Dupa cum am anuntat lucrez la un o analiza a politicii monetare din Romania. Octombrie 2008 reprezinta un capitol important. In studiul publicat pe site-ul BNR Lucian Croitoru identifica un atac speculativ folosind cursul valutar zilnic, dobanzile tranzactionate in piata interbancara si vanzarile nete de valuta. Primele doua informatii sunt publice pe site-ul BNR dar nu si vanzarile nete de valuta. Oricine incearca sa testeze concluziile studiului BNR nu are cum atata timp cat datele folosite nu sunt publice.
Chiar si in aceste conditii, pe baza literaturii de specialitate si a modului cum functioneaza piata monetara nici primii doi indicatori nu raman in picioare in fata unui test independent.
Astazi o sa preiau din analiza mea ideile principale despre indicatorul “dobanda”. In studiul BNR dobanda folosita este cea a tranzactiilor din piata interbancara. Prima problema cu aceasta dobanda este ca reprezinta o medie a tranzactiilor dar care nu face diferenta intre scadente. In acelasi timp dobanda folosita in studiu nu face diferenta intre dobanda la care bancile ofera bani si dobanda la care bancile atrag bani. In plus aceasta dobanda nu include tranzactiile cu colateral, astfel surprinzand doar o parte foarte mica din piata (in jur de 10%). Trecand peste aceste “detalii” pe care le explic pe larg analiza mea sa ne gandim ce informatie arata aceasta dobanda. Acest gen de dobanda ne prezinta o imagine de ansamblu a modului cum lucreaza bancile intre ele. Cresteri si scaderi de dobanda depind foarte mult de modul in care fiecare banca percepe solvabilitatea altei banci, de modul in care fiecare banca isi gestioneaza lichiditatea sau de politica de creditare a fiecarei banci. Aceasta dobanda nu arata in niciun fel modul in care politica moentara este implementata pentru ca banca centrala sa-si atinga obiectivele. (indirect este greu de identificat cum BNR influenteaza ACEASTA dobanda)
In toate studiile aparute pana acum, unele dintre ele citate de studiul BNR, indicatorul “dobanda” se refera la dobanda de politica monetara. Graficul de mai jos prezinta dobanda de politica monetara din Romania. Dupa cum se vede in acest grafic politica monetara nu a raspuns niciunui atac speculativ. Dobanda de politica monetara a crescut pana in August 2008 la 10.25% dupa care in Ianuarie 2009 a scazut la 10%. In Octombrie 2008 dobanda de politica monetara nu s-a schimbat.
Un alt lucru interesant pe care il discut in detaliu in studiu este surprins de dobanzile ROBID-ROBOR. Pana acum eronat discutia s-a axat pe dobanzile ROBOR. Acestea sunt dobanzile la care bancile ofera lichiditate catre alte banci pe piata interbancara. Dar pretul lichiditatii este dat de ROBID. Graficul doi de mai jos arata doua episoade simialare Aprilie 2007 si Octombrie 2008. Totusi exista o diferenta foarte mare: modul cum a reactionat piata ROBID. Cum se explica ca in 2008 doar dobanda ROBOR a crescut pe cand ROBID a ramas aproape neschimbata? Mai mult avand in vedere evolutia ROBID cum putem sa vorbim de un atac speculativ? Este mai corect sa folosim ROBID pentru a testa lichiditatea din sistem, si implcit daca banca centrala incerca sa se apere de un atac speculativ, deoarece aceasta este dobanda la care bancile atrag lichiditate. Fara mai multe analize din grafice putem deduce ca bancile aveau lichiditate si doar nu voiau sa o dea decat foarte scump. Dar acest comportament arata mai mult a criza de solvabilitate nu de lichiditate. Oricum nu sustine ipoteza unui atac speculativ.
Daca folosim dobanda de politica monetara sau dobanda la care bancile atrag lichidiate ipoteza atacului specualtiv din Ocotmbrie 2008 este respinsa.
Opinii despre acelasi subiect:
More on the NBR’s October 2008 policy response
In Octombrie 2008 rezervele valutare au crescut nu au scazut (update)
Florin Citu 
In plus nu poti califica drept un atac speculativ o miscare a cursului care se incadreaza intr-o miscare mult mai ampla a cursului in aceeasi directie. Practic prima miscare are valoare de semnal, de pregatire a terenului pentru o miscare mult mai extinsa. Dupa un atac speculativ cursul se intoarce la valorile anterioare atacului si se mentine acolo pentru o perioada indelungata. Aceasta se intampla pentru ca, eventual, miscarea initiala nu are fundament real, economic, ci reprezinta o fortare, o presiune incorecta fata de realitate si drept urmare eroarea actiunii este devoalata si toti jucatorii corecteaza aceasta greseala, iar cursul revine la nivelurile anterioare.
De altfel in saptamana 7.12.2008 cursul atingea din nou un nivel apropiat de cel atins in asa-zisul atac speculativ, iar in saptamana 4.01.2009 cursul valutar spargea ireversibil plafonul de la 3.93 ron/eur.
In concluzie, niciodata dupa nov 2008 cursul valutar nu a mai atins nivelul anterior “atacului speculativ’ de 3.70 ron/eur.
Corectia de dupa atacul speculativ s-a mentinut cca 3 saptamani de zile, adica o perioada nesemnificativa de timp, in comparatie cu durata de timp din nov 2008 pana astazi, de 220 saptamani, timp in care cursul nu s-a mai intors niciodata la nivelul anterior “atacului speculativ”, adica la 3.70 ron/eur.
Concuzionam ca “teoria atacului speculativ” este lipsita de funadament si infrange realitatea ce s-a relevat fiecaruia dintre noi. Altele trebuie ca sunt motivele pentru care este mentinuta in dezbatere aceasta tema si este calificata ca “atac speculativ” ceva ce a prefigurat simplele iesiri de capital din Romania si noul palier de miscare a cursului valutar de 4.10 – 4.40 ron/eur