult peste cerere.
A fost ceva inexplicabil atunci la EURRON pe platforma forex pe care tranzactionam: pozitiile long erau inchise automat “at market” pt protectia clientilor chiar daca ordinele stop loss erau la datorie si chiar daca margin requirements erau ok. Ulterior mi-au trimis mesaj “due to liquidity issue…”, intelesesem…