De ce “prima casa” este o subventie si cum se calculeaza costul pentru societate

Programul “prima casa” reprezinta o subventie pentru sistemul bancar si pentru un anumit segement din populatie. Nu exista niciun dubiu aici. Doar pentr BNR programul prima casa nu este o subventie, este  “doar” o garantie a statului. BNR adopta aceeasi strategie ca si in cazul deflatiei. Pentru BNR scaderea preturilor reprezinta inflatie negativa nu deflatie (am explicat aici).

Acest tip de comportament este bizar atunci cand vine de la o banca centrala care este foarte relaxata tocmai cand vorbeste de obiectivul fundamental al politicii monetare. Am aratat in cateva randuri (aici si aici) ca BNR adauga obiective arbitrar in functie de ce se mai intampla prin economie. Fara exagerare, pare ca exista un obiectiv pentru fiecare membru al CPM.

Pentru ca exista atat de multa confuzie este bine sa clarificam lucrurile. Astazi am sa explic de ce programul “prima casa” este o subventie. In plus am sa arat, folosind “tehnica” pentru anul 1 de facultate, cum se calculeaza costul pentru societate al unei subventii.

O subventie reprezinta promisiunea statului facuta unui producator ca ii va plati o suma de bani peste pretul pietei. Sa presupunem ca pretul porumbului este de 5 lei pe kg. Statul ii promite producatorului ca daca va produce porumb ii va plati 2 lei pt fiecare kg. Astfel subventia poate sa fie vazuta ca o crestere a profitabiltatii sau o reducere a costului de productie pentru producator. Ce inseamna acest lucru pentru comportamentul producatorului? Simplu, acesta va reactiona prin cresterea ofertei de porumb(in acest caz).

O subventie are urmatorul efect- creste oferta produsului si scade pretul pietei. In absenta subventiei oferta ar fi fost mai mica si pretul mai mare.

Acum sa ne uitam la programul “prima casa”. Acest program preia o parte din riscul pe care il suporta o banca atunci cand ofera un imprumut (aproximativ 50%). Acest lucru reduce costul pentru sistemul bancar si creste profitabilitatea (pare familiar nu?). Efectul este simplu de dedus, de aceea nu inteleg confuzia in retorica unora, oferta de credite creste si implicit pretul creditelor scade. Mai mult este ceea ce observam pe piata creditelor- pretul creditelor a scazut, persoane care nu-si permiteau un credit acum au acces, si oferta a crescut.

Inteleg unde apare confuzia dar asta arata doar nivelul slab de pregatire. Prin faptul ca statul nu transfer efectiv sume de bani catre sistemul bancar cei care nu inteleg bazele economiei nu percep acest program ca pe o subventie. In plus nici nu prea inteleg cum functioneaza programul. Cu putin efort ar fi vazut ca in cazul unui imprumut declarat falimentar pierderea efectiva care corespunde riscului asumat de stat este la stat si nu in sistemul bancar. Daca o banca de un credit pentru 100 000 de lei in cazul in care clientul da faliment jumatate din pierdere este la stat. Acum sper ca este mai clar, desi am dubii.

Sa trecem la partea interesanta. Cum se calculeaza costul pentru societate al unei subventii? Graficul prezinta pretul de echilibru si cantitatea intainte de subventie si dupa subventie. Subventia a dus la cresterea ofertei, o cantitate mai mare de credite oferite, si scaderea pretului. Daca ne oprim aici ar parea ca o subventie reprezinta un lucru bun. Dar sa ne amintim ca subventia vine de la stat care foloseste bani din taxe. Astfel trebuie sa vedem costul de oportunitate. 

Subventia duce la un beneficiu pentru consumatorii de credite (aria verde). Dar, foarte important, DOAR acei consumatori pe care ii tinteste subventia (programul). Mai departe. Subventia reprezinta un beneficiu pentru producatori, bancile in acest caz. Acest lucru este normal pentru ca de obicei subventiile pornesc ca un ajutor explicit pentru producator. Si aici se opresc beneficiile. Costul pentru platitorii de taxe, toti nu doar cei care s-au calificat pentru credite, este dat de dreptunghiul albastru. Iar pierderea pentru societate, costul in bunastare, il reprezinta triunghiul rosu. O subventie reprezinta un COST NET pentru societate, o reducere a nivelului de bunastare al intregii societati. Asta arata acel triunghi care este mai mare sau mai mic in functie de detaliile programului, perioada de timp in care este folosit, panta curbelor ofertei si cererii.

Sper ca am clarificat orice confuzii mai existau in mintea celor care sustinea ca acest program nu este o subventie. In plus sper ca am clarificat si de ce cei care sustin acest program dar vorbesc de hazard moral, de socializarea pierderilor in alte cazuri au mari lacune in a intelege cum functioneaza o economie.

pcsubventie.001

25 thoughts on “De ce “prima casa” este o subventie si cum se calculeaza costul pentru societate

  1. Sunt aproape în totalitate de acord cu punctele de vedere, mai puțin acela în care spuneți despre “costul pentru plătitorii de taxe”. Ceea ce omiteți să explicați este constituirea fondului de risc din comisionul plătit de către debitorii Prima Casă, de 0.49% pa din soldul creditului. În cazul creditelor executate (atât de puține câte sunt), prima sursă de finanțare a plății garanției este acest fond, nu taxele mele (și ale dv). Dacă NPL va crește foarte mult, sunt de acord că se va ajunge la “bail-out-ul” programului din banii noștri. Dar mai este până atunci.

    1. Si Fannie Mae si Freddie Mac pareau ok. Eu arat mai sus cum se calculeaza costul pentru societate al unei subventii. Cand plateste societatea costul efectiv, este o alta discutie. Dar pana atunci vorbim de cost de oportunitate.

      1. Pai e chiar invers, triunghiul ala mic rosu e doar “costul riscului”. De fapt garantia e mult mai mare.

        Daca se ajunge la plata ar fi triunghiul rosu doar daca statul ar reasigura riscul undeva- dar nu o face.
        Expunerea e totala si mult mai mare decat triunghiul rosu.

      2. @Alex, articolul nu discută despre executarea garanțiilor, ci doar despre afectarea prețurilor (prin scădere, la o cerere constantă) de către o subvenție.

        Lipsește din analiză efectul pozitiv al menținerii chiriilor sub control cât timp se menține ca adevărată ipoteza “chiria să fie mai mică decât rata la casa”. Subvenția, în cazul nostru, a mărit adresabilitatea produsului (scăzând și costul finanțării dar și avansul), stabilind plafoane de preț. Reprezintă o distorsiune a pieței dar era necesară în perioada de după 2010.

  2. Analiza semantica… ajutor de stat, subventie, garantie de stat…
    Inteleg ca subiectul articolului este doar clarificarea unor definitii, insa dvs faceti referire si la cost per platitor de taxe… este normal sa fiti impartial si sa folositi corect argumentul, prin introducerea in ecuatie si a factorului de multiplicare adus de program.
    Mai important decat investitia contribuabilului, este ceea ce genereaza aceasta masura. Sunt multe zone ale economiei, care au beneficiat din plin de pe urma programului. Multe companii isi datoreaza supravietuirea, exclusiv cererii generate de PC.
    Intr-o vreme in care nimeni nu se putea apropia de un credit, statul a reactionat introduca sange intr-un organism in moarte clinica. Dupa cum aratati in grafice, cineva s-ar gandi ca nu exista
    decat cost si este
    chiar adevarat…
    Parerea mea este ca PC, reprezinta una din cele mai bune masuri economice, luate vreodata in Ro, iar contribuabilul si-a luat deja banii investiti si a marcat de multa vreme profit. Acum ca au castigat si bancile, asta
    este… intr-o lume normala toata lumea castiga in afaceri.

    1. Obiectivitatea supravietuirii firmelor datorata exclusiv programului PC este relativa.
      Marea majoritate a locuintelor ale caror preturi se incadrau in limitele impuse de PC, nu corespund din punct de vedere al calitatii cu multe din standardele din domeniu, situatie care a condus de fapt la o scumpire a caselor pentru segmentul acela de pret ( si aici vorbim doar de casele nou construite).
      Inca exista pe piata firme care construiesc case la cheie cu 300 euro/mp, pe cand marea majoritate a apartamentelor vandute prin PC se invart in jurul valorii maximale a acestui program ( 65,000 euro).
      Fara PC ( impreuna cu vanzarea la preturile impuse de piata a caselor din portofoliul bancilor din credite contractatate pana in anul 2009 – 2010 ) am fi asistat la o asezare sanatoasa a preturilor, permitand celor care nu puteau plati un alt avans pentru un alt tip de credit sa mai economiseasca pentru plata unor avansuri mai mari, dar pentru case cu preturi mai mici ( foarte probabil pentru acealasi tip de case ).

      1. Piata imobiliara reprezinta in Ro, o mare parte a economiei. Fara ca aceasta sa functioneaze, suntem intr-o mare groapa. In momentul in care cumperi o casa cheltui pentru amenajari si diferite alte servicii, apoi cum iti faci o vila, daca nu poti sa-ti vinzi apartamentul in care locuiesti… e mult de comentat aici, insa cate firme din domeniile conexe, lucreaza exclusiv pe export?! daca nu ai desfacere pe intern, adio activitate…
        Firmele care construiesc case cu 300emp, nu le fac in aer, le pun pe un teren, au nevoie de utilitati, nu cred in preturile astea aiurea aruncate din avion… eu nu am vazut asa ceva in piata si activez aici de zece ani… vorbesc aici de case sanatoase din caramida, nu panarame din carton.
        Bucuresti nu inseamna Romania, poate ca vorbim de ticket size de 60.000e doar in capitala, insa in provincie abia daca ajungem la o medie de 40.000e…
        Prima Casa a avut o influenta in pretul imobilelor, insa daca vorbim de raul cel mai mic, cred ca ar trebui sa fim multumiti cu situatia actuala, pentru ca fara imobiliare, suntem cam varza… nu numai noi, toate tarile in general.
        Daca tot nu suntem frustrati de efectele perverse ale activitatii bancilor, haideti sa legiferam interzicerea operatiunilor de creditare persoane fizice si sa ne intoarcem la preturile din 2000, perioada in care nu existau imprumuturi pentru locuinte si preturile erau excelente.
        Eu ma intreb cam ce este in mintea oamenilor, programul asta nu a facut decat sa forteze scaderea dobanzilor si a oferit acces unor oameni foarte solvabili. In principiu s-a facut ceva bun pentru sute de mii de romani, lucru de care am beneficiat cu totii prin efecte secundare…
        Daca faceti o paralela intre evolutia apartamentelor si a terenurilor, veti vedea curbe similare de evolutie, iar terenurile nu au fost incluse niciodata in program. Daca ar fi existat asa un mare efect pervers al programului, cred ca s-ar fi vazut o diferenta uriasa, insa nu exista asa ceva.
        Nu inteleg inversunarea asta, crede cineva ca preturile mici ale caselor, ajuta cumva pe cineva?! Exista vreo corelatie a nivelului bunastarii cu valoarile de piata ale proprietatilor, vreun raport invers proportional eventual?!
        Vreau sa va dau un exemplu:
        o familie poate returna un imprumut desfasurat pe o perioada de 30 de ani de maxim 300.000euro (rate adunate). Indiferent cate reprezinta dobanda sau principal inauntru, asta este valoarea maxima pe care o pot rambursa. Daca banca vinde creditul cu o dobanda mai mare, pretul proprietatii trebuie sa fie mai mic. Reciproca – daca dobanda este mai mica, suma imprumutata este mai mare si se poate plati un pret mai ridicat proprietarului. In final acestia castiga cand dobanzile sunt mai mici in piata si nu bancile, cam asta este efectul Prima Casa. In primul rand s-a fortat ajustarea marjelor bancilor la toate creditele imobiliare si daca au crescut putin valoarea apartamentelor din aceasta cauza, care-i problema, o data ce intentia de cumparare a existat, tranzactia tot s-ar fi facut…?!

      2. Piata imobiliara reprezinta in Ro, o mare parte a economiei. Fara ca aceasta sa functioneaze, suntem intr-o mare groapa.

        crede cineva ca preturile mici ale caselor, ajuta cumva pe cineva?

        programul asta … a oferit acces unor oameni foarte solvabili.

        Nu inteleg inversunarea asta, crede cineva ca preturile mici ale caselor, ajuta cumva pe cineva?

        o data ce intentia de cumparare a existat, tranzactia tot s-ar fi facut…

        La nivel global se desfășoară schema Ponzi imobiliară. La un moment dat se termină fraierii.

        Prețurile mari ale caselor majorează ponderea rentierismului (parzitismului) și sufocă economia reală.

        Programul nu oferă acces unor ”oameni foarte solvabili”, ci aduce în piață debitori subprime. Odată cu creșterea dobânzilor și scăderea prețurilor, oamenii ăștia foarte solvabili vor deveni doar insolvabili, iar garanția va intra la apă, contribuabilii fiind prejudiciați… direct.

        Prețurile mici ale caselor ajută economia reală. Debitorii sunt atrași de tot felul de progrămele și scenarii pentru prostuți să-și asume plata unor rate care ajung la limita suportabilității ceea ce înseamnă că veniturile lor sunt extrase din economie de către… bănci.

        Intenția de cumpărare poate fi influențată. Cei care au cumpărat până în 2009 își dau capete de perete și acum. Dacă n-ar fi fost grăbiți de febra imobiliară ar fi achiziționat de banii aruncați pe dormitoare ceaușiste… castele. Cei care au cumpărat după 2009 prin Prima Casă și-au grăbit achiziția și s-au ales tot cu dormitoare ceaușiste… supraevaluate doar pe jumătate. :)))))

      3. @florin cogean
        daca singura modalitate de crestere economica este indatorarea pe cate 30 de ani a unor generatii intregi suntem intr-un mare cacat. chiar asa , omoram din pct de vedere financiar generatii intregi sa ne scoatem pentru moment? daca anul acesta o crestere economica de 1 este sustinuta de creditare de 1 atunci anul viitor sa avem o crestere economica de 1 yoy de ce cantitate de credit avem nevoie? cumva 1 din anul anterior plus un alt 1 si ceva ,dar in anul 5 sa spunem de ce cantitat de credit avem nevoie?
        cam unde crezi ca se termina tot acest tavalug? si in ce mod?
        de asemenea cred ca stii ca orice credit insemanna venituri din viitor, nu cumva creditarea asta aiuritoare (cu 5% avans )amaneteaza viiorul? nu cumva face ca in viiotr in loc sa avem crestere o sa avem in loc poate chiar descrestere economica prin faptul ca indivizi in loc sa consume dupa nevoie au sa consume dupa ce le ramane dupa plata ratelor timp de 30 de ani?
        te intreb , ce se va intampla in cazul unei crize economice?crezi ca nu va exista asa ceva? sau daca cumva o sa trebuiasca ca bancile centrale sa creasca ratele de dobanda ? ce te faci cu cei creditati pe minimele ratelor de dobanda? ce te faci cu cei creditsati pe 30 de ani? daca in randul p.c.-istilor se va ajunge la o rata de neperformanta de 25-30%?
        -“Nu inteleg inversunarea asta, crede cineva ca preturile mici ale caselor, ajuta cumva pe cineva?”
        sugur ca preturile mai mici ar ajuta pe cineva . ar ajuta romanii care vor sa achizitioneze imobile si care pt acelasi apartamenet ar fi indatorat baniipentru vreo 9-10 anisori sau poate mai putin si nu pentru 30 de ani.
        de asemenea ar ajuta o gandire economica ceva mai sanatoasa , adica mai intai economisesti ceva(de asta se cheama economie , chiar observi cat de bine se potriveste termenul de economie cu economie(in sensul de economisire?)

        “Nu inteleg inversunarea asta, crede cineva ca preturile mici ale caselor, ajuta cumva pe cineva?! Exista vreo corelatie a nivelului bunastarii cu valoarile de piata ale proprietatilor, vreun raport invers proportional eventual?!
        Vreau sa va dau un exemplu:
        o familie poate returna un imprumut desfasurat pe o perioada de 30 de ani de maxim 300.000euro (rate adunate)”

        daca o familie poate returna 3000.000 si ar returna doar 150.000 prin faptul ca pretul apartamentului a fost la jumate (sau chiar mai mic) atunci familiei i-ar ramanane 150.000 pentru consum propriu si iata o bunastare a familiei superioarara cu cea in care ar plati 300.000
        deci da,Exista vreo corelatie a nivelului bunastarii cu valoarile de piata ale proprietatilor, un raport invers proportional.

        ” tranzactia tot s-ar fi facut…” -sigur ca da, dar la un pret unde cererea cu oferta s-ar fi intalnit dar cererea actuala este de perste 90% prin p.c. si asat ne spune ca oferta trebuia sa se ajunsteze serios pentru a intalni cererea .

      4. Oameni buni,
        ce va imaginati voi ca sunt aceste case, sunt niste chestii simple, construite usor, pe care ar trebui sa le poti plati in doi ani?! Nu inteleg despre ce dracu tot vorbeste lumea cand se gandeste la case! Peste tot in lumea asta se munceste zeci de ani pentru o proprietate, de ce suntem noi romanii mai cu mot?!
        Pentru a construi o locuinta este necesar produsul finit al sute sau mii de oameni, altii vin si depun efort fizic, apoi nu in ultimul rand sunt de notat materiile prime, costuri de toate tipurile, etc…. cum va imaginati voi ca totul poate fi platit in Romania in cinci ani, de unde atata productivitate, de unde atata siguranta pe sine si de unde atatea pretentii?!
        Casele sunt scumpe in general, va convine, nu va convine… asta este situatia in lume. Tot timpul aud de gura casca care injura pe oricine, ca nu au ajuns casele la pret de Loga… parerea mea este ca inca sunt ieftine si vor mai creste… mult!
        Va plangeti de case cand rata la un apartament nou in Bucuresti este de 250-300e, iar chiria in proprietati similare este 450-500e? Ce-ati vrea fratilor, cum ar trebui sa fie bine?!
        Nu este obligatoriu ca toata lumea sa detina o casa si nu este obligatoriu ca toata lumea sa isi permita una… nici macar intr-o societate dezvoltata…. Franta, Germania, US, etc.

        de unde am plecat si unde am ajuns… suntem niste troli!!!

    2. @Florin Cogean… Multiplicatorul, fiscal sau al unei subventii, este dupa mine un mit. Pe blog gasesti cateva materiale in acest sens. Dar, daca te intereseaaza sa estimezi efectul de multiplicare ar trebui sa ai in vedere trei elemente:
      – decizia de subventiona un anumit sector este luata in mod arbitrar de functionari ai statului. In cazul pietei imobiliare pare si mai ciudat deoarece o parte din cei care sustin programul dau vina pe exagerarile din piata imobiliara in perioada 2006-2008 pentru criza care urmat
      – trebuie sa te uiti la costul de oportunitate. O subvenitie, redistribuie arbitrar resursele in economie. Atlfel spus in absenta unei subventii resursele a fi fost distrbuite de piata. O subvnetie atrage capital intr-un sector in detrimentul altor sectoare dar nu are la baza pretul de pe urma cererii si ofertei, are la baza o decizie a unor functionari.
      – subventia schimab comportamentul actorilor in piata, introduce hazard moral. Sistemul bancar este mai putin interesat sa faca o analiza de risc a clientului amanuntita stiind ca o parte din risc ajunge la stat. Statul nu are compotenta sa faca analize de risc si accepta analiza bancilor.

      Dupa ce ajustezi rezultatul pe care tu crezi ca l-ar avea o subventie pentru economie cu aceste trei elemente ai sa vezi ca pentru intreaga societate reprezinta un cost.

  3. Prima casa a avantajat doar bancile si proprietarii/dezvoltatorii imobiliari care ramasesera cu locuinte nevandute – iar cei care urmau sa cumpere locuinte au fost dezavantajati de pretul tinut artificial la un anumite nivel stabilit de PC. Abia asteptam sa ia sfarsit aceasta mizerie

    1. Florin Cogean – Nu PC a fortat scaderea dobanzilor. Piata bancara a fortat aceasta scadere. Peste tot in lume au scazut dobanzile. Creditele imobiliare reprezentau pentru banci cea mai facila si sigura modalitate de plasare a banilor ieftini ( pe langa creditele acordate statului – guvern, administratii, etc.).
      De ce nu incearca bancile sa ofere credite pentru antreprenoriat, singura categorie care poate crea bunastare reala?
      Nivelul de calitate a caselor noi care s-au tranzactionat prin PC este la nivelul de 300 euro / mp ( e plin internetul de aceste oferte ) – case din caramida si cu restul de materiale pentru finisaje incluse – fara teren este adevarat ( si eu lucrez in domeniu din 1999 ). Dar cat reprezinta pretul terenului pentru un apartament intr-un bloc de 8-10 etaje la periferia oricarui oras nu numai in Bucuresti / Ilfov ? Nu valoarea casei ii da unei familii bunastarea, ci toate aspectele vietii acestei familii – acces la distractii, vacante, posibilitatea sa isi cumpere o masina sau doua, educatie pentru copii, etc. Valoarea casei platite cu greu in 30 de ani nu este decat un miraj. Cand vor termina de achitat acel credit nu le va fi folosit la nimic faptul ca si-au achizitionat o casa scumpa.
      Bine inteles ca preturile mici ale caselor ii ajuta pe toti. Nu toti activeaza in acest domeniu sau in domenii conexe. Insa toti isi doresc o casa la un moment dat. Cum ar fi sa isi doreasca toti brutarii sa faca painea 50 de lei si sa intrebe de ce si-ar dori cineva o paine ieftina ?
      Economia unei tari nu sta doar in industria imobiliara.
      Si este normal ca un produs sa aiba pretul fixat de piata, de cerere si oferta, nu de interesele de moment ale unui numar minoritar de jucatori din piata, si mai ales nu de un organism care sa reglementeze artificial acest lucru.
      Iar pretul ridicat la orice casa in tara asta este dat si de aceasta subventionarea de catre stat a achizitiei de case prin PC si prin raportul defavorabil al calitatii acestor fata de pretul platit de catre cumparator.
      Situatia in jurul anilor 2000 era cu totul alta – dobanzile la credite erau de 35 – 60%, iar produsele bancare pentru populatie practic nu existau. Nu se putea vorbi de o piata bancara in Romania.
      E o alta o cu total alta situatie acum.

      1. Băncile oferă credite IMM-urilor (antreprenorilor). Dacă au cui și nu sunt pe pierderi (50% din firmele care au depus declarații la ANAF sunt pe pierderi).

        Iar insolvența este la ea acasă în România. 6.4% dintre firme în fiecare an. Sportul național pare a fi acela de a deschide o firmă, a da țeapă și a o face falită după un an, doi. Cheia succesului.

        “Avand in vedere numarul de proceduri de insolventa nou deschise pe parcursul anului 2013 in cadrul tarilor din Europe Central Estica, Romania se remarca cu a doua cea mai mare rata a insolventelor raportate la numarul firmelor active, respectiv 6,44%. Singura tara cu un procent mai ridicat este Serbia, unde procentul de 7,61% este mai degraba datorat unui efect de baza (un numar redus de companii active). Mai mult decat atat, Romania a inregistrat un numar de 27.145 de insolvente nou deschise pe parcursul anului 2013, ceea ce reprezinta de doua ori mai mult decat nivelul inregistrat in Ungaria, desi numarul de firme active (cu cifra de afaceri diferita de zero) este cu 30% mai redus in Romania. Comparatia devine si mai elocventa analizand cifrele inregistrate in Romania referitor la cazul Poloniei, care inregistreaza de 300 ori mai putine insolvente (doar 818 proceduri noi de insolventa deschise in anul 2013), in conditiile unui numar de firme active de 4 ori mai mare, comparativ cu Romania.

        „Fenomenul insolventelor a luat amploare pe plan local, in special in perioada post-criza a ultimilor 5 ani, in conditiile in care Romania genereaza aproximativ 40% din totalul insolventelor deschise pe parcursul anului 2013 in Europa Central Estica, inregistrand in acelasi timp o pondere de doar 6% in totalul firmelor active din regiune. Acest fenomen este amplificat in Romania de un cadru legislativ foarte permisibil partii debitoare si care incurajeaza procedura insolventei drept o masura eficienta de protectie impotriva creditorilor.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.”

      2. De ce nu va faceti singur casa, daca tot preturile sunt artificiale, de ce nu va faceti singuri casa si de ce nu face toata lumea la fel? Strangeti doi ani de zile ban la ban si gata ai rezolvat-o. De ce sa te indatorezi la banca 30 de ani, cand tu o poti face lejer in doi ani?!
        Va spun tot eu de ce: pentru ca locuintele nu pot fi atat de ieftine pe cat ar dori oamenii sa fie. A fost o perioada dupa revolutie cand au fost incredibil de ieftine, pentru ca s-au luat aproape moaca de la stat, insa deja momentul este depasit si nu mai vine niciodata inapoi. Totusi sa nu uitati… acele preturi nu erau decat o anomalie.

    2. Nu este adevărat. Dezvoltatorii care au construit scump nu vor să vândă la preț de Prima Casă. Crede-mă. Văd zilnic blocuri aproape goale, construite scump. Chiar acum mă uit la unul și știu ce apartamente sunt vândute în ultimii 5 ani, după luminile aprinse seara.

      1. Nici nu este nevoie sa vanda la pret de PC.
        Ei doar nu vor sa scada preturile in baza a ceea ce au trait acum 8-9 ani. Asta este doar un alt exemplu de piata care nu functioneaza normal. Isi permit asta pentru ca in acceptiunea lor ” la cat au produs pana in 2008, isi permit sa astepte pana cand vor urca iar preturile”.
        Sau in loc sa vanda la un pret mai mic si sa investeasca iar “sa puna banii la treaba”, prefera sa astepte o minune.
        Este doar vina guvernantilor si a bancilor.
        Guvernantii ca nu i-au incadrat fiscal ca si dezvoltatori imobiliari ( firme ) si nu i-au pus sa plateasca impozitele cuvenite / TVA – vezi dezvoltari facute pe “persoana fizica”, iar acum nu ii pot pune sa plateasca impozite pe proprietate pe apartamentele nevandute la nivel de persoana juridica ( de cateva ori mai mari ), cum era normal. Oricum, multi din dezvoltatori erau si ei implicati in politica sau aveau influenta.
        Bancile – nu doar pentru ca au alimentat bula imobiliara, dar nici nu au scos pe piata apartamentele executate direct de la dezvoltatori in faliment cat si de la cumparatori. Si asta pentru ca top managementul bancilor, facusera si ei ” investitii pe persoana fizica ” si ar fi generat scaderi de preturi – deci pierderi in patrimoniul personal.
        Asa, lasa, ca poate creste piata iar…
        Ei, uite ca nu mai creste !!!

    3. Bula imobiliară este o anomalie. Bula creditării este o anomalie.

      Aceleași argumente le-am auzit și în 2008, că nu vom vedea apartamente la prețul unei mașini. Între timp ați mai nuanțat, nu le vom vedea la preț de Logan. Peste câțiva ani vă veți raporta la…. scuter. :))))))))))))))

      Prima Casă menține prețurile la un nivel artificial în raport cu veniturile băștinașilor (singurii amatori de fond locativ românesc), consumă cererea potențială și imobilizează forța de munca.

      “locuintele nu pot fi atat de ieftine pe cat ar dori oamenii sa fie.”

      Și de ce se întâmplă asta? Nu se înregistrează progrese în industria cimentului? Stagnează cercetarea în domeniul cărămizilor inteligente? Nu se mai fabrică teren? Nu mai exportă Italia și Spania gresie porțelanată? A rămas România fără meșteri, calfe și zidari?

      În afară de asta, fondul locativ românesc, ctitorit de ceașcă&co, se află deja în proprietate privată, în mare parte neipotecat. Nu există niciun argument plauzibil dpdv economic pentru care noile generații trebuie împinse de stat să se supraîndatoreze la bănci pentru niște catastrofe care vor fi reabilitate tot ipotecar, probabil pe alți… 30 de ani.

  4. garantie stat 50% = preturi umflate cu 50%; conform ultimului raport BNR 91% din creditele imobiliare sunt imprumuturi Prima Casa. practic nu se tranzactioneaza imobile rezidentiale decat prin acest ajutor acordat de mafia bancara, mafiei imobilie, cu scopul de a le tine umflate activele, …cu 50% fata de ce poate nivelul actual al cumparatorului. bula e tinuta inca umflata, pe spinarea prostovetilor care sunt manati ca vitele la jug…numai spre poarta abatorului…Prima Casa.

  5. Draguta teoria, doar ca falsa in practica. Eu stiu vreo cateva banci care acorda credite Prima Casa cu marja NEGATIVA de profit. Vorbesc doar creditul, nu relatia pe client, care sigur poate deveni profitabila prin cros-vanzare.

    Asadar, inapoi la patratica 1…

    1. se pare ca nu ai fost atent la subiectul articolului. era cumva vorba despre profityabilitatea bancilor pe relatia p.c.?

    2. Atunci poate ne explicati si noua cum reusesc acele banci sa nu aiba profit cu o dobanda de 2.5 – 3 la suta plus ROBOR. Iar apoi duceti-va si mai la vest sa le explicati si bancilor de acolo care pot avea marja de dobanda chiar si sub 2% si inca n-au aflat ca merg pe pierdere.

  6. florin cocean, acesta este un articol economic despre efectul subventiilor. nu este nimic de comentat. nu ai inteles nimic – la loc, nota 3. te faci de rusine cu comentariile tale. rugam abtine-te.

  7. Total de acord cu autorul articolului. Parerea mea insa, de la initierea programului, este ca pc a fost gandit pentru sustinerea preturilor a o parte din activele bancare, deci exclusiv pentru banci. Normal, pc a fost prezentat ca un program social

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s