Dupa 8 ani bancile centrale inca se lupta sa produca inflatie. Lasam la o parte discutia daca este optim sa faca acest lucru. Ideea este alta. Au crescut masa monetara, a crescut daotria publica si totusi dinamica preturilor ramane mica (stiu noua ne place,dar fara inflatie de ce ai nevoie de o banca centrala?). Asa ca bancile centrale incearca sa ne convinga ca avem nevoie de o rata de inflatei acolo. Problema esate ca nu pot sa creasca rata inflatiei (dinamica preturilor). SI atunci vin cu inca o schimbare: creste tinta de inflatie.
Dar o astfel de schimabre trebuie sustinuta teoretic cel putin (empiric imposibil, dpmdv) Asa ca veti vedea din ce in ce mai multi economisti cunoscuti care vor explica de ce este bine ca bancile centrale sa tinteasca acum o rata a infaltiei de 4-5% pe termen mediu. Vor veni cu argumente tampite dar imapchetate frumos.
La cum vad eu lucrurile nu scapam de schimbarea tintei de inflatei de la “in jur de 2%” la “in jur de 4%”. Si 2% a fost de fapt o crestere de la 0. Pana la 2% stabilitatea preturilor insemna o rata a inflatiei 0. Ahh, si sa nu uit. Cred ca ne mai asteapta cateva schimbari de tinta pe termen scurt: o sa fie ok sa ai deficite mai mari pe “termen scurt” in jur de 5%, o sa fie ok sa ai datorie publica “sustenabila” in jur de 60%-80% din PIB. Efectele acestor schimbari le vom vedea, bineinteles mai tarziu. Si sigur nu o sa fie bine si mai ales o sa ne coste multi ani de crestere a bunastarii.
Acum sa revin la dinamica preturilor. Ce fac bancile centrale acum, si economistii care vor sustine agenda pubilca, arata ca inca nu stim foarte bine ce determina nivelul preturilor in economie. Iar din punctul meu de vedere acesta este un argument foarte important pentru a ne gandi la sisteme monetare alternative si cum putem sa la implementam. Eu cel putin asta fac.
Florin Citu 