Sa presupunem ca sunteti guvernatorul bancii centrale….

Politica monetara este transmisa prin mai multe canale catre economia reala. Unul, cel mai mai important de fapt, dintre acestea este canalul dobanzilor. Este foarte simplu, banca centrala influenteaza direct lichiditatea din sistemul interbancar iar de acolo se transmite prin dobanzi catre economia reala.

Pentru credite cea mai importanta este dobanda cu numele de cod ROBOR la 3 luni. Banca centrala stie acest lucru si, cel putin in teorie, incearca sa administreze lichiditatea din sistemul bancar in asa fel in cat dobanda de politica monetara si ROBOR 3 luni sa fie cat mai apropiate una de alta. Ca o regula simpla, cand dobanda din piata, ROBOR3 luni, este mai mica decat dobanda de politica monetara avem indicii ca banca centrala lasa mai multa lichidtate in piata decat poate sa absoarba piata pe termen scurt (ar vrea sa stimuleze creditarea). Cand dobanzile din piata sunt mai mari atunci banca centrala retrage din lichiditate- deficit (vrea sa inhibe/descurajeze creditarea).

Prin acest mecanism care pare simplu, doar pare, banca centrala incearca sa influenteze dinamica creditului in economie si mai departe dinamica PIB.

Si acum un exercitiu pentru dumneavoastra. Incepand cu 2007 dobanda din piata intebancara a inceput sa creasca decuplandu-se de dobanda de politica monetara. In Octombrie 2008 a crescut brusc si a scazut tot brusc. Cresterea a fost determinata de piata iar scaderea impusa prin reglementare de BNR care a pus un pret maxim pentru dobanzi (asa ca sa ne distram, cum credeti ca ar reactiona BNR daca guvernul ar spune ca de maine punem un pret maxim pentru toate produsele x, y, z? dar dumneavoastra ? ). Chiar si dupa scaderea artificiala ROBOR 3 luni a ramas cu mult peste dobanda de politica monetara.

Fara sa va mai spune eu ceva, care credeti ca este efectul asteptat in economie de la acest soc -cresterea dobanzilor din piata relativ la dobanda? Ar trebui ca acest soc monetar administrat de BNR pietei interbancare sa influenteze pozitiv, negativ sau neutru economia? Lasati contextul, lasati alte discutii, cand avem un astfel de soc la ce ar trebui sa ne asteptam legat de efectul final pentru economie? (va puteti ajuta de informatia prezentat de mine mai sus)

Eu o sa revin cu raspunsul meu in cateva zile…

dobrefrobor3-001

16 thoughts on “Sa presupunem ca sunteti guvernatorul bancii centrale….

  1. Evident, inhiba/descurajeaza creditarea. Cand economia intra in recesiune, lucrul asta amplifica recesiunea.

    Dar sa presupunem ca ar fi injectat lichiditate in sistem. Ar fi insemnat ca dobanda de politica monetara sa fie mai mare decat cea din piata, ROBOR 3, daca am inteles bine. Care ar fi fost efectul intr-o economie ca a noastra, unde reforma in economie nu a fost dusa pana la capat. Practic, reforma a fost stopata (de ce?) din 2004. N-am vazut, spre exemplu, ca dupa 2004 sa se faca privatizari reusite cat mai multe. A avut loc eficientizarea intregii activitati economice printr-o mai buna utilizare a capacitatilor de productie? A crescut semnficativ competitivitatea? A mai avut loc restructurarea si retehnologizarea intreprinderilor, ramurilor si subramurilor economiei nationale? S-au amplificat investitiile de capital strain? S-au desfiintat intreprinderile nerentabile? Oare in conditiile stoparii reformei, nu ar fi fost un risc cresterea dobanzii de politica monetara asa incat sa stimuleze creditarea? Poate ca BNR s-a temut ca ar putea pierde bani in astfel de conditii sau poate ca s-a temut ca se va ajunge la o inflatie galopanta, care cu greu ar mai fi putut sa fie stopata, atata vreme cat ai o economie slab performanta in continuare. Daca economia noastra e neperformanta, deci slab rentabila, poate ca BNR s-a temut sa injecteze lichiditate de frica de a-i arunca intr-o “gaura neagra”, cum se spune… Ce parere aveti?

    1. Nu prea inteleg ce vreti sa spuneti. Nu am vorbit aici de context. Dar si asa, niciodata nu am spus ca BNR trebuia sa injecteze lichiditate mai multa sau mai putina. Am spus ca nu trebuia sa scoata. Adica trebuia sa se asigura ca piata functioneaza norma- dobanzile din piata stau in jurul dobanzii de politica monetara.

      Da. situtaia este complexa dar si beneficiile celor care sunt numiti sa se ocupe de situatie sunt la fel de mari. Ideea este sa nu faca rau economiei, mai ales o economie ne-reformata cum spuneti dvs. Cititi va rog Friedman 1968, Rolul politicii monetare.

      1. Multumesc pentru indicatia lecturii si pentru precizare. Precizarea este foarte importanta: “Am spus ca nu trebuia sa scoata”! Dar, daca lucrurile stau asa, va rog sa-mi spuneti daca interpretez bine graficul pus de Dvs.: din grafic ar reiesi ca de cand s-a decuplat dobanda de politica monetara de ROBOR 3, de atunci BNR a inceput sa scoata bani, intrucat din momentul decuplarii (2007) curba dobanzii de politica monetara s-a mentinut sub cea a ROBOR 3. Va rog sa-mi spuneti daca inteleg corect, daca e corecta interpretarea.

      2. BNR a inceput sa scoata lichiditate din piata din Iulie 2007. DAR, foarte important, crestea si dobanda de politica monetara. O Situatie normala daca BNR credea ca exista pericol inflationist(nu intram in discutia asta). Din octombrie 2008 scaote lichiditate din piata dar dobanda de politica monetara ramana neschimbata. De aici apare diferenta. Si acum trebuie sa ne intrebam.. ce dobanda era consecventa cu tinta de inflatie cea din piata sau cea de politica monetara? si mai trebuie sa ne intrebam – care este efectul pentru economie al acestei decizii – (dobanzi mai mari in piata etc)? intrebari legitime pentru orice economist… pentru ca altfel ramanem cu impresia ca este ok sa iei astfel de decizii…

      3. Din postarea aceasta:
        https://florincitu.wordpress.com/2015/10/21/evolutia-inflatiei-arata-esecul-dar-mai-ales-provocarile-politicii-monetare/

        rezulta, daca am inteles bine, ca BNR nu a atins tinta de inflatie pe care o stabileste in perioada 2007-2011. Din ultimul grafic se vede ca inflatia, in toata aceasta perioada a fost peste tinta… Chiar si trendul este peste tinta de inflatie. In asemenea conditii dobanda de politica monetara nu a fost consecventa cu tinta de inflatie, nu? Cresterea ROBOR 3 a fost un fenomen de piata, obiectiv, ca sa zic asa. Chestiunea e cum raspunde BNR pentru a atinge tinta de inflatie in asemenea conditii, daca poate fi atinsa. Daca gresesc, va rog sa-mi spuneti…

      4. Eu ma refeream legat de ceea ce ati spus Dvs.: “Si acum trebuie sa ne intrebam.. ce dobanda era consecventa cu tinta de inflatie cea din piata sau cea de politica monetara?”. Or, rata inflatiei era peste tinta. Din cate inteleg, prin Statutul sau, BNR ar fi trebuit sa aduca inflatia la tinta, deci sa majoreze rata reala a dobanzii prin dobanda de politica monetara. In felul acesta avand loc reducerea cheltuielilor agregate. Din grafic reiese destul de clar ca in perioada 2007-2011 inflatia a fost peste tinta de inflatie, stabilita de BNR. Or, din cate inteleg, dobanda de politica monetara este, ca sa zic asa, parghia prin care BNR poate actiona asupra inflatiei, nu dobanda din piata. Eu inteleg – daca inteleg bine – ca faptul ca a crescut ROBOR 3 atat de mult e un fenomen obiectiv, de piata – asta e, n-ai ce sa-i faci. Ceea ce ar fi putut sa faca BNR era sa actioneze prin dobanda de politica monetara pentru a aduce inflatia la tinta. Chestiunea e ca din 2007 pana in 2011 inflatia s-a mentinut peste tinta. Trendul inflatiei, la fel – peste tinta. Eu ma refer in ideea a ceea ce ati spus si Dvs. de multe ori: BNR trebuia sa aiba ca obiectiv aducerea inflatiei la tinta de inflatie, tinta stabilita tot de BNR. Si atunci se pune intrebarea: de ce BNR a scos bani, cum ati remarcat, din piata dar nu a adus inflatia la tinta? BNR a lasat 4 ani inflatia peste tinta – asa reiese din grafic. De ce? Din cauza deficitului bugetar destul de mare, daca imi amintesc bine, la vremea aceea? Pentru ca ne amintim ca dupa 2009 s-au luat masuri dure pentru reducerea deficitului bugetar. Dar prin faptul ca nu s-a adus inflatia la tinta 4 ani, s-a perpetuat in toata aceasta perioada un dezechilibru de ansamblu intre masa monetara si volumul productiei de bunuri si servicii, cu consecintre asupra preturilor – instabilitate, crestere de preturi.

      5. Sigur. BNR a inceput sa creasca dobanda de politica monetara in a doua jumatate a lui 2007. Pana in august 2008 a crescut de la 7% la 10.25%. O crestere foarte mare. Efectele se vad pana la 2 ani. DAR, si aici este foarte important, ce crede BNR este dat de cum estimeaza rata inflatiei. Inflatia in 2008/2009 era efectul politicii monetare din 2006-2007. In 2008 deja scadea… Oricum, BNR a mentinut dobanda de politica monetara constanta, ceea ce inseamna ca nu o interesa inflatia si avea alte tine..

      6. Se vede din graficul prezentat de Dvs. ca rata inflatiei a inceput sa creasca incepand din 2007, ajungand in 2008 aproape de 10%. Dvs. spuneti: “DAR, si aici este foarte important, ce crede BNR este dat de cum estimeaza rata inflatiei.”. BNR ar fi putut sa stabileasca o tinta de inflatie – caci se observa trendul crescator al ratei inflatiei la inceputul lui 2008 – mai mare, de exemplu 11% si sa caute sa aduca inflatia la aceasta tinta prin reducerea dobanzii de politica monetara, ceea ce ar fi determinat cresterea cheltuielilor agregate si deci a cererii de munca – intreprinderile produc mai mult si s-ar fi redus somajul!🙂 Or, BNR a lasat 4 ani inflatia peste tinta de inflatie pe care o stabilise anterior, fara sa fie preocupata de aducerea inflatiei la tinta…

        Ce fel de alte tinte credeti ca avea BNR?

  2. RMO zero, curs liber, ochii mari la solvabilitate banci si…atentie la spalatorii de bani de pretutindeni din spatele retelelor de crime organizata, terorism, etc.

  3. Marea intrebare este daca istoria nu se va repeta.Salariile cresc anapoda la bugetari , consumul din import creste ca Fat Frumos , lapte si miere in statisticile unora. Intrebarea e daca albina privata intra in colaps se poate trai doar cu bugetari ? Prin 2010 mari banci europene estimau in 2016 un Euribor in jur de 3 .Vedem ce bine au estimat🙂 Acum vin unii si estimeaza 7-8-10 ani de dobanzi mici.Vad ca si voci din BNR scriu articole pe tema asta,Si daca nu se intampla asa ? Daca o bataie de aripa de fluture sau o lebada tuciurie va voi sa-si bata joc de futurologi peste doi sau trei ani ?Vom fi mai pregatiti decat in 2008 sau vom da iar vina pe agenturili straine care ataca leul ?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s