Ce trebuie sa facem ca sa aflam cum vede BNR relatia politica monetara -inflatie si PIB? (Corectat)

Update: Autorul studiului BNR imi atrage atentia (normal ca intr-un stil superior ca doar este din scoala BNR desi mi s-a parut ca l-am tratat cu respect, dar asta este), si pe buna dreptate ca informatia pe care o cautam exista in lucrare. Adaug mai jos graficul. Nu pentru a-mi scuza scaparea, si iar are dreptate, am sarit direct la Anexe si functia de reactie dar acestea ma interesau. Modelul nu este nou, este un model folosit de sute de economisti, acelasi peste tot. Functia de reactie aceeasi, raspunsul la soc acelasi. Stiind asta nu am citit toata lucrarea. Corectam acum si mergem mai departe. Partea buna este ca si in acest model, care nu este modelul BNR dar este similar, o dobanda mai mare influenteaza negativ PIB (ce ne intereseaza pe noi). Dobanda creste cu 0.75 pp si “În consecință PIB se contractă, revenind la nivelul de echilibru după aproximativ doi ani; impactul în prima perioadă este de circa 0,3 procente.” Maine vin cu concluzia opiniilor din ultimelor doua zile (sper ca maine).

Acum daca am putea sa facem ca BNR sa schimbe ceva cand greseste …

 

Vara lui 2003 am participat, ca angajat al RBNZ, la un curs la Center for Financial Studies. Un institut de cercetare independent dar cu legaturi foarte stranse cu ECB. Presedintele de acum este Otmar Issing, fost economist sef al ECB.

Cursul respectiv se numea “Empirical Methods For Building Macroeconomic Models”. Sunt sigur ca nu este nevoie sa traduc. La RBNZ ma ocupam de un construirea unui model paralelel pentru banca centrala, mai simplu si mai flexibil, un VAR (vector autoregressive). La curs au predat Fabio Canova (poate cel mai cunsocut economist de pe batranul contintnent cand vorbim de modelare macro), Martin Eichenbaum (co-autor cu L. Christiano in mai toate lucrarile despre identificare socuri si modelare) si John Williams (pe atunci un cercetator ca si noi dar mai avansat iar astazi Presedintele Federal Reserve San Francisco). Un curs de modelare macroeconomica intensiv unde se prezentau cele mai noi tehnici si rezultate in materie de modelare macroeconomica folosind VAR sau DSGE. Mai mult VAR.

La RBNZ aveam deja modelul meu. RBNZ avea deja un model macro (FPS). La curs au fost introduse variante noi de modele VAR pentru SUA si UE. Dar cand modelau politica monetara toate foloseau o relatie negative intre dobanzi si inflatie si economia reala. Astfel, in toate modelele instruemntul de politica monetara (dobanda) influenta negativ rata inflatiei si cresterea economica (functia de reactie). Fara exceptie dupa un soc al politicii monetare ( o crestere brusca neainticipata cu 1 pp a dobanzii de politica monetara economia si rata inflatiei scadeau-intai economia pe urma rata inflatiei).

Dupa acest curs, dand curs unei invitatii , am prezentat la BNR modelul folosit de RBNZ. BNR se gandea in acel moment sa implementeze regimul de tintirea inflatiei iar RBNZ erau pionierii acestui tip de politica monetara. Tot atunci am publicat in Caiete de Studii al BNR si “Inflation targeting in a changing economic environment” (co-author Olivier Basdevant, acum la FMI). Doi ani mai tarziu BNR adopta regimul de tintirea inflatiei cu un model construit impreuna cu expertii de la Banca Natioanala Cehiei si FMI (asa am inteles).

Mai aproape de zilele noastre. Prin 2013 sau 2014 un tanar si foarte bun economist al BNR merge si studiaza cu L. Christiano (co-autor al lui M. Eichenbaum) si vine in Romania cu un model care copiaza structura de baza a modelelor lui Christiano si il adapteaza pentru economia Romaniei. Cine are curiozitatea sa se uite functia de reactie in modelul BNR al tanarului economist este identica (si standard pt acest tip de model dar si industrie) cu cea folosita de profesorul american. Banca centrala, in acest model, are o relatie negativa cu rata inflatiei si cresterea economica. Stiu, banca centrala nu tinteste cresterea economica direct dar bancile centrale ori pentru ca iubesc prea mult neo-keynesismul ori dintr-un exces de sinceritate pun si aceasta variabila in functia de reactie. Nu mai conteaza.

Ce conteaza este altceva. Si in modelul DSGE de acum al BNR si in cele care au la baza un VAR functia de reactie este exprimata la fel. Foarte bine, dar cum stim ca un model reprezinta reallitatea? Testul este foarte simplu. Reactia ratei de inflatie si a PIB la un soc de politica monetara. Da. Trebuie, in aceste modele cu suflet neo-keynesist, sa observam o cadere in rata infaltiei si a PIB dupa o crestere de dobanda si apoi revenirea graduala a acestora catre nivelul initial. Altfel spus socul nu este permanent si raspunsul are forma de vale (hump shaped).

Acest lucru este foarte bine surpsins de lucrarea care reprezinta sursa de inspiratie pentru tanarul cercetator al BNR si cel mai nou model al BNR -DSGE. In lucrarea originala Christiano arata ca un soc monetar se transmite in economie ca in graficele de mai jos (sursa: Christiano, L. J.,Trabandt, M., Walentin, K. Introducing Financial Frictions and Unemployment Into a Small Open Economy Model, Journal of Economic Dynamics and Control, 35,pp. 1999–2041, 2011 . ) Al doilea rand din grafic arata raspunsul economiei noastre la o crestere de dobanda. Primul garafic din randul doi arata cum raspunde PIB-cum ne asteptam, dobanda creste PIB scade.

Simplu, nu? Dobanda creste iar rata inflatiei si PIB raspund negativ (scad). Intai PIB si apoi rata inflatiei. Intuitia spune asta, teoria spune asta si cel mai importanta asta observam de sute de ani in realitate. Cand scoti bani din economie economia si preturile scad. A vazut David Hume asta fara sa aiba acces la tot felul de calculatoare scumpe, vad economistii de sute de ani, dar la BNR nu se vede (stiati ca ajung aici nu? )

Si acum, in sfarsit, sa ne uitam la modelul BNR. Functia de reactie este aceeasi ca atunci cand eu faceam modele macro (mai bine de 10 ani), raspunsul este acelasi, asteptarile aceleasi. Sa vedem ce zice modelul ca se intampla cand ai un soc monetar. Ei, aici avem o problema. Lucrarea de pe site-ul BNR prezinta reactia economiei la tot felul de socuri numai la cel de politica monetara nu. Bizar nu? Un model al BNR care nu arata ce se intampla cu eocnomia cand politica monetara devine brusc restrictiva.

Este bizar pentru ca singurul lucru care ne intereseaza de la un model al BNR este sa vedem cum crede BNR ca influenteaza politica monetara economia. Atat. Vrem sa stim daca in modelul BNR un soc de politica monetara este urmat de o scadere a ratei de inflatiei si a PIB asa cum spune teoria de secole, parctica empirica de zeci de ani si realitatea. Vrem sa stim daca BNR a gasit un alt mod de modelare si surprinde alte relatii intre variabilelel macro. Daca BNR desi are aceeasi functie de reactie dar relatia dobanda PIB este pozitiva atunci acest lucrur nu trebuie ascuns. Este o realizare majora si trebuie prezentat intregii lumi. Pana prezinta BNR “puzzle-ul” eu raman la ceea ce am invatat si a mers pana acum- politica monetara restrictiva influenteaza negativ economia (da, asa ca in 2008 cand a agravat o perioada de criza si din lipsa de barbatie a dat vina pe “specualtori”).

Stiu, o opinie mai lunga, mai tehnica si pentru majoritatea neinteresanta. Imi pare rau. Dar chiar daca nu pare ce incerc sa aflu este un lucru important. Ascuns intre formule acolo este modul in care gandeste BNR. Nu, nu spun ca acest model surprinde realitatea. Nici pe departe. Am trecut de mult peste perioada cand credeam ca mai multe ecuatii si matematica pot sa surprinda mai bine cum functioneaza economie. De fapt, Adam Smith si David Hume si Milton Friedman si F. Hayek si si Deirdre Mcloskey si inca cativa (nu foarte multi din pacate) au surprins mult mai bine ce se intampla in jurul lor decat majoritaatea economistilor care ascund ceea ce gandesc in spatele ecuatiilor (daca vreti sa cititi o singura carte despre cum functioneaza o economie cititi Adam Smith Wealth of Nations, 90% din ce aveti nevoie este acolo). Daca tot foloseste modele banca centrala ar trebui sa ne arate ce spun aceste modele despre politica monetra. Este posibil ca banca centrala sa nu creada in relatia clasica dintre politica monetara restrictiva si economie. Foarte bine. Sa vedem si noi in ce crede atunci. Pana atunci datele arata ca nu este nimic nou sub soare si BNR ca orice banca centrala din lumea asta poate sa omoare o economie daca retrage brusc lichiditate din sistem.