BNR si asumarea propriului mandat

Intr-un discurs recent guvernatorul bancii centrale face doua observatii.

Prima- ” the very recourse to a VAT-adjusted inflation measure in our analysis and communication came under fire.” O exagerare. In afara de autorului acestui blog de nisa si care nu este preluat de mass media (asa cum sunt preluate opiniile angajatilor bancii centrale) nu cunosc alt exemplu in care cineva sa fi criticat prezentarea ratei inflatiei cu taxe constante. Apelul la autoritate, “This is by no means different in nature than the Eurostat’s HICP at constant taxes “, al domnului guvernator nu schimba situatia din punctul meu de vedere. Bancile centrale cam peste tot in lume folosesc modele cu putere de estimare aproape de zero (DSGE) si se vede. Sau se incapataneaza sa foloseasca ideea de “output-gap” chiar daca stiu ca in timp real nu are nicio valoare. Dar faptul ca folosesc modele cu putere slaba de estimare si varibile care nu reprezinta realitatea nu inseamna ca fac un lucru bun si ar trebui sa acceptam orice ne spun doar pentru ca sunt banci centrale.

A doua : “… it should be pointed out that behind the “perfect storm” of deflationary exogenous shocks (low energy, food and metal prices, successive VAT rate cuts), demand-side inflationary pressures are looming: a positive output gap is emerging, unit labour cost pressures are building up, fiscal policy is taking a strongly expansionary turn”.

Nimic nou aici. Doar ca fata de Iunie 2015 avem mai multa informatie. Banca centrala a trimis un mesaj “hawkish” (inflatia va creste asa ca vom actiona) din primul moment in care a fost anuntata relaxarea fiscala. S-a opus cat a putut reducerilor de taxe iar amenintarea preferata a fost cu cresterea inflatiei- scad taxele va creste inflatia. Dupa ce au scazut taxele si rata inflatiei a intrat in teritoriu negativ a avertizat ca in spatele deflatiei exista presiuni inflationiste. In primele comunicate dupa reducerile de taxe a folosit cuvantul “ecranare” la care a renuntat dupa doua (trei?) comunicate. Banca centrala a folosit toata puterea ei de comunicare pentru a arata ca in economie presiunile inflationiste cresc. De aici si prezentarea unei rate a inflatiei “fara” efectele taxelor. Mi-am exprimat opinia despre acest indicator aici si aici.

Sa prespunem ca accept indicatorul care prezinta rata inflatiei estimata de BNR fara efectul taxelor. Sa presupunem ca asa ceva exista si banca centrala a reusit sa surprinda printr-o metoda statistica realitatea fara reducerile de taxe. Graficul urmator arata evolutia inflatiei in 2015 fara influenta taxelor si estimarile BNR (dupa trim 2 2016). Dar surpriza. In 2015 rata inflatiei FARA efectul taxelor s-a mentinut cu mult sub tinta. Chiar si rata inflatiei masurata de CORE2-ajustat pe care BNR sustine ca o influenteaza direct. Ce ne spune acest lucru? Foarte simplu, inflatia a fost sub tinta in 2015 pentru ca politica monetara in anii anteriori a fost mult prea restrictiva pentru conditiile economice. Si mai simplu, am fi putut avea o crestere economica mai mare in anii anteriori daca banca centrala se concetra doar pe obiectivul principal – tinta de inflatie. Rata inflatiei de astazi si dobanzile mici sunt efectul unei politici monetarea restrictive din trecut. Punct.

Acum sa ne uitam la cum vede BNR viitorul. Banca centrala este consecventa si estimeaza o rata a inflatiei in crestere. Dar aici apare o alta problema. Rata inflatiei peste 8 trimestre creste cu mult peste tinta. Altfel spus, banca centrala tine politica monetara prea relaxata astazi pentru conditiile economice.

Ok. O sa recunosc ca nu este usor sa implementezi politica monetara. Mai ales daca nu intelegi cum functioneaza o economie, folosesti modele care nu surprinda realitatea si indicatori “fabricati”. In acest moment banca centrala avertizeaza ca exista presiuni inflationiste si in acelasi timp estimeaza ratarea tintei peste 8 trimestre. Nu mai spun ca nimeni din guvern sau parlament nu sesizeaza acest lucru. Dar BNR ar trebui sa vada inconsecventa mesajului. Sau poate vede si crede ca noi nu sesizam inconsevcventa. Nu m-ar mira, avand in vedere complexul de superioriate al institutiei.

BNR trebuie sa ajusteze conditiile monetare din prezent in asa fel incat rata inflatiei estimata sa ajunga la tinta. Tinta este 2.5% nu intreg intervalul. Roul intervalulului este acolo in cazul in care sunt socuri neprevazute. Dar in model si in estimare BNR ar trebui sa foloseasca rata fixa nu intervalul.

Dar mai mult ca orice vreau sa aud explicatiile BNR pentru rata inflatiei (fara efectele TVA) cu mult sub tinta in 2015. Nici pentru aceasta nu este responabila politica monetara? Nici macar pentru CORE2 ajustat? Dar pentru estimarea CORE2 ajustat peste 8 trimestre?

De fapt am o singura intrebare pentru BNR: politica monetara este responsabila pentru ratarea tintei in 2015 sau pentru ratarea tintei in 2018? Daca nu este responsabila pentru niciuna atunci chiar nu vad rolul bancii centrale si poate ca ar trebui sa ne gandim la un sistem monetar alternativ.

inffaratva.001

5 thoughts on “BNR si asumarea propriului mandat

  1. De ce unul din efectele politicii monetare prea restrictive in trecut este nivelul actual scazut al dobanzilor? Nu ar trebui sa fie invers, o politica monetara restrictiva sa conduca la dobanzi ridicate?

    1. BNR inainte de 2007 dormea si lasa acces la credit si celor nebancabili.Cand ar fi trebuit sa ridice dobanzile si acum nu mai trebuiau bancile sa curate bilanturile de credite in suferita. Dupa 2007 a retras lichiditatea din circulatie(politica restrictiva, firme in faliment) si au crescut dobanzile, fiind mai putina lichiditate.BNR vede atac pe leu, dar atunci era retragea, atacul era cand BNR dormea si lasa accesul la credit si celor care nu erau bancabili. Ipoteza ca nu am vazut raportarile bancilor: BNR vede lichiditatea din sistem si-si da seama ca multe banci ar in default (daca isi cereau clientii banii din conturile curente, nu depozite). Chiar BNR a recunoscut ca o banca a cerut ajutor ca nu avea lichiditate.BNR vede ca nu mai sunt firme si credit(rezultat politica restrictiva) si incepe sa injecteje lichiditate si scade dobanda, ca sa se deschida noi firme. Rezultate se vad si urmeaza sa se vada ….
      Ps: pot sa si gresesc ca nu am date, vorbesc doar din cum a folosit BNR instrumentele pe care le are

  2. Adica un fel de efect in tura doi, dupa ce relaxasera deja politica monetara (pt ca s-au vazut efectele negative ale politicii monetare restrictive).

  3. Cred ca un studiu serios despre cat de concurentiala este economia RO ar fi binevenit. Eu platesc preturi fixate la utilitati, alimente, taxe notariale, metrou etc. Doar IT&C e exceptia din facturile mele, cam putin.
    Conteaza asta in politica BNR?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s