RAPORT- Economia Romaniei in 2018 (estimari pentru 2019)

RAPORT – Economia Romaniei in 2018 si estimari pentru 2019 in format pdf raporteconomie2018

View this document on Scribd

RAPORT: Analiza situației economice în 2017 și estimări pentru 2018

Analiza poate fi descarcata de aici

RAPORT 2017

View this document on Scribd

Analiza Buget 2018 – PSD vrea sa iasa de la guvernare!

Analiza poate fi descarcata in format pdf la urmatorul link:

analizabuget2018

View this document on Scribd

RAPORT Starea Romaniei dupa 9 luni de guvernare PSD

Raportul poate fi descarcat in format pdf aici:

RaportStareaRomaniei9luniGuvernarePSD

View this document on Scribd

RAPORT-Starea Romaniei dupa 6 luni de guvernare rosie

Raportul poate fi citit si descarcat:
Link PDF : raport6luniguvernarerosie

View this document on Scribd

Romania Liberala

Romania mea este o economie liberala

O economie liberala care asigura sanse egale si dezvoltare economica sanatoasa prin promovarea liberei initiative si limitarea interventiei statului. Intr-o economie liberala, statul este arbitru si nu alege „invingatorii” in economie. Principiile liberale au asigurat prosperitate tutoror celor care au avut curajul sa si le asume. Nu am nicio indoiala ca aceste principii sunt solutia pentru Romania.

 

O economie competitiva

Motorul unei economii competitive il reprezinta investitiile in sectorul privat. Veniturile bugetare nu pot creste prin cresterea artificiala a salariilor in sectorul public. Companiile private care contribuie la cresterea economica trebuie sa se dezvolte printr-un tratament egal si transparent, si nu artificial prin decizii administrative (cum este, de exemplu, programul start- up nation).

 

Sistem fiscal prietenos

Legislatia fiscala trebuie simplificata drastic iar nivelul taxelor si al costurilor cu forta de munca redus. Cota unica va fi generalizata pentru toata economia. O administratie fiscala moderna, axata pe zonele majore de risc care generează cea mai mare parte a gap-ului fiscal. Ancorarea conformarii voluntare printr-o abordare preventiva, prin servicii de asistență oferita contribuabililor. Reducerea timpului necesar pentru rambursarea TVA catre sectorul privat in maxim doua zile.

 

Privatizarea si reorganizarea companiilor de stat

Cresterea rolului sectorului privat in economie prin privatizarea sau administrarea privata a companiilor de stat. Listarea anuala a tuturor companiilor la care statul este actionar. Restructurarea companiilor care inregistreaza pierderi si eliminarea subventiilor implicite.

 

Politica fiscal-bugetara responsabila
− Politica fiscal-bugetara definita pe baza principiilor de responsabilitate, transparenta, eficienta si echitate intre generatii.
− Aplicarea efectiva a principiilor bugetului multinanual si monitorizarea creditelor de angajament.
− Stabilirea un raport tinta de salariati in sectorul public de maxim 20% din numarul total de salariati din economie.
− Intreruperea programelor ineficiente de investitii publice si alocarilor discretionare. Prioritizarea investitiilor publice pe baza principiului „best value for money”
− Eliminarea garantiilor si ajutoarelor de stat si a fondurilor de garantare si contragarantare
− Reforma sistemului de pensii si de sanatate prin cresterea ponderii sectorului privat. Un sistem de pensii sustenabil pe termen lung prin cresterea ponderii salariatilor in populatia activa.
− Publicarea de catre ANAF a planului de control si a planului de colectare a veniturilor bugetare.
− Eliminarea numirilor politice si profesionalizarea Curtii de Conturi.

 

Reglementarea non-invaziva a pietelor
− Maxim 5 autorizari pentru activitate economica in Romania
− Eliminarea programelor intervetioniste de stat: Prima casa, Prim masina, Prima chirie etc.
− Simplificarea procedurilor de autorizare pentru institutiile financiar-bancare
− Supraveghere independenta a sectorului bancar si financiar
− Eliminarea nominalizarilor politice in institutiile de reglementare a pietelor financiare bancare si introducerea criteriilor de performanta si experienta, eliminand orice fel de derogari sau asimilari.
− Privatizarea institutiilor financiar bancare din proprietatea statului

De la CNP pentru PSD…

Precizare: Ce urmeaza sa explic este face parte din analiza mea intitulata “Analiza Bugetului si Estimare pentru 2017”,

Dintre lucrurile incredibile pe care le-am descoperit analizand bugetul pe 2017 va prezint doua (in doua episoade) care din punctul meu de vedere incalca legea.

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. Cîţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

O provocare pentru noi toti

Vestea proasta.

La nivel global stanga sustine in numele corectarii inegalitatilor sociale un interventionism din ce in ce mai agresiv. In acelasi timp dreapta sustine protectionismul in numele protejarii capitalului autohton. Ambele politici economice, separat dar mai ales impreuna, duc doar la subdezvoltare.
In Romania stanga a imbratisat atat interventionsmul agresiv cat si protectionismul. Din pacate si o parte a dreptei sustine acest tip de politica economica.

Vestea buna.

Interventionisumul + protectionism sunt doar o etapa. Nu au cum sa ramana pe termen lung. Trecerea la etapa urmatoarea de mai multa libertate economica si comert liber se va face ori violent (de cele mai multe ori) ori gradual. Dar vom trece la urmatoarea etapa.

Ce face Romania?

Aceasta este intrebarea. Cum se comporta Romania, o tara saraca, in aceasta perioada in care tarile dezvoltate implementeaza politici interventioniste si protectioniste? Este o dezbatere dar instinctul/experienta imi spune ca nu ne permitem sa fim nici interventionisti si nici sa radicam bariere impotriva capitalului strain. Dar mai mult ca oricand trebuie sa ne vedem interesul tinand cont ca suntem o economie mica si saraca.

Estimarea ratei de inflatie-Modelul BNR vs Modulus-EI vs realitate

In urma cu 12 luni testam, din nou, modul in care inteleg eu economia Romaniei versus modul in care o intelege BNR. De data aceasta am folosit rata inflatiei (de-a lungul timpului am folosit rata de schimb, dinamica reala economiei, etc).

Estimarile din grafic sunt facute in Noiembrie 2015 (Modulus- EI). Estimarile BNR sunt din rapoartele asupra inflatiei. Astazi rata inflatiei este la -0.6%.

Cresterea productivitatii este ce trebuie sa ne intereseze

Cred ca nu exista student interesat de economie sa nu fi trebuit sa raspunda la aceasta intrebare: Daca productivitatea muncii creste cu aproximativ 5% pe an, cu cat ar trebui sa creasca salariile in economie ca sa nu ne taiem craca de sub picioare?

Programul economic al PSD este admirabil, este sublim dar lipseste cu desavarsire

Programul PSD nu aduce nimic nou sau bun pentru economie. Cand tragem linie si lasam sa se ridice fumul propagandei efectele sunt zero pe termen mediu si sperante pe termen mai lung, cam prin 2020 asa. Daca lasam economia in pace estimarile Comisiei Nationale de Pronoza sau cele din Programul de Convergenta arata cam aceeasi valoarea a PIb-ului pana prin 2020 ca cea pe care PSD o estimeaza dupa 4 ani de “munca”.

Directiva Europeana, suport pentru planul de dezvoltare propus de PNL

Am fost surprins sa vad ca Directiva Europeana nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale si care trebuie transpusa in legea din Romania a creat atatea confuzii pentru o anumita parte din experti. Nu este nimic alarmant in Directiva respectiva. Din contra.

Care este problema cu Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială in forma actuala

In discursul de ieri guvernatorul BNR explica meritele Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

DAR avem o problema majora- conducera comitetului. BNR are 4, ASF 1, guvernul 2. Mai este un membru fara drept de vot. PROBLEMA cu aceasta componenta este lipsa divesitatii de opinii si convergenta motivatiilor de a ascunde informatia de restul populatiei -mai ales in anii electorali.

Despre criza din 2008-trei episoade scurte (episodul 3)

Romania avea una dintre cele mai mari rate de crestere economica in perioada 2005-2008. Mai multi factori au contribuit- codul fiscal care a facut sa scada nivelul taxelor din economie (costuri mai mici), contextul international, aderarea la UE. Bunastarea generata in acele momente nu a fost administrata foarte bine, din pacate. Consumul (excesiv dupa unii) sau investiile in piata imobiliara nu reprezinta pentru mine problema principala a acelei perioade. Pe fondul unei economii care crestea au fost stoapte reformele si crescute cheltuielile publice. Dintre acestea cel mai mult ne-a durut stoparea reformelor. De fapt, inca platim pentru aceasta decizie.

Depinde de politica monetara daca “dispare” inflatia-un raspuns pentru profesorul Daianu

Profesorul Daianu ataca direct problema deflatiei. Cred ca este singurul din BNR care nu se eschiveaza sa spuna ca atunci cand scad preturile ai deflatie si nu inflatie negativa. Se intreaba daca ramanem in acest mediu cu preturi care scad pe termen lung. O intrebare importanta, in special pentru cineva din conducerea BNR.

Despre criza din 2008, in trei episoade scurte (episodul 2)

In episodul precedent am vorbit despre structura economiei. Concluzia era simpla. O economie flexibila, si am explicat ce inteleg prin asta, face fata mai bine unor socuri decat una rigida. Ne intereseaza structura economiei ca o eventuala explicatie pentru caderea economiei in 2008 si revenirea foarte lenta.

Politica monetara 2005-2007 responsabila pentru mahmureala din 2008-2010

Banca centrala incearca sa ne convinga ca nu avea ce sa faca in perioada 2005-2010, a fost fortata sa impuna o politica monetara prociclica. In perioada 2005-2007(prima jumatate) trebuia sa tina piata inundata cu lichiditate pentru ca numai asa putea descuraja (da, ati citit bine) intrarile de capital. Iar in perioada 2007-2010 trebuia sa tina politica monetara restrictiva pentru ca economia era supra incalzita in prima faza iar dupa aceea pentru a incuraja intrarile de capital (sau mai bine zis pentru a stopa iesirile de capital).

Despre criza din 2008, in trei episoade scurte

Am doua probleme cu criza economica din 2008. Caderea economiei locale a fost mai puternica ca in alte tari din regiune si perioada de revenire mai lunga. Pentru un economist intrebarea este simpla; cat din structura economiei la acel moment a determinat acest rezultat si cat a fost determinat de interventia statului (banca centrala sau guvern)?

Rolul destabilizator al statului in economie

Comitetul National pentru Stabilitate Financiara, Comitetul de Macrostabilitate, Autoritatea de Stabilitate Financiara, Banca Nationala a Romaniei care implementeaza politica monetara pentru a asigura stabilitatea preturilor sau/si a unui curs de schimb stabil sunt doar cateva exemple care arata cum isi prezinta statul rolul in economie: promoveaza si sustine stabilitatea (sau echilibrul). Mai concret, piata si competitia produc dezechilbre iar statul prin interventiile sale aduce stabilitate. Intodeauna m-a intrigat acest mod simplistic si unidimensional de a prezenta rolul statului, chiar daca a devenit o conventie aproape unanim acceptata.

Trei lucruri de semnalat dupa decizia BNR

Vesti bune dupa decizia bancii centrale de saptamana trecuta. In sfarsit, banca centrala se uita si la economia reala nu doar la relatia cu clasa politica.

Ne ramane un singur lucru de aflat, ce scenariu a folosit BNR in 2008 (concluzia)

Experientele crizelor din Mexic, Asia, Suedia au fost ignorate de conducerea BNR in 2008. Am aratat raspunsul bancii centrale. Am aratat ce spune teoria si ce arata modelele indiferent de teoria pe care au la baza – reactia econmomiei la un soc de politica monetara este negativa. Intuitia ne spune acest lucru si nimic nu s-a schimbat de la David Hume si pana astazi (da, putin pe margine)- cand scoti bani din economie/cresti dobanzile economia sufera.

Ce trebuie sa facem ca sa aflam cum vede BNR relatia politica monetara -inflatie si PIB? (Corectat)

Update: Autorul studiului BNR imi atrage atentia (normal ca intr-un stil superior ca doar este din scoala BNR desi mi s-a parut ca l-am tratat cu respect, dar asta este), si pe buna dreptate ca informatia pe care o cautam exista in lucrare. Adaug mai jos graficul. Nu pentru a-mi scuza scaparea, si iar are dreptate, am sarit direct la Anexe si functia de reactie dar acestea ma interesau. Modelul nu este nou, este un model folosit de sute de economisti, acelasi peste tot. Functia de reactie aceeasi, raspunsul la soc acelasi. Stiind asta nu am citit toata lucrarea. Corectam acum si mergem mai departe. Partea buna este ca si in acest model, care nu este modelul BNR dar este similar, o dobanda mai mare influenteaza negativ PIB (ce ne intereseaza pe noi). Dobanda creste cu 0.75 pp si “În consecință PIB se contractă, revenind la nivelul de echilibru după aproximativ doi ani; impactul în prima perioadă este de circa 0,3 procente.” Maine vin cu concluzia opiniilor din ultimelor doua zile (sper ca maine).

Acum daca am putea sa facem ca BNR sa schimbe ceva cand greseste …

 

Vara lui 2003 am participat, ca angajat al RBNZ, la un curs la Center for Financial Studies. Un institut de cercetare independent dar cu legaturi foarte stranse cu ECB. Presedintele de acum este Otmar Issing, fost economist sef al ECB.

Acelasi soc, reactii diferite-BNR vs BNP

Romania si Polonia sunt tari in curs de dezvoltare. Ambele au iesit din comunism in 1989. Romania la aceea vreme cu o datoria publica mult mai mica si un pib/capita mai mare. Nu fac acum analiza evolutiei celor 2 tari in ultimii 26 de ani. Ma intereseaza, pentru ca si acest lucru explica o parte din decalajul de astazi in favoarea Poloniei, reactia politicii monetare in 2008*. Ambele tari au avut o mare parte din credite denominate in moneda straina.

Sa presupunem ca sunteti guvernatorul bancii centrale….

Politica monetara este transmisa prin mai multe canale catre economia reala. Unul, cel mai mai important de fapt, dintre acestea este canalul dobanzilor. Este foarte simplu, banca centrala influenteaza direct lichiditatea din sistemul interbancar iar de acolo se transmite prin dobanzi catre economia reala.

Cand alergi dupa 3 iepuri…stiti voi continuarea

Intr-un regim de tintirea directa a inflatiei banca centrala reactioneaza la deviatii ale inflatiei de la tinta. Astfel, reactia bancii ar trebui sa faca ca estimarea pentru inflatie sa arate o inflatie care ajunge la tinta in orizontul de politica monetara.

Trebuie sa clarificam doua lucruri pentru a intelege rolul politicii monetare in Romania

Pentru a intelege rolul politicii monetare in Romania trebuie sa clarificam doua lucruri:

1. Scaderea masei monetare in 2008-2009 (urmata ineviatabil de cresterea dobanzilor) a reprezentat un soc monetar surpriza sau nu? De fapt, intai trebuie sa clarificam daca a fost un soc monetar si pe urma daca a fost surpriza.  Raspunsul meu aici este ca a fost un soc monetar supriza (in functia de reactie este surprins de coeficientul legat de vectorul de variabile pe care le urmareste BNR, nu de residual).
2. Daca masa monetara ramanea constanta (intereventiile in piata valutara erau sterilizate) economia ar fi suferit la fel de mult sau si-ar fi revenit mai repede? Raspunsul meu aici este simplu, economia ar fi intrat in recesiune dar pentru o peraioda foarte scurta si nu la fel de dur si nu ar fi trecut prin perioada de criza care a urmat.

 

Politica monetara si victimele colaterale (repost din 16.01.2014)

In perioada 2005-2007 BNR se lupta pe mai multe fronturi desi avea un singur obiectiv, stabilitatea preturilor. Banca centrala intervenea in piata valutara pentru a deprecia RON sau nu steriliza schimburile valutare ale Ministerului de Finante si astfel introducea lichiditate in sistemul monetar. Un efect al acestor decizii a fost scaderea dobanzilor din piata interbancara cu mult sub nivelul ratei de dobanda a politicii monetare. Lichiditatea in abundenta punea bineinteles presiune pe dobanzile pe care bancile le plateau deponentilor.

BNR trebuie sa accepte, costul independentei este puterea limitata (repost din 3.05.2016)

Ministrul de finante al NZ a trimis o scrisoare oficiala guvernatorului bancii centrale, RBNZ. In scrisoare acesta cere o intalnire cu guvernatorul bancii centrale pentru a discuta despre performanta recenta a bancii centrale. Banca centrala a NZ este cea mai independenta din lume dar tot trebuie sa explice, intr-un sistem democratic, societatii ce a facut sau ce nu a facut.

Stie cineva?

Stie cineva cand va publica BNR:

– minutele sedintelor in perioada 2005-2016?

– datele interventiilor in piata valutara in perioada 2005-2016?

Orice economist de buna credinta ar vrea sa afle aceaste informatii si sa le foloseasca in analize.

Pentru a elimina orice fel de discutii despre strategia actuala, eu cer datele isotrice (atat pt interventii cat si pt minute).  Nu exista niciun motiv rational pt orice economist de buna credinta ca BNR sa nu publice aceste informatii.

Am fost la ZF live…

http://www.zf.ro/zf-live/zf-live-florin-citu-analist-economic-programul-prima-casa-distorsioneaza-piata-imobiliara-si-urmatoarea-mare-problema-pentru-romania-de-aici-va-veni-15709211

 

 

O critica a interventiilor in piata valutara (repost din Iunie 2015)

BNR nu ascunde faptul ca intervine in piata valutara. Cam asa vede BNR lucrurile cand vine vorba despre cursul de schimb “Da, Banca Naţională poate influenţa direcţia cursului. O poate influenţa, dar n-o poate determina. ” (Adrian Vasilescu, consilier BNR).

Pe scurt despre administrarea lichiditatii din piata interbancara (repost din 29.05.2013)

Acum o saptamana domnul Adrian Vasilescu nu privea cu ochi buni “tehnicismele”: “Un timp, am ezitat să intru în această dispută ce se tot înteţea, din cauză că alunecase într-un „tehnicism” ce nu făcea altceva decât să ascundă în formule încifrate adevăruri în legătură cu care nu mai era niciun interes să fie repuse în lumină”.

BNR confirma, indirect, ca a impins economia in recesiune in 2008 (repost din 11.02.2015)

In 2008 BNR a vandut aproximativ 3 miliarde de euro pentru a aprecia moneda nationala. In ultimii ani am tot scris analize care demonstrau ca BNR prin acea decizie a aruncat economia in recesiune si criza care a urmat. De fiecare data BNR a sustinut ca interventiile nu au avut un efect negativ pentru economie. BNR chiar a sustinut ca aceste interventii au salvat economia. Bineinteles niciodata nu a demonstrat acest lucru.

Totusi, ieri in parlament Dl Guvernator Mugur Isarescu a avut aceasta declaratie:”Intervenția BNR cu valută pentru a aduce cursul leu/euro și implicit leu/franc la nivelul dinainte de 14 ianuarie, nu avem o evaluare exactă, dar primul șoc ar fi cheltuirea a câtorva miliarde de euro de la rezervă și, ulterior, intrarea țării în recesiune”, a spus Isărescu, citat de Agerpres.

Avem astfel confirmarea, chiar daca nu directa, a BNR ca interventia in piata valutara din Octombrie 2008 a impins economia in recesiune.

links:

1 2 3 4

BNR a aruncat economia in criza, mai ramane sa aflam de ce

In 2008 BNR a aruncat economia in recesiune si criza. Am explicat de cateva ori pana acum. Nu am reusit sa ma fac inteles. Incerc din nou.

Nota pentru BNR: Tinta de inflatie reprezinta ce intelege societatea prin preturi stabile

Pe 8 August guvernatorul spune ca accepta critica dar nu accepta “acuze”. De exemplu, spune domnia sa, cei care spun (or mai fi si altii nu numai eu ) ca BNR nu si-a indemplinit mandatul nu critica ci acuza. Guveratorul are modalitati diferite de dialoga cu criticii si cu acuzatorii.

Contradictiile din discursul guvernatorului BNR

Guvernatorul a tinut un discurs la Alba Iulia. Incepe prina a spune ca este imposibil ca o banca sa aiba mai multe obiective pentru ca are doar un instrument. Face apel la autoritare etc (principiul lui Jan Tinbergen)… Esentialul este ca spune, in benereasca, ca este o tampenie sa ceri asta de la o banca centrala. Nu poti sa ceri de la o banca centrala ce nu poate sa ofere. Un instrument – un obiectiv, ne spune domnia sa, este tot ce pot sa faca bancile centrale. Cine cere altceva etc… deja stiti ce urmeaza. Aici sunt de acord 100% cu ce spune guvernatorul. De asta am scris cred 30 de opinii numai aici pe blog corectandu-l si pe el si comunicatele oficiale ale BNR cand afirmau traznai (vedeti aici un exemplu).

Se aproprie trecerea de la 2% la 4% tinta de inflatie “optima”

Dupa 8 ani bancile centrale inca se lupta sa produca inflatie. Lasam la o parte discutia daca este optim sa faca acest lucru. Ideea este alta. Au crescut masa monetara, a crescut daotria publica si totusi dinamica preturilor ramane mica (stiu noua ne place,dar fara inflatie de ce ai nevoie de o banca centrala?). Asa ca bancile centrale incearca sa ne convinga ca avem nevoie de o rata de inflatei acolo. Problema esate ca nu pot sa creasca rata inflatiei (dinamica preturilor). SI atunci vin cu inca o schimbare: creste tinta de inflatie.

Dar o astfel de schimabre trebuie sustinuta teoretic cel putin (empiric imposibil, dpmdv) Asa ca veti vedea din ce in ce mai multi economisti cunoscuti care vor explica de ce este bine ca bancile centrale sa tinteasca acum o rata a infaltiei de 4-5% pe termen mediu. Vor veni cu argumente tampite dar imapchetate frumos.

La cum vad eu lucrurile nu scapam de schimbarea tintei de inflatei de la “in jur de 2%” la “in jur de 4%”. Si 2% a fost de fapt o crestere de la 0. Pana la 2% stabilitatea preturilor insemna o rata a inflatiei 0. Ahh, si sa nu uit. Cred ca ne mai asteapta cateva schimbari de tinta pe termen scurt: o sa fie ok sa ai deficite mai mari pe “termen scurt” in jur de 5%, o sa fie ok sa ai datorie publica “sustenabila” in jur de 60%-80% din PIB. Efectele acestor schimbari le vom vedea, bineinteles mai tarziu. Si sigur nu o sa fie bine si mai ales o sa ne coste multi ani de crestere a bunastarii.

Acum sa revin la dinamica preturilor. Ce fac bancile centrale acum, si economistii care vor sustine agenda pubilca, arata ca inca nu stim foarte bine ce determina nivelul preturilor in economie. Iar din punctul meu de vedere acesta este un argument foarte important pentru a ne gandi la sisteme monetare alternative si cum putem sa la implementam. Eu cel putin asta fac.

Prociclicitatea politicii monetare confirmata de contul de profit/pierderi

Trebuie sa recunosc ca nu mi-am imaginat niciodata ca se va discuta public despre profitul/pierderile financiare ale BNR. Nu credeam va interesa pe cineva. Ma chinui de cel putin 8 ani de zile sa aduc in prim plan analiza politicii monetare dar mereu “castigau” analizele politicii fiscale. Inteleg, legatura cu politicul este directa acolo. In cazul politicii monetare nu este asa clara. Si desi am explicat de foarte multe ori, nu am reusit sa patrund prin fumul creat de propaganda (noi suntem independenti politic la BNR).

Nimic nu este gratuit, totul are un cost (real sau de oportunitate)

Nu o sa va placa asta dar o meritati. Cereti principii si verticalitate doar de la politicienii care nu va plac. Pentru favoriti gasiti numai scuze.

Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008

Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )

Pana la urma cum naiba evaluam performanta BNR?

Am urmarit foarte atent cele doua conferinte de presa ale guvernatorului, 4 si 8 august. Era clar de ceva vreme dar acum avem verdictul, BNR este condusa de jurnalisti si politicieni. Economistii, daca mai exista, sunt ignora(n)ti.

Nu este nevoie de o strategie de tara, avem nevoie de transparenta si responsabilitate (inclusiv la BNR)

De foarte multe ori vad lucrurile evoluand in economie diferit de cum le vede BNR. Mai ales cand vorbim de efectele unor decizii de politica monetara sau fiscala. De cele mai multe ori realitate mi-a dat dreptate. 

BNR a acceptat mediul economic deflationist si mentine conditiile monetare relaxate

NBR incepe sa inteleaga ca nu ne aflam foarte aproape de momentul in care economia se supraincalzeste. Mai bine mai tarziu decat niciodata. In plus nu pot sa fiu decat foarte bucuros pentru ca imi confirma opinia pe care am prezentat-o de 12 luni incoace.

Ca sa fiu sincer BNR a dat semne ca renunta la scenariul cu economia aproape de supraincalzire la sedinta din Mai 2016. Atunci a introdus in comunicat aceasta evaluare a conditiilor monetare “Condițiile monetare reale își păstrează caracterul stimulativ.” Iar in comunicatul de astazi a revenit “Condițiile monetare reale au rămas stimulative.” O banca centrala care este ingrijorata de inflatie si supraincalzire nu stimuleaza economia. Acest tip de politica monetara ar fi prociclic si BNR cred ca invatat lectia din 2006-2009. Cel putin sper.

Implicatiile sunt in principal pentru moneda nationala (stabila cu usoara tendinta de depreciere) si dobanzie (raman mici).

Provocarea pentru BNR acum este sa inteleaga daca va fi nevoie de scaderea dobanzi de politica monetara in continuare. Eu cred ca o sa fie nevoie.

Din conferinta de presa de astazi a domnului guvernator : “…noi vedem o diminuare a inflatiei negative in lunile urmatoare intr-o masura mai mica decat in prognozele anterioare…”

Doua observatii pentru domnul guvernator

Tot din discurusul guvernatorului de acum cateva zile :”Frankly, I understand that the general public is not familiar with concepts like overheating or positive output gap, but I believe that annual growth rates to the tune of 20% for retail sales and in excess of 10% for wages are more than self-explanatory. Still, with all the obvious signs – even for non-economists – that the economy is growing fast, we are criticised for not fighting deflation.
The recent experience has made us painfully aware that – despite the large amount of information provided through a wide range of communication vehicles – our messages get through to a much lesser extent than we had thought. Therefore, we should enhance our efforts in escaping the professional jargon and trying to be as accessible as possible when explaining to the public the rationale behind our monetary policy decisions.”

Am doua observatii:

– cred(sper) sincer ca domnul guvernator se uita si la nivel nu numai la dinamica. O crestere de 20% cand abia ai depasit nivelul din 2008 si cand ai somajul mai mare ca atunci nu are aceleasi implicatii ca atunci cand economia creste puternic de 4 ani si somajul este la minimul istoric.

– daca domnul guvernator este ingrijorat de presiuni inflationiste atunci de ce mentine dobanzile din piata cu mult sub dobanda de politica monetara (aproape de zero)? Ar trebui, daca doreste sa fie consecvent si mai ales credibil, ca dobanzile sa fie aproape de dobanda de politica monetara si astfel ar transmite ce gandeste BNR. In acest moment BNR spune ca pericolul il reprezinta inflatia dar actioneaza ca si cum deflatia este pericolul mai mare. Consecventa nu a fost niciodata o caracteristica a politicii monetare din Romania (nici transparenta). Dar poate este momentul sa faca si banca centrala un efort minim si sa lege retorica de actiuni.

Discurs: http://bnro.ro/Discursul-guvernatorului-Mugur-Isarescu-cu-ocazia-reuniunii-anuale-a-Constituenței-FMI—Banca-Mondiala-14192.aspx

BNR si asumarea propriului mandat

Intr-un discurs recent guvernatorul bancii centrale face doua observatii.