Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. Cîţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

Salariul minim nu este mic in Romania relativ la salariul mediu

La inceputul anului am prezentat o analiza care documenta empiric ca exista o relatie de cauzalitate de la salariul minim spre somaj in randul tinerilor (aici). In acest moment discutia despre salariul minim a revenit. Din pacate in urma unor comentarii nefericite/neinspirate ale ministrului de finante.

Totusi, discutia despre salariul minim este una serioasa. Mai ales daca ne gandim la implicatiile pentru economia reala. Numai ca eu nu vad o discutie serioasa. Vad doar mesaje emotionale, iar parte dintre ele vin de la functionari/oficiali. Se discuta foarte mult despre nivelul salariului minim. Este adevarat ca in Romania acesta este scazut (desi poate ar trebui sa ne intrebam daca este benefic sa avem salariu minim). Dar nivelul scazut arata faptul ca si restul salariilor sunt mici in Romania (grafic- ca procent din medie si median salariul minim in Romania nu este scazut in comparatie cu tari dezvoltate). Aceasta este de fapt problema majora. Solutiile trebuie sa se concentreze pea rezolvarea aceastei probleme- nivelul salariilor din economie. Iar prin solutii eu nu inteleg interventii in economie care sa reprezinte viziunea utopica a unui functionar care crede ca “solutia” lui interventionista este mai buna decat “solutia” interventionista functioanrului care tocmai a parasit functia de ministru.  Reglementarea, intervetia, o fabrica de functionari sau o noua banca de stat nu vor creste veniturile. Daca obiectivul este sa avem venituri mai mari in economie atunci trebuie sa ne uitam la dereglementarea pietelor-fortei de munca,capital – retragerea statului din economie si un rol mai important al pietei si implcit a competitiei in alocarea resurselor si implicit determinarea veniturilor.

Grafic: salariul minim ca % din medie si mediana, sursa OECD, 2014

 

O estimare realista a deficitului bugetar pentru 2016 este de 1.2% din PIB

La baza estimarii deficitului pentru 2016 stau trei variabile: cheltuielile, veniturile si PIB nominal. Cheltuielile sunt singura variabila cunoscuta. Veniturile si PIB nominal trebuiesc estimate. Estimarea este complicata de faptul ca datele finale pentru veniturile si PIB nominal pentru 2015 nu sunt disponibile la momentul construirii bugetului.

The unbelievable drop in government expenditures after 2015

Judging by the official estimates the fiscal consolidation is on track on the following years. This should be good news as it is happening while the government lowered social contribution tax, VAT for food (24% to 9%) and is expected to lower VAT for all goods (24% to 19%).

De ce nu se simte cresterea economica

Cifrele de crestere economica sunt privite cu scepticism de fiecare data. Cu alte cuvinte, daca exista o revenire puternica a economiei ea nu este perceputa la nivelul populatiei. Acest lucru este normal daca ne uitam la evolutia consumului si al investitiilor din 2000 si pana astazi.

Este clar ca socul negativ din 2008 a fost unul care a eliminat permanent din consum si investitii. Evolutia din 2008 arata in principal efectul politicilor economice gresite ca raspuns la criza economica globala. Iar evolutia din 2007-2008 arata efectele unei politici fiscale relaxate in 2007-2008 si al unei politici monetare prociclice in 2006-2007.

Ajustarile INS si evolutia recenta a economiei reduc PIB real

In 2014 INS a reviziuit toata datele istorice pentru PIB real. Noile cifre arata un PIB real mai mic cu 370 milioane euro in perioada 2000 – 2013. Aceasta este valoarea reala a bunurilor si serviciilor produse de noi in aceasta perioada, cat de mult am reusit sa acumulam dupa ce eliminam influenta preturilor si a elementelor de sezonalitate. Nu conteaza asa de mult pentru deciziile individuale ale fiecaruia dintre noi dar arata efectul politicilor economice si influenteaza toate modele pe care le folosesc institutiile statului pentru a lua decizii de politica economica. Dupa cum se vede in grafic nici varful atins in 2008 nu mai este ce a fost.

Cererea interna inca nu-si revine

Cererea interna nu da semne de revenire si nici nu este ajutata de politicile economice. Pentru a mentine ritmul de crestere Romania se bazeaza in continuare pe cererea externa. Veniturile din salarii si creditele pentru sectorul privat continua sa scada ca procent din PIB.

Sursa: INS, BNR, calcule FCA (nu folositi fara sa citati sursa si fara permisiunea autorului).